Google

Lumini şi umbre

Written on:August 21, 2016
Comments
Add One

art pag 2 netStephen Gaskin a fost scriitor şi cercetător a fenomenelor paranormale. Credea că unica şansă pentru săraci de a trăi decent este să se organizeze în comunităţi bazate pe toleranţă şi întrajutorare reciprocă. Gaskin ştia că ideea putea fi promovată numai oferind un exemplu reuşit. Trebuia prin urmare să organizeze o comunitate egalitariană şi pentru aceasta cei mai nimeriţi erau tinerii hippies, rebeli prin definiţţie. Hippies au renunţat la cetăţenie,  au renegat statul, societatea de consum şi proprietatea privată. Grupurile lor asemănătoare hoardelor primitive, fie că rătăcesc fără ţintă, fie s-au aciuat prin locuri izolate. Gaskin a găsit adepţi  printre hippies din Los Angeles. Cumpăra 600  hectare de teren în comitatul Lewis, statul Tennessee, unde fondează în 1970 colonia Ferma. Comunitatea există şi azi, dar cu numărul membrilor redus la jumătate. Membrii depun jurământ de sărăcie, nu acceptă proprietatea privată, afară de haine şi de obiectele de folosinţă individuală. Sunt vegetarieni şi naturişti, consumă droguri, dar refuză alcoolul şi tutunul. Practică căsătoria în grup, neoficializată,  specifică cetelor de hipies. Oricare bărbat este soţul oricărei femei din grup. Majoritatea membrilor stau în locuinţe comune pentru două-trei grupuri. Au o singură încăpere, din care fiecare familie ocupă un sector, dar care nu-i separat vizual. La fel sunt casele comune la dayacii din Borneo. Mai toate clădirile au acoperişuri acoperite cu vegetaţie, încât par topite în natură. Copii sunt crescuţi de comunitate, sunt ai tuturor. Religia Fermei este un amestec de creştinism, budism, tantrism şi taoism. Cred în sfinţenia vieţii şi de acea interzic avortul.  Fumatul marijuanei este  sacru. Nu ascund nuditatea, iar prin actul sexual spun ei, trupul şi spiritul se încarcă cu energie cosmică. Ferma este condusă prin democraţia directă, deciziile sunt luate împreună, dar de treburile curente se ocupă consiliul înţelepţilor. Colonia are luptători care să o apere. Adulţii muncesc în afara coloniei si pun salariile într-un fond comun. Sistemul este aidoma aceluia practicat în kibutzurile urbane din  Israel. Ferma are şcoală pentru copii, dispensar, serviciu de ambulanţă,  club, bibliotecă şi staţie de epurare naturistă a apei prin  absorţia impurităţilor cu plante acvatice. Are deasemenea brutărie, atelier de confecţionat pături şi alte 20 de ateliere care fabrică obiecte utile comunităţii, dar şi destinate vânzării în afară. Deţine  în oraşul vecin Nashville un magazin de legume şi preparate din legume, o fabrică de îngheţată din soia, spălătorie de haine şi o întreprindere de reciclare a deşeurilor. Se foloseşte numai energia solară, eoliană şi biogazul. Mii de turişti vizitează Ferma

