Google

Moldova este doar bazin de voturi…

Written on:February 23, 2015
Comments
Add One

ccia vs intalnire feb 2015 002 netTradiţional, Moldova este doar bazin de voturi şi tot tradiţional în Moldova lipsesc cu desăvârşire investiţiile majore. Acesta este mesajul transmis de mediul de afaceri către autorităţi la întâlnirea iniţiată recent de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Vaslui. Un alt mesaj interesant pornit de la cei prezenţi la întâlnire sună cam aşa: „Dărâmăm ca barbarii ce au făcut cei dinaintea noastră, iar de construit…”

Se pare că a ajuns cuţitul la os în Moldova lui Ştefan cel Mare. Mediul de afaceri, dar şi toţi cetăţenii care încă nu şi-au luat lumea-n cap şi n-au plecat peste hotare la muncă, au transmis recent un mesaj dur către autorităţile centrale, către parlamentari, semn că răbdarea a juns la capăt. Aici nu se fac investiţii majore, aici vin politicienii doar după voturi. „Nici 10% din valoarea investiţiilor făcute în infrastructura din Ardeal nu s-au cheltuit cu infrastructura din Moldova. Şi atunci cum să se dezvolte această zonă?”, spunea la începutul discuţiilor preşedintele CCIA Vaslui Ionel Constantin.

La întâlnirea organizată la sediul Camerei de Comerţ Vaslui s-a văzut clar cine este interesat de soarta acestei regiuni istorice. Doar 2 parlamentari au binevoit să răspundă la chemarea mediului de afaceri vasluian. Dar nu-i putem acuza pe aceştia doi că ar fi chiar interesaţi de soarta regiunii!

Primarul municipiului Vaslui, ing. Vasile Pavăl, a participat la întrunire şi a avut un punct de vedere pertinent, ceea ce arată că administraţia locală vasluiană este interesată de dezvoltarea zonei în ansamblu. Senzorul real al societăţii este mediul economic, a mai spus preşedintele CCIA Vaslui. Iar acest senzor a trimis către autorităţi un punct de vedere punctual. Rămâne de văzut cât au înţeles parlamentarii prezenţi şi cât din timpul „domniilor” lor va fi alocat soluţionării unor probleme ale zonei pe care cică o reprezintă în Parlamentul României.

Trebuie menţionat clar că mediul de afaceri a lansat în spaţiul public mai multe probleme ce se pot soluţiona repede, numai să existe chef de treabă din partea parlamentarilor. „La o altă întâlnire am avut mai multe propuneri şi nu s-a întâmplat nimic până acum. Am solicitat modificarea legislaţiei astfel încât grupurile de producători să se poată constitui din mai puţin de 5 producători. E greu să găseşti cinci producători în acelaşi domeniu într-un judeţ”, a fost una dintre opiniile exprimate.

Pe de altă parte au fost aduse în discuţie aici şi marile proiecte care ar scoate Moldova din sărăcie. E vorba de infrastructura rutieră în primul rând. E nevoie urgent de cel puţin un drum expres dacă nu o autostradă. Aceeaşi problemă a fost ridicată şi la o altă întâlnire ce s-a desfăşurat nu demult la Piatra Neamţ. Menţionăm în acest context, în exclusivitate, faptul că s-au găsit la Iaşi planurile unei autostrăzi sau drum de mare viteză care au fost întocmite înainte de 1990. Asta înseamnă că şi înainte de 1990 existau preocupări pentru construcţia unui drum care să lege Moldova de celelalte regiuni ale ţării. Acum însă, mai bine spus de câţiva ani, toţi politicienii vorbesc pe aceleaşi subiecte, dar numai în campaniile electorale, iar după ce au ajuns la putere vorbesc doar de proiecte, studii de fezabilitate, adică nimic practic. S-au făcut studii de fezabilitate care au costat, probabil, de două ori valoarea unui astfel de drum. Iar pe acele documentaţii s-a aşezat un strat gros de praf.

