Google

Moş Dima nu se linişteşte

Written on:July 12, 2010
Comments
Add One

La Ţuţora, în judeţul Iaşi, moş Dima inventează fraude iar munca administraţiei locale şi rezultatele apreciate de oameni sunt transformate în hoţii…

Când n-are treabă, moş Dima, consilier local în comuna Ţuţora – din păcate pentru această comunitate, mutat aici în urmă cu vreo câţiva ani, după ce n-a mai avut ce face prin târgul Ieşilor, aflat la o vârstă respectabilă, inventează presupuse fraude petrecute la Primăria Ţuţora manifestându-se cu o ură şi arătând o răutate de neimaginat.

„Să nu se facă nimic bun în comunitate” probabil e lozinca după care se coordonează moş Dima, cel care se mai şi recomandă profesor, inginer, doctor, docent etc (titlurile şi diplomele mai trebuie confirmate şi prin comportament, altfel…).

De cealaltă parte, administraţia locală, având de partea sa majoritatea oamenilor din comună, aşa cum a fost de aproape două decenii şi rezultatele eforturilor comune se văd, a reuşit să asfalteze un drum comunal chiar şi în timp de criză şi continuă programul de investiţii creând un mediu propice dezvoltării pe viitor a comunei de lângă Iaşi.

Zicala „Cum e sacul aşa-i şi petecul” se potriveşte ca o mănuşă în cazul lui moş Dima şi a mai tinerei sale consoarte, Iulia Margareta Dima (Niţu, pe numele dinainte de căsătorie sau Rusu din altă căsătorie), despre care fostul soţ Ioan Rusu spune: „Elementele care o caracterizează cel mai bine (pe Iulia Margareta Dima, n.r.) sunt: minciuna răutatea şi lăcomia. Dar cea mai mare prioritate în viaţa ei o reprezintă banii (banii altora, evident!)”.

Atacuri disperate, răutăcioase şi pline de ură…

De ce nu s-ar transpune răutatea şi prostia uriaşă de la nivel naţional în plan local, pare să spună acţiunile unui consilier local din comuna Ţuţora. Dacă unii lideri de partide au în minte permanent numai demiteri de Guvern, demiterea preşedintelui, alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate, în timp ce ţara şi în special Moldova se confruntă cu „răzbunarea” naturii, de ce un bătrânel, ajuns consilier local printr-o conjunctură dezastruoasă pentru comunitate, nu s-ar comporta le fel ca aşa zişii politicieni, care nu-s în stare să meargă la locul lor de muncă în Parlament, dar stau şi înjură toată ziua pe la anumite televiziuni? Se pare că aşa gândeşte Adrian Dima, un bătrânel mutat nu demult în comuna Ţuţora, după ce n-a mai avut ce face la Iaşi, ajuns consilier local şi „mare” („cât un fund de căldare”) politician pe plan local. Altfel nu ştim cum s-ar explica atitudinea acestuia de împotrivire la orice investiţie iniţiază administraţia locală. Povestea asfaltului contestat de doi-trei consilieri locali a fost publicată nu demult în ziarul nostru. Arătam atunci cum doi-trei consilieri locali sfătuiţi de „ceasul rău, pisica neagră”, care-i galbenă la Ţuţora după culoarea partidului care nu-i lasă nici pe asfalt să meargă, se opun realizării unui drum asfaltat în comuna Ţuţora, chiar dacă investiţia era calculată la cel mai mic preţ din zonă. Dar administraţia locală, sprijinită de comunitate, după o şedinţă de Consiliu Local desfăşurată în prezenţa a peste 100 de oameni, a reuşit să realizeze acea investiţie mult apreciată de cetăţeni şi necesară. Am văzut recent acea investiţie şi bucuria oamenilor din zonă că au alungat noroiul din sat.

Cum răutatea nu are margini pentru unele persoane, probabil pentru că aşa sunt „construite” şi din răutate îşi trag „seva” existenţei, dacă „galbenilor” (de ciudă!) nu le-a ieşit blocarea acestui proiect încearcă acum să discrediteze primarul şi administraţia locală plătind în presa locală articole mincinoase. Inventează fraude, hoţii, lansează atacuri privind consumuri exagerate de combustibil, totul numai pentru a întreţine o atmosferă de ură şi răutate.

