Google

La Pojorâta, unii vor să repornească un mecanism în mişcare!

Written on:May 12, 2016
Comments
Add One

pojorata primar net 1La Pojorâta în Suceava, buna credinţă, pasiunea şi conştiinţa lucrului bine făcut se văd la orice pas; Pojorâta astăzi este un ţinut emblemă pentru Bucovina.

Parcă timpul s-a oprit în loc, aburii munţilor s-au îmbinat cu cerul, cele 7 turnuri ale bisericii unicat din Pojorâta urcă spre soare şi totul în jur îmbină prezentul, cu investiţiile moderne de azi şi frumuseţea naturii şi a oamenilor locului ce vin de sute de ani. Suntem la Pojorâta, în judeţul Suceava, în munţi, la mare distanţă de oraşul reşedinţă de judeţ, în Bucovina de Munte. Până mai deunăzi, adică până prin 2008, întreaga zonă era lăsată în uitare, în părăsire. Astăzi Pojorâta se prezintă călătorului în straie noi care se îmbină armonios cu frumuseţile naturii. Astăzi Pojorâta are şcoli modernizate care asigură condiţii bune de studiu copiilor comunei. La Pojorâta se învaţă în şcoli pe table interactive, ceea ce nu se întâmplă în oraşul de alături, Câmpulung Moldovenesc ori în multe alte oraşe din Moldova lui Ştefan cel Mare. Astăzi Pojorâta are drumuri de asfalt cât n-are un oraş. Un proiect pentru asfaltare include şi uliţe, pentru că drumurile comunale, fără 3 kilometri, sunt toate asfaltate. Astăzi Pojorâta are dispensar comunal modern, cămin cultural, centru de informare turistică, are stadion modern pe care joacă echipa comunei care a ajuns repede în liga secundă şi, după cum spune primarul Bogdan Codreanu, va ajunge şi pe prima scenă fotbalistică a ţării. Vorbim de o comună cu peste 3.000 de oameni. Nu vorbim de un oraş sau de o comunitate cu 7-8.000 de oameni. Asta e Pojorâta care în curând va avea statut de staţiune de interes local. Iar unii, că suntem în campanie electorală, adică oamenii perdantului Flutur, care de bun ce-a fost ca ministru şi preşedinte de Consiliu judeţean a pierdut preşedinţia judeţului după numai 4 ani, vorbesc la Pojorâta de a reporni dezvoltarea. E ca şi cum ai vrea să reporneşti un motor aflat în lucru. Nu vă lasă mecanismul, băi, ăştia care vreţi să reporniţi dezvoltarea, pentru că el merge! Şi merge bine într-o direcţie de succes. Transformările în bine de care a beneficiat Pojorâta în ultimii doi ani a făcut cunoscută zona în ţară şi-n străinătate. Rezultatul? A crescut numărul pensiunilor, a crescut numărul turiştilor şi zona se dezvoltă în ritm susţinut.

Iar unii, slabi la „etaj”, dar slabi de tot, vor să repornească ceva ce se află în plină dezvoltare! Găsiţi, băi, ăştia, alte abordări ale campaniei electorale, că vă faceţi de râs! |sa e un sfat. Iar ca o glumă nesărată prezentăm o întâmplare destul de recentă. La aniversarea a 150 de ani de la construcţia bisericii cu 7 turnuri din Pojorâta, un monument de spiritualitate şi frumuseţe, „ex-ul” (exministru al Agriculturii, expreşedinte al CJ Suceava etc.) Gheorghe Flutur, omu’ care-i zmeu în teritoriu, iar la centru e un biet căţeluş, aşa reiese din informaţiile pe care le deţinem, a venit cu alai la eveniment. Dacă patru ani nici n-a călcat prin comună, nu mai vorbim de biserică, acum în campania electorală a devenit deodată credincios până la lacrimi. Interesant este că oamenii ştiu ce-i poate pielea „ex-ului” şi l-au întrebat respectuos cum a nimerit biserica, dacă nu s-a rătăcit şi ce-a făcut în ultimii patru ani pentru comună dar şi ce-a făcut pentru comună cât a fost preşedinte al CJ Suceava. Din păcate pentru el a cam fost lăsat fără grai, nu prea avea răspunsurile la purtător, ca să zicem aşa. Oricum ar fi n-au vreo şansă în alegerile de luna viitoare pentru că dezvoltarea comunei Pojorâta şi a întregii zone a luat avânt în ultimii opt ani de când la conducerea comunei este primarul Bogdan Codreanu. Ei încearcă însă!

