Ce Guvern, ce Preşedinţie, ce Parlament? Frăţia mafiotă dintre politicieni şi magistraţii numiţi politic se află la frâiele ţării. „Deştepţii” şi „pregătiţii” magistraţi de la Curtea Constituţională nu pot fi de acord ca puterea lor să scadă prin creşterea numărului reprezentanţilor societăţii civile la vârful Justiţiei, nu sunt de acord ca parlamentarii infractori să fie trataţi de instituţiile statului la fel ca orice individ care a încălcat legea şi nu pot fi de acord ca averile penale să fie confiscate de stat.

Dacă despre America se spune că e ţara tuturor posibilităţilor, ce se întâmplă în România, în sistemul clientelar şi mafiot construit, cu bâtele minerilor, de Iliescu, depăşeşte zicala. Magistraţii numiţi politic la Curtea Constituţională a României (mulţi dintre aceştia stau acolo de pe timpul lui Ion Iliescu şi aproape toţi au fost educaţi de Ceauşescu) au reafirmat recent că ei, adică magistraţii, infractorii milionari sau miliardari în euro şi parlamentarii sunt mai presus de lege. Constituţia construită cu grijă de Iliescu are o prevedere unicat în Europa: orice avere se prezumă a fi licită (legală). Şi sub acest aspect introdus pe furiş în Constituţie de foştii securişti şi turnători la Securitatea lui Ceauşescu care ştiau din 1991 că-şi vor face averi ilegale mulţi au clădit în văzul tuturor imperii. Mai mult de atât, mulţi „afacerişti” merg în pierdere cu „marile” lor companii când vine vorba să plătească taxe la stat. Până şi jocurile de noroc la limita legii promovate de Voiculescu ori Dan Diaconescu sunt „afaceri” în pierdere când vine vorba să-şi plătească dările către stat. Şi mai are rost întrebarea de unde şi cum cresc averile acestor „inteligenţi” care şi-au impus punctul de vedere la scrierea Constituţiei?

Dar beneficiarii acestei prevederi sunt mulţi. Avem judecători şi procurori care şi-au clădit averi imense şi e clar că magistraţii Curţii Constituţionale nu pot fi de acord ca ei şi „fraţii” lor să se supună legii. Ce ar fi însemnat ca magistraţii Curţii Constituţionale să spună că-s de acord cu eliminarea prevederii care ne face unicat în Europa, să spună că-s pentru eliminarea „permisului de furat” cum s-a exprimat ambasadorul american în România? Ar fi avut coşmaruri! Acesta a mai spus că în America nicio persoană indiferent de poziţia socială pe care o ocupă pe moment nu este scutită de a justifica averea pe care o deţine. Aşa e corect. Acum în România nici penalii de la graniţe, nici maneliştii, nici politicienii, nici unii oameni de televiziune care câştigă milioane de euro anual pe drepturi de autor, nimeni nu dă socoteală cum şi-a construit averea.

Teama de controlul averilor le-a intrat magistraţilor în oase

Interesant este că modificarea Constituţiei nu se va face şi asta ştiu probabil şi magistraţii care au luat partea mafioţilor, încălcând statul de drept şi jignind cetăţenii de rând. Motivul este că iniţiatorii nu au majoritate absolută în Parlament. Însă teama că ar putea fi căutaţi la averi, atât ei cât şi politicienii care-i sprijină în fotoliile de magistraţi la Curtea Constituţională, e atât de mare încât şi-au luat măsuri de siguranţă declarând neconstituţională eliminarea prevederii absolut absurde şi imorale din Constituţie care apără infractorii miliardari în euro. Le-a fost frică şi numai de schimbarea curentului de opinie, pentru că modificările efective se vor produce dar nu acum, atât de „legali” sunt!

Într-un amalgam de argumente ce se contrazic unul pe altul, magistraţii au demonstrat că nu-s curaţi în faţa legii, dar şi că se situează deasupra legii sfidând cetăţeanul de rând, în loc să lucreze în interesul acestuia. Mai grav este că poporul îi plăteşte, iar ei lucrează împotriva intereselor celor în slujba cărora se află. Ultimii ani au demonstrat clar că magistraţii şi-au dat şi şi-au păstrat pensii nesimţite şi salarii la fel arătând, într-o demonstraţie de forţă, că ei sunt legea, ei sunt statul, Guvernul, Preşedinţia. Dar ulciorul nu se ştie până când va mai merge la apă. La un moment dat se sparge…

Parlamentarii sunt mai presus de cei mulţi

Unde-i democraţia populară şi suveranitatea poporului dacă parlamentarii pot face orice vor şi nu răspund în faţa legii la fel ca orice individ din ţară? Parlamentarii, cel puţin teoretic, sunt trimişi ai poporului pentru a lucra în folosul acestuia. Şi dacă sunt aleşi de popor, plătiţi regeşte de popor, iar poporul se supune legilor făcute de parlamentari, de ce parlamentarii să nu se supună aceloraşi legi? Adică un parlamentar e mai puţin penal decât un infractor din popor? Fals. Dar de la comunişti au învăţat că situarea deasupra legii aduce avantaje, la fel ca manipularea şi minciuna repetată până la absurd.

Magistraţii Curţii Constituţionale au refuzat şi creşterea numărului de reprezentanţi ai societăţii civile în forurile de conducere ale Justiţiei. Dar Justiţia ce este? Un set de reguli făcute de oameni pentru o bună convieţuire în societate. Iar lipsa societăţii civile în forurile de conducere ale Justiţiei a dat voie magistraţilor să se situeze deasupra legii, să dea verdicte după mărimea şpăgii, să elibereze din închisori mafioţi, terorişti, criminali, să dea verdicte contrazise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi toate acestea fără să plătească, fără să răspundă pentru greşelile făcute. Suntem ţara cu cele mai multe procese pierdute la CEDO şi statul, adică cei mulţi, plătesc greşelile voite sau nu ale magistraţilor.

Opoziţia la schimbare şi lupta pentru păstrarea privilegiilor au fost arătate clar de magistraţii sprijiniţi politic prin aberanta hotărâre dată recent asupra proiectului de modificare a Constituţiei. Având în vedere că era foarte greu de presupus că modificarea s-ar fi operat, reacţia magistraţilor a fost cu atât mai aberantă şi poate fi considerată o crimă la adresa poporului. Cică suveran…! (VA)