Moş Dima e cel care dă declaraţii într-un ziar de scandal din Iaşi, unde afirmă că „datorită insistenţei şi după ce le-a dat mură în gură celor de la Finanţe s-ar fi găsit nereguli”. „Deştept” cetăţean! Mai „deştept” chiar decât finanţiştii! Trecând la chestiuni serioase trebuie spus că moş Dima nu dă niciun exemplu, ci vorbeşte aşa la modul general, probabil ca să creeze o imagine cum că la Primăria Ţuţora s-ar produce nereguli. Minciuni sfruntate pe seama cărora oamenii din Ţuţora se distrează şi de care ar trebui să le fie ruşine celor care le „împrăştie”. S-a terminat campania electorală demult şi atât la nivel central, dar şi la nivel local toţi ar trebui să pună umărul să construiască ceva, să vină cu propuneri, cu iniţiative, nu să mintă cu neruşinare şi să continue lupta pentru putere mânaţi de ură şi disperare.

Primaria Ţuţora are un parc auto de invidiat

Pentru a putea întreţine drumurile comunale şi săteşti şi a interveni în timp util iarna la deszăpezirea comunei, „pentru ca oamenii să poată să meargă la lucru şi să-şi desfăşoare activităţile în bune condiţii”, administraţia locală din Ţuţora a reuşit în timp să achiziţioneze utilajele necesare. Primăria are în dotare acum autogreder, autocamion, compactor, adică utilajele necesare intervenţiei pe drumurile din comună. S-au făcut şi oamenii văd acest lucru şi recent lucrări pe drumurile comunale şi săteşti, iar la drumul proaspăt asfaltat, de o parte şi de alta, s-a pietruit pentru o bună întreţinere a acestui drum. Dar tot „celebrului” consilier local (până la alegerile din 2012) nu-i convine această situaţie şi declară că s-a consumat prea mult combustibil. Dar nu face nici măcar un calcul sumar să vadă ce lucrări de întreţinere a drumurilor s-au executat în comună şi cât consumă utilajele, însă constată mult prea pregătitul şi experimentatul stăpân peste titluri academice şi diplome „fără număr” că ar fi prea mult combustibil. E absurd şi nici măcar nu-s de luat în seamă astfel de afirmaţii, iar sprijinul de care se bucură primarul în rândul oamenilor arată că acuzaţiile astea „subţiri” nu le cred nici măcar copiii. Dar crează disconfort şi o atmosferă tensionată în cadrul şedinţelor de Consiliu Local, întâlniri la care el şi „echipa” vin dacă sunt de acord cu ce se discută şi dacă nu participă săteni, că el e frică de oameni şi fug de aceştia ca… de tămâie!

Sacul şi petecul…

Cum e sacul aşa-i şi petecul spune o vorbă românească. Şi se „lipeşte” perfect vorba românului la situaţia de faţă. Recent am intrat în posesia unor documente prezentate instanţelor de judecată de către fostul soţ al fostei directoare de la Şcoala Ţuţora. Au scăpat în sfârşit copiii şi cadrele didactice de inginera tehnoloagă de meserie, îmbrăcată în straie de profesor, că aşa-i la modă acum, care a condus cum a vrut şcoala de la Ţuţora! În sfârşit ISJ Iaşi şi-a făcut datoria şi sperăm că şcoala din Ţuţora va avea la conducere cadre didactice profesioniste nu… din astea mai „noi”…

Revenind, vom da publicităţii fragmente dintr-un memoriou adresat instanţelor de judecată de către Ioan Rusu, fostul soţ al Iuliei Margareta Dima, în care arată comportamentul acesteia. Memoriul este însoţit de acte doveditoare care se află şi la instanţele de judecată. „Subsemnatul Rusu Ioan, domiciliat în Suceava, vă rog să-mi permiteţi să prezint unele informaţii cu privire la reclamanta Dima Margareta Iulia relevante în acest dosar. De la început precizez că memoriul are un singur scop şi anume aflarea adevărului despre cine este de fapt reclamanta. Am fost căsătorit cu reclamanta, pe nume de fată Niţu, între anii 1993-1998, având împreună o fată, Rusu Ariana Ioana, în vârstă de 15 ani, care locuieşte cu reclamanta de mai puţin de un an în localitatea Ţuţora.