Pojorâta, staţiune turistică de interes local

După modernizarea şcolilor, construcţie dispensar, cămin cultural, modernizare străzi, achiziţie buldoexcavator pentru întreţinerea drumurilor, achiziţie maşină de pompieri, construcţie stadion, înfiinţare echipă de fotbal, construcţie centru de informare turistică şi multe alte investiţii de interes local, un proiect ambiţios al primarului Bogdan Codreanu, pentru perioada imediat următoare este obţinerea statutului de staţiune turistică de interes local pentru Pojorâta. Acest statut permite accesarea mai facilă a fondurilor europene destinate dezvoltării comunităţii. Una dintre condiţiile care aduc punctaj la proiectele cu fonduri europene este acest statut de staţiune turistică de interes local. „Trebuie să îndeplinim o serie de condiţii şi noi le avem. Numărul locurilor de cazare a crescut în ultimii ani, la care se mai adaugă alte condiţii. E un proiect important care ne apropie de fondurile europene pentru perioada de finanţare 2014-2020. Am accesat fonduri europene şi vom accesa în continuare pentru investiţiile publice dar şi pentru dezvoltarea în ansamblu a comunităţii, care implică şi stimularea mediului privat. La capitolul investiţii importante pentru perioada următoare intră modernizarea căminului cultural din Valea Putnei şi transformarea acestuia în muzeu, implementarea unui proiect pentru asfaltare 5 kilometri de drumuri. Aici intră în jur de 3 kilometri drum comunal şi restul se compune din uliţe. Realizând acest proiect terminăm de asfaltat toate drumurile comunale din Pojorâta. Apoi intrăm pe uliţe. Se termină astfel cu programul de asfaltare în Pojorâta şi Valea Putnei. În zona Grupului de Acţiune Locală Bucovina de Munte care include zece comunităţi a fost depus proiectul pentru obţinerea finanţării 2014-2020. Proiectul cuprinde strategia de dezvoltare a întregii zone, iar pentru Pojorâta are prevăzute între altele minibaze sportive la fiecare şcoală cu teren multifuncţional, locuri de joacă pentru copii la fiecare grădiniţă, reabilitarea zonei centrale cu parcul de joacă pentru copii. Pe bugetul local vom amenaja trotuare şi pe o parte şi pe alta a străzilor pe o distanţă de 3 kilometri. Din păcate nu se alocă fonduri europene pentru astfel de investiţii. Pe GAL mai avem un proiect pentru achiziţie de utilaj multifuncţional, care va servi la curăţat zăpada, întreţinere drumuri şi alte lucrări de interes gospodăresc. Proiectul include toate cele zece localităţi din GAL. Mai avem apoi un proiect pentru extindere aducţiune cu apă în zonele unde nu a ajuns reţeaua. Marea problemă este la canalizare. Finanţarea pe programe naţionale dezavantajează peste 70 la sută din localităţi. Sunt criterii pe care aceste comunităţi nu le pot atinge. Pe partea cealaltă, până în 2018, Uniunea Europeană obligă ca toate comunităţile locale să aibă canalizare. E o contradicţie în această situaţie. Nu poţi impune condiţii de mărime unei comunităţi pentru a fi eligibilă la proiecte de canalizare! Utilităţile trebuie să ajungă în fiecare localitate. La nivel naţional se vorbeşte de utilităţi, de ridicarea condiţiilor de trai, dar în realitate, România a făcut ghiduri care elimină de la dezvoltare mare parte a comunităţilor. Condiţiile, ghidul, au fost făcute de România, nu impune Europa ceva, tot românii şi-au pus condiţiile, iar Europa le-a aprobat, pentru că nu stau ei să analizeze ce trebuie şi ce nu trebuie comunităţilor din ţara noastră. Polonia n-a făcut aşa şi a cheltuit toţi banii care i s-au alocat, Ungaria s-a deşteptat şi a schimbat optica, iar mai nou şi Bulgaria trece peste România. Totul este la nivel central. Acolo se fac ghidurile fără să se cunoască realităţile din teren”, a spus primarul Bogdan Codreanu.

