În partea de est a judeţului Botoşani, pe DJ 294, care face legătura între drumurile naţionale 29 şi 24C, la o azvârlitură de băţ de malul Prutului, se află comuna Mihălăşeni. Cu o populaţie de doar 2 500 locuitori, potrivit ultimului recensământ, comuna este compusă din satele: Mihălăşeni, Sarata, Caraiman, Negreşti, Slobozia, Păun şi Năstase, suprafaţa totală a comunei fiind de 6 328 hectare. Potrivit analelor istorice, denumirea satului reşedinţă de comună provine de la boierul Mihalache care a primit în dar de la domnitorul Sturza un număr de case în anul 1633. De aici s-a dedus data de atestare documentară a satului, 1 iunie 1633. Ziua comunei a fost stabilită pe 14 octombrie, de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva.

Mărturii ale creştinismului care l-au impresionat pe Papa Ioan Paul al II lea

Şi, ca orice aşezare rurală, comuna Mihălăşeni are un „centru de greutate”, un fapt cu care locuitorii se mândresc datorită originalităţii incontestabile, cu o profundă valoare istorică. În perioada anilor 1995 – 1998, specialiştii Muzeului Judeţean de Istorie din Botoşani au descoperit pe teritoriul comunei o necropolă formată din 520 de morminte de incineraţie şi inhumaţie şi un lăcaş de cult ce reprezintă cea mai veche atestare a cultului creştin din zona Moldovei. Conform izvoarelor descoperite, această necropolă este datată din secolele IV – V. În total, descoperirea arheologică de la Mihălăşeni numără peste 3 000 de piese, o parte dintre ele fiind expuse pentru prima dată la expoziţia „I Goti”, organizată înainte de 2000 la Milano. Un element major care atestă prezenţa creştinismului, din secolele IV – V, este descoperirea într-unul din morminte a unui medalion circular de culoare oliv, avându-l reprezentat pe una din părţi pe Daniel în groapa cu lei – un motiv inspirat din iconografia paleocreştină, de sorginte romană, aceste obiecte fiind executate în anumite centre meşteşugăreşti din Siria şi Egipt. În perioada 1996 – 2000, piese descoperite la Mihălăşeni au fost expuse la Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti şi admirate de fostul suveran pontif, Papa Ioan Paul al II – lea, cu ocazia vizitei efectuate atunci în capitala României. Succesul avut şi impresia produsă suveranului pontif, care a fost foarte entuziasmat de informaţiile privind continuitatea creştinismului pe teritoriul României, l-a făcut pe expreşedintele Emil Constantinescu să-i spună Papei, printre altele: „Pământul apostolic al României de azi a păstrat cu sfinţenie mărturia celui dintâi mileniu de viaţă creştină”.