Nu este forţă de muncă

Chiar dacă se vorbeşte de şomaj ridicat în această zonă, reprezentanţii unor compani mari au afirmat răspicat că nu se găseşte forţă de muncă pregătită. Totodată nu există cadrul legal pentru o colaborare cu unităţile de învăţământ. Fie că vorbim de construcţii sau de industria alimentară, forţa de muncă lipseşte. Reprezentantul unei companii de construcţii a afirmat că nu poate contracta lucrări mai multe pentru că nu are forţă de muncă. O variantă ar fi ucenicia, dar şi aici trebuie stabilit un cadru legal clar. Se impune o menţiune aici şi anume că angajatorii au partea lor de vină. Vorbim aici de salarii mult prea mici. Dacă lefurile s-ar încadra undeva la 1.800-2.500 lei lunar, cum tot unii dintre ei au afirmat, atunci forţa de muncă bine calificată nu ar mai părăsi judeţul.

Totodată, în cadrul acestei întâlniri au fost lansate şi câteva propuneri între care amintim: declararea zonei Huşi-Albiţa drept zonă economică liberă, declararea judeţului Vaslui drept zonă defavorizată, aprobarea unei sume de un miliard euro pentru dezvoltarea zonei. Aceste măsuri, mai afirmă mediul de afaceri vasluian, ar conduce la crearea a peste 15.000 locuri de muncă în următorii 5-7 ani.

Cu lipsa forţei de muncă se confruntă şi administraţia locală vasluiană. „Anul acesta avem 4 milioane lei alocaţi pentru dezvoltare. Se vor moderniza 4 cartiere ale municipiului. La lucrările care sunt în derulare ar trebui cam 500 de oameni, dar dacă lucrează vreo 20”, a spus primarul Vasile Pavăl.

O descentralizare reală ar permite soluţionarea mai multor probleme ale administraţiei locale. „Se termină acuşi un madat şi evident că fac un bilanţ. Am şi nerealizări pentru care m-am luptat, dar din cauză că nu se doreşte de la centru nu am reuşit. De exemplu, gârla de la Gară. Oamenii reclamă mereu şi îi înţeleg. Am chemat Apele Române şi alţi factori de decizie. Au venit, au văzut şi au promis că se va rezolva situaţia. Dar a rămas promisiune. A doua problemă e Palatul Copiilor. Se judecă de vreo doi ani şi practic avem un obiectiv istoric deosebit în zona centrală a Vasluiului care stă în paragină. Am modernizat în apropiere Curţile Domneşti, şcoala de alături, vom face şi Centrul cultural în fostul sediu al Casei Armatei, iar Palatul Copiilor rămâne aşa, că de la centru nu se găsesc soluţii.

O altă problemă e legată de canalele de desecare. Chiar vrem să avem papură şi stuf pe şesul Vasluiului? Pânza freatică e ridicată, dacă nu se rezolvă problema decolmatării canalelor de desecare, şesul se acoperă iar cu papură. Nu putem interveni pentru că nu-s ale noastre. Hai să facem un proiect comun să rezolvăm această problemă”, a mai spus primarul Vasuiului.

Organizatorul întâlnirii a sintetizat priorităţile acestei regiuni, le-a pus pe hârtie şi le-a înaintat celor doi parlamentari ai judeţului Vaslui prezenţi la acţiune. Aceste priorităţi au fost înaintate tuturor instituţiilor statului, dar degeaba. Poate acum însă, mai ales că se apropie altă rundă de alegeri, nu mai e mult până în 2016, nevoile regiunii Moldova vor fi cuantificate şi se vor face câţiva paşi în direcţia soluţionării acestora.

Istoric vorbind însă, de mulţi ani Moldova a fost considerată cumva oaia neagră a României. Grav este faptul că de aici au plecat mulţi aleşi sau numiţi în funcţii de mare răspundere la nivel central. Dar aceştia au uitat de unde au plecat. Şi-n Moldova lui Ştefan cel Mare, „mai greu ca anul acesta, anul trecut şi an ţărţ parcă n-a fost niciodată…” (V.L.)

Leave a Comment