Membrii Fermei cultivă soia şi legume. Din boabele fermentate de soia obţin lapte şi brânză de soia. Tofu, brânza de soia, este produs prin coagularea laptelui cu gips, în varianta chinezească, sau cu bischofit (clorură de magneziu), în varianta japoneză. Gipsul(sulfura de calciu) este exploatat din zăcăminte naturale, iar bischofitul se scoate din apa mării. Pe terenurile fermei s-a cultivat cânepă indiană şi s-a produs marijuana, dar autorităţile din Tennessee au     interzis aceasta şi l-au condamnat pe Gaskin, în 1974, la trei ani de puşcărie. Marijuana reprezintă frunzele şi florile uscate ale plantei. Azi se fac presiuni pentru legalizarea marijuanei. Este adevărat, are utilitate în tratamentul unor boli, însă dependenţa de marijuana reduce intelectul. Marijuana produce euforie, consumatorii nu răspund la stimulii agresivi, pierd spiritul critic, devin inerţi social. Fumătorii de marijuana sunt o masă gregară uşor de condus şi au o înclinaţie psihopatologică spre homosexualite. Tutunul, cu păcatele lui, favorizează gândirea, creativitatea şi atenţia, rezistenţa la stres, curajul şi implicarea. Marijuana nu are aceste efecte, ba dimpotrivă, distruge memoria pe termen lung. Fumătorii de marijuana sunt dezrădăcinaţi sufleteşte, uită trecutul, iar cine uită trecutul riscă să-l repete, cum spunea filosoful George de Santayana. Uită de origini, de tradiţii şi de identitatea naţională. Uită răul făcut de careva societăţii. De aceea amatorii de marijuana sunt lesne de manipulat. Se mizează că fumătorii de tutun “puşi la zid”, vor deveni fumători de marijuana, ori încurajarea marijuanei serveşte iluminaţilor în planul lor diabolic de înrobire a umanităţii. Cânepa indiană nu trebuie confundată cu cânepa europeană, cultivată la noi de 12 milenii, însă acum drastic  restricţiontă, ceea ce e o greşeală. România a fost cel mai însemnat producător european. Până la jumătatea secolului XIX seminţele de cânepă erau principala sursă de ulei a românilor, dealtfel ulei valoros nutritiv. Cânepa oferă fibre textile superioare, lemnul din care se obţine celuloză şi mătase artificială, mobilă, plăci fonoabsorbante şi deşeuri combustibile cu putere calorică de trei ori mai mare decât a lemnului de copac. Pleava este îngrăşământ        natural, frunzele sunt furajere, iar uleiul volatil din flori serveşte la prepararea bomboanelor şi băuturilor răcoritoare. Din frunze şi flori se obţin medicamente. Ferma lui Gaskin face acte de caritate. Susţine asistenţa medicală în satele mayaşilor din Guatemala şi în rezervaţia indienilor Akwesasne Mohawk, statul New York. Pe internet a înfiinţat o şcoală de agricultură organică. Sprijină proiecte de permacultură, adică de agricultură făcută pe clădiri, pe pereţii verticali, în balcoane sau încăperi. La Nashville susţine un centru educaţional de cultură universală şi etnografie, dar şi  institutul Ecovillage ce promovează biotehnologiile, sursele regenerabile de energie şi materialele de construcţie ecologice. În oraş a construit două domuri geodezice. Acestea sunt structuri sferice considerate locuinţele viitorului. Rezistă bine la intemperii şi sunt spaţioase. Sfera cuprinde cel mai mare volum la o suprafaţă exterioară dată. Din acest motiv Thomas Savage postulează în volumul “Milenium” că viitoarele colonii spaţiale circumterestre vor fi sferice. În Sermersuaq, ţinutul îngheţat din interiorul Groenlandei, danezii au construit domuri geodezice ca baze de locuit. Se uită că energia de formă a piramidei este sanogenă, favorizează creşterea plantelor şi inhibă microbii nocivi. În anii 1970 la o unitate militară din Muntenia s-au construit staţia de epurare a apei  şi depozitul de alimente în formă piramidală. Un rus a înfiinţat o fundaţie care construieşte piramide în zonele locuite. Piramidele dispuse pe alocuri au efect benefic asupra sănătăţii populaţiei.  Energia sferei nu-i benefică. Un produs alimentar  îmbuteliat în recipient sferic se depreciază mai repede decât în buteliile piramidale, ori cilindrice (obişnuite). În colonia Ferma funcţionează editura Publishing Company Book care publică cărţi de agronomie, medicină naturistă şi naturism, gastronomie, botanică, ecologie, etnografie, ezoterism, tantrism etc. scrise de membrii comunităţii. Astfel dulgherul Melvyn Stiriss a publicat o carte de călătorie, “Aventura Maya” şi o altă carte, “Ferma noastră” dedicată coloniei. Douglas Stevenson a scris lucrarea de agricultură organică, “Să schimbăm lumea” şi volumul “Vocile Fermei”.  Stephen Gaskin a publicat la editura  Fermei cele 14 cărţi ale sale, pe diferite teme, iar una din soţii, Ina May, un manual pentru moaşe unde accentuează latura spirituală a profesiei. Frumoasă preocuparea publicistică! La noi cartea este neglijată, din păcate. Producţia de carte a Cehiei este dublă faţă de a României, la o populaţie de trei ori mai mică. TVA-ul la orice carte este 0% în Marea Britanie şi tot 0% este TVA-ul la cărţile de beletristică în Franţa şi Italia. Ferma e zugrăvită şi de o persoană din afara coloniei. O face Peter Jenkins în volumul de călătorie “Plimbare prin America”. Literatura de călătorie are gustul libertăţii şi poartă cu sine parfumul depărtărilor. Marian Rotaru

Leave a Comment