Singura comună din judeţ fără niciun hectar de pădure

Revenind la prezent, la începutul de mai al anului 2010, cotidianul comunei Mihălăşeni se derulează sub efortul actualei administraţii locale de a face faţă unei crize financiare profunde, ce pare să nu se mai sfârşească. Acum, comuna este condusă de primarul democrat liberal Loredan Gianin Buraga, care a câştigat alegerile locale din vara anului 2008, iar acesta este secondat în treburile obştii de viceprimarul Ilie Hriţcu. Până în 2008, Buraga nu a fost implicat deloc în administraţia locală, experienţa sa de administrator fiind aprofundată ca director al unei societăţi comerciale agricole de pe raza comunei. Studentului de acum, în ultimul an al Facultăţii de agronomie „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, sorţii i-au surâs iar promisiunile electorale faţă de cetăţenii comunei au avut câştig de cauză. De curând, în urma unui proiect depus, Primăria comunei Mihălăşeni a câştigat finanţarea unor lucrări de împădurire ce vor aduce multiple beneficii comunităţii. În valoare de peste patru miliarde lei, proiectul a fost aprobat de Autoritatea Fondului de Mediu pentru a fi finanţat prin Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate. Astfel, 90 de hectare de teren nefolosit, cu risc de alunecare, vor fi transformate radical, comuna Mihălăşeni fiind singura din judeţul Botoşani fără niciun hectar de pădure. După cinci ani, tânăra pădure va intra în patrimoniul local al comunei. Despre începuturile sale în administraţia locală a Mihălăşenilor, primarul Loredan Gianin Buraga ne-a spus: „Am preluat un proiect, la HG 577, privind alimentarea cu apă a comunei, valoarea totală fiind de 52 miliarde lei vechi, din care anul trecut am primit 25 miliarde. Sursa de apă este direct din barajul de la Stânca Costeşti şi investiţia reprezintă un mare câştig pentru comuna noastră. În derulare se află construirea de poduri şi podeţe, conform Ordonanţei 7/2006, o investiţie în valoare de 20 miliarde lei vechi şi care acum, la începutul lunii mai, este realizată în procent de 95%. Prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, la Măsura 322, am depus un proiect, în valoare de 2,5 milioane euro, care sper din tot sufletul să aducă mari beneficii comunităţii locale. Avem mari şanse să punem în practică acest proiect care vizează: reabilitarea Căminului cultural din Mihălăşeni cu înfiinţare de Muzeu sătesc; înfiinţarea unei pieţe agroalimentare unde să fie vândute produse tradiţionale din zonă; construirea unei baze sportive cu gazon artificial şi instalaţie de nocturnă; înfiinţarea unui Centru de asistenţă pentru elevi, tip After School în satul Sarata; asfaltarea a şapte kilometri de drum comunal, în satele Sarata şi Negreşti; achiziţionarea unui buldoexcavator pentru realizarea lucrărilor de infrastructură în comună. Prin Programul de dezvoltare Nord Est, cu finanţare din fonduri europene, se vor asfalta 7,6 kilometri de drum, situat între DN 29 şi ieşirea din localitatea Mihălăşeni, valoarea proiectului fiind de 108 miliarde lei vechi. Tot prin FEADR, la Măsura 125, am depus un proiect pentru reabilitarea unui drum de exploataţie de 16 kilometri, dintre care doi kilometri vor fi asfaltaţi, iar restul pietruit”.

Dezvoltarea economică depinde de infrastructură

Nici învăţământul nu a fost neglijat de primarul Buraga, astfel că în Mihălăşeni urmează să fie construită o şcoală nouă, cu cinci săli de clasă, proiectul derulându-se prin Banca Mondială. Licitaţia va fi organizată la nivelul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, câştigătorul urmând să fie stabilit la nivel central şi să construiască şcoli în toate comunele ale căror proiecte sunt eligibile. Şi la Mihălăşeni există un microbuz şcolar care transportă elevii din cele şapte sate ale comunei. La fiecare început de an şcolar, primăria alocă fonduri pentru efectuarea reparaţiilor curente în toate şcolile comunei. Tot în primii doi ani de mandat, primarul Buraga a reuşit alocarea unui spaţiu pentru înfiinţarea unei farmacii, sănătatea Mihălăşenilor fiind supervizată de medicul de familie basarabean Vitalie Munteanu. Despre potenţialul economic al comunei, primarul ne-a precizat: „Pentru atragerea de investitori în comună încercăm să dezvoltăm infrastructura şi să realizăm drumuri practicabile. La ora actuală, segmentul economic principal este agricultura, preponderente fiind culturile de porumb, floarea soarelui şi grâu. Pe raza comunei activează câteva societăţi agricole care au arendat terenuri de la cetăţeni şi care lucrează pe aproximativ 2 000 de hectare. Mulţi tineri sunt plecaţi la muncă, în ţară şi în străinătate, iar populaţia rămasă este îmbătrânită. Baza dezvoltării sectorului agricol e reprezentată de subvenţii, un lucru foarte bun pentru întreprinzătorii din comună. Am încredere că traiul consătenilor mei se va îmbunătăţi şi îmi pun mari speranţe în proiectele despre care v-am vorbit, că vor contribui la creşterea calitativă a vieţii oamenilor din Mihălăşeni. Este foarte important să avem încredere şi să fim împreună în aceste vremuri dominate de o criză fără precedent pentru întreaga ţară. Rog pe toţi locuitorii comunei să aibă încredere în cei care lucrează la Primărie, pentru că îşi fac datoria şi încearcă să rezolve cât mai multe probleme în folosul întregii comunităţii locale”. (G.B.)