Google

„Ni-i baştina un cântec de iubire”

Written on:February 12, 2017
Comments
Add One

La 15 februarie 2017, se împlinesc opt decenii de la naşterea lui Ion Chilaru, cunoscut poet al ţinutului nostru, membru al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, fost redactor şef al ziarului regional Zorile Bucovinei, fost deputat în Consiliul Orăşenesc Cernăuţi, activist obştesc, „un mare îndrăgostit de lume”, cavaler al ordinului Prietenia Popoarelor, fost membru-fondator al Societăţii pentru Cultura Românească Mihai Eminescu din regiunea Cernăuţi.

A venit pe lume în luna lui Făurar, într-un amurg de seară, când fulgii cădeau ca nişte stele, îmbrăcând frumoasa glie străbună în veşmintele albe ale sincerităţii. Poetul va scrie mai târziu: „Şi ninge iar/ Cu toată demnitatea/ Peste câmpia/ Tinereţii mele”.

Şi-a petrecut copilăria în miraculoasa Vale a Prutului cu luncile ei de sălcii plângătoare, unde-şi găseau adăpost păsările călătoare sosite de la capătul lumii, aducând cu ele dorul drumului: „Când se-ntorc din nou cocorii,/ Zorii îşi desfac bujorii”. Inima lui gingaşă de copil a fost fermecată de vraja morilor de apă, rânduite ca o baladă lângă malurile istoricului râu şi care măcinau sudoarea ţăranului şi sufletul lui. Aici asculta cu răsuflarea întretăiată poveştile cu Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene, depănate de către pământenii săi, sfătoşi din fire.

A primit ca moştenire de la bunii părinţi: „Un lan de grâu / Şi-un codru verde, / Şi-un vânt şăgalnic / Ce se pierde, / Poteci cu flori / Prin lunca deasă / Şi paşi rostogoliţi / Prin iarba grasă, / Un drum de ţară / Şi alei / Sub bolţile / De plopi şi tei, / Apoi un vis / Şi-un cânt de dor”. Imaginea locului natal cu iz de busuioc l-a călăuzit întotdeauna pe drumurile vieţii. Poetul va recunoaşte: „Plaiul mi-a dat/ Graiul/ Inimii şi dorul”.

Continuare în ediţia tipărită a ziarului regional Informatorul Moldovei din 15 februarie 2017.

Leave a Comment