Parteneriat real între administraţia locală şi mediul privat

Având marile investiţii publice realizate, administraţia locală face următorul pas şi va încerca să creeze un parteneriat real cu mediul privat. Concret, primarul Bogdan Codreanu spune că va avea întâlniri cu reprezentanţii pensiunilor, aceştia trebuie să se organizeze într-o asociaţie pentru a se dezvolta toţi. „Cea mai mare provocare însă vine de la viceprimarul Cârloanţă şi priveşte păşunile concesionate. Concesionarii păşunilor, proprietarii de animale, trebuie să se organizeze pentru că numai aşa pot să-şi valorifice produsele în condiţii avantajoase. Trebuie creat cu cerc. Micii producători pot avea împreună o făbricuţă de lactate care să preia laptele de la crescători la un preţ rezonabil. Apoi pensiunile pot cumpăra de la micii producători alimentele necesare. E într-adevăr o provocare acest obiectiv pentru că sunt orgolii, dar trebuie depăşite şi toţi trebuie să lucrăm în echipă. Numai aşa toţi vor avea de câştigat şi comunitatea se dezvoltă. Din păcate, de la an la an numărul de animale scade pentru că preţul pe litrul de lapte este nesemnificativ, adică oamenii muncesc degeaba acum şi de aceea trebuie să găsim soluţii pe plan local. Turiştii, de exemplu, vin în zonă pentru relaxare dar şi pentru produse tradiţionale. Noi asta trebuie să le oferim şi de aceea propun parteneriate reale din care să câştige toţi, crescători de animale, proprietari de pensiuni şi comunitatea în general. Strategia este aplicabilă şi la nivelul celor zece comune din GAL Bucovina de Munte. Dar nu numai pentru crescătorii de animale. În zonă sunt fructe de pădure şi alte produse ce pot fi valorificate în beneficiul tuturor”, a mai spus primarul comunei Pojorâta, Bogdan Codreanu.

„Activităţile cultural tradiţionale şi echipa de fotbal vor avea aceeaşi importanţă pentru administraţia locală…”

La fel ca-n 2008 şi 2012, primarul Bogdan Codreanu contează în 2016 pe echipă, pe aceeaşi echipă care a îndeplinit obiective de importanţă majoră pentru comunitate. În 2008, mai spune primarul comunei Pojorâta, comunitatea dar şi echipa care a propus obiective ambţioase au riscat. Însă, acum se poate spune că al 7-lea simţ al comunităţii a funcţionat. Au ştiut să-şi aleagă, atunci, în 2008, în fruntea comunei o echipă de succes. Apoi, în 2012 cetăţenii au reconfirmat echipa de succes şi la fel vor face şi-n 2016. „Noi nu avem ce reporni, noi continuăm proiectele începute şi iniţiem altele care să ridice nivelul de trai în toată zona. Şcolile sunt modernizate, drumurile la fel, ce vor ei să repornească? Despre ce dezvoltare vorbesc? Noi ne gândim acum după finalizarea investiţiilor majore la găsirea de soluţii pentru locuri de muncă şi valorificarea potenţialului local. Unii vor să repornească dar n-au ce şi inclusiv prin mesajul transmis arată că nu ştiu cum arată realitatea locului.