În anul 1998, mai precis pe 22 martie 1998, reclamanta a părăsit domiciliul din Suceava (locuiam într-o garsonieră cumpărată de părinţii mei) şi a fugit la părinţii ei în Botoşani, luându-mi copilul în vârstă de 3 ani. A folosit imediat copilul ca <<şantaj>> pentru a trece garsoniera pe numele ei, dar am respins acţiunea ca urmare a răzbunărilor reclamantei, printr-o serie de acţiuni incalificabile, pe care o să le prezint mai jos. În acceaşi zi în care a plecat de la domiciliu a furat un carnet de CEC, care era pe numele meu şi avea o sumă importantă la acea vreme. Având calitatea de clauză încearcă după câteva zile să scoată banii de pe carnetul de CEC. Între timp eu am declarat furtul la Poliţie şi la agenţia CEC, iar contul a fost blocat şi ea a fost prinsă la CEC în timp ce încerca să scoată banii. Carnetul mi-a fost returnat iar eu am refuzat s-o dau în judecată de dragul copilului. Apoi, pe 25 martie 1998, după numai 3 zile, vine de la Botoşani la Suceava, cu părinţii ei şi cu o rudă suspectă de-a lor cu un camion ca să ia lucrurile din casă fără să mă anunţe, ştiind că sunt la serviciu. Am avut noroc de faptul că tatăl meu trecea întâmplător pe acolo şi pierderile au fost oarecum reduse, dar pentru mine a fost un şoc. După aceste acţiuni eşuate, reclamanta începe răzbunarea. Face rost de două certificate medico-legale antedatate, pe numele ei şi a surorii ei Niţu Silvia Carmen şi mă <<trezesc>>, după vreo două luni, chemat în judecată cerându-mi despăgubiri morale de 20 milioane lei vechi. Înscenarea a fost atât de grosolană şi naivă încât instanţa de judecată le-a respins acţiunea, iar eu am fost sfătuit să le acţionez în judecată pentru escrocherie. Certificatele medico-legale numerele 554 şi 555, pe care le ataşez în copie, au fost eliberate, culmea!, în Botoşani, cu toate că domiciliul era în Suceava, dar la spitalul din Botoşani lucra şi mai lucrează sora ei Niţu Silvia Carmen, ocupând postul de biochimist. Certificatele, după cum se observă, sunt identice, exceptând numele, iar la concluzii se precizează: necesită 1-2 zile de îngrijiri medicale. Au afirmat că le-am lovit pe amândouă la fel la ziua de naştere a fetei, cu toate că toţi martorii prezenţi la eveniment au declarat că acestea mint. Ulterior am constatat că în spatele acestor acţiuni se mai află şi alţi <<binevoitori>>.

Apoi, în urma unui proces derulat la Judecătoria Suceava, instanţa mi-a permis vizitarea copilului la Botoşani, deoarece între timp reclamanta şi-a mutat domiciliul acolo. Cu toate că exista hotărâre judecătorească am fost nevoit să merg însoţit de gardian public pentru a-mi vedea copilul şi asta mai mulţi ani la rând. Mai mult de atât şi gardianul public a fost agresat, declaraţia acestuia fiind anexată memoriului. Familia reclamantei este cunoscută în Botoşani ca fiind agresivă şi izolată faţă de comunitate. Din acest motiv fata mea a avut mult de suferit datorită conflictelor permanente cu învăţătorii, părinţii, vecinii, copiii, pe care le întreţineau reclamanta şi părinţii acesteia. În opt ani de şcoală fata a fost mutată în mai multe unităţi de învăţământ: clasele I-III le-a urmat la Şcoala generală nr 8 din Botoşani, învăţător Ovidiu Aparaschivei; clasa a IV-a tot la aceeaşi şcoală dar la învăţătorul Anghelache; clasele V-VI la Liceul Laurian, profesor diriginte Matei; clasele VI-VII, Liceul Grigore Antipa din Botoşani, profesor diriginte Teodora Ursulică; clasa a VIII-a Liceul Emil Racoviţă din Iaşi. Este inimaginabil ce poate face o mamă manipulatoare cu un copil şi cred că ar trebui decăzută din drepturi. Mai mult de atât, în perioada 2002-2009, fata mea a fost practic abandonată de mamă la Botoşani, care s-a mutat la Ţuţora în judeţul Iaşi. În acest moment mă aflu în proces cu reclamanta pentru a-mi permite vizitarea fetei”, precizează în document fostul soţ al fostei directoare de şcoală din comuna Ţuţora, Margareta Dima (fostă Niţu şi Rusu).

Inginerul Ioan Rusu mai precizează în finalul documentului că reclamanta a avut acelaşi comportament peste tot şi tot ea acţionează în judecată oamenii cinstitţi. Acesta mai spune că locuitorii comunei Ţuţora au avut neşansa să o cunoască şi să interacţioneze cu aceasta. „Oriunde ar merge (tehnoloaga fostă directoare de şcoală) deznodământul este acelaşi: scandaluri şi procese”, mai precizează în document Ioan Rusu.

Iată deci „personalitatea” care a condus câţiva ani şcoala din Ţuţora, bulversând această comunitate de oameni gospodari… Vom reveni. (VA)

Leave a Comment