Lăsând la o parte pe cei care spun că repornesc, dar nu se ştie ce, vreau să spun că anul acesta mergem în aceeaşi echipă şi continuăm ce avem de făcut pentru că noi am demonstrat că ştim nevoile comunităţii. De aceeaşi atenţie vor beneficia în continuare cultura şi tradiţiile deosebit de frumoase ale locului, pentru că acestea pun în valoare spiritul comunităţii, la fel şi echipa de fotbal, un proiect al întregii zone nu numai al comunei Pojorâta. |sta e programul nostru. Oamenii văd ce s-a întâmplat bine în ultimii ani şi ştiu să aprecieze”, a concluzionat primarul comunei Pojorâta, Bogdan Codreanu.

La Pojorâta nu găseşti făţărnicie, totul e cu bun gust, chibzuit şi de aceea comuna este aproape unicat în ţară. Şi înaintaşii celor care conduc astăzi primăria au fost la fel, că aşa oameni vrednici trăiesc pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Citind pe o placă de la construcţia clădirii în care şi astăzi funcţionează primăria, călătorul descoperă modestia şi vrednicia oamenilor din această frumoasă zonă de munte. Se menţionează acolo, fără titluri nobiliare, fără înflorituri, cine şi cum a contribuit la realizarea acelui obiectiv. Continuând linia înaintaşilor, primarul Codreanu a afişat la loc vizibil cetăţenii de onoare ai comunei, cinstindu-le astfel truda pentru comunitate. La Pojorâta în Suceava e o altfel de lume dacă vreţi. Aici totul este făcut cu chibzuinţă şi pentru viitor. Când vom avea majoritatea comunităţilor locale la fel vom putea vorbi de o dezvoltare în ansamblu a ţării. Până atunci însă, după cum se observă la nivelul fiecărei comunităţi, dar mai ales la nivel central, se duce o luptă surdă, în care orgoliile prosteşti sunt scoase în faţă. Aşa zişii politicieni vorbesc de proiecte de ţară, de şcoli, de tineri şi copii, dar toate acestea sunt numai pentru a obţine cât mai multe voturi şi sunt poveşti de campanie electorală reluate o dată la patru ani. Nimic din ceea ce spun acei aşa zişi politicieni nu are vreo treabă cu realitatea. Am auzit nu demult că se vorbea de modernizarea şcolilor pentru a se diminua diferenţele dintre sat şi oraş. Fals. Dacă ar avea curiozitatea să vină la Pojorâta, de exemplu, unii dintre aceştia care sunt „deştepţi” tare la microfoane, ar vedea că prin truda comunităţii în ansamblu, aici şcolile sunt la standarde europene. Copiii au table interactive, au la dispoziţie laboratoare bine dotate şi tot ce le este necesar pentru o bună pregătire. Am dat doar un exemplu. Dacă tot unii sunt „marcaţi” de grija pentru copii de ce nu găsesc soluţii să asigure transportul elevilor din localităţile de domiciliu la liceele din oraşe? E aşa de greu sau aşa de scump să pună două-trei autobuze la dispoziţia acestor copii? Unele familii nu au posibilităţi să-şi trimită copiii la licee, iar asigurarea transportului de acasă la şcoală şi înapoi ar fi o soluţie. Am făcut aceste trimiteri pentru că în campania electorală mulţi spun că au numai ei soluţii şi cred că vorbesc frumos, însă totul rămâne teorie.

Revenind, comuna Pojorâta este un model de dezvoltare locală iar politicienii ar trebui să sprijine toate comunităţile locale nu să le descopere doar o dată la patru ani! Dintr-o astfel de comunitate nu poţi pleca decât încântat şi convins că veşnicia s-a născut la sat… (E.L.)

Leave a Comment