Google

Istoria alternativa

Written on:June 16, 2014
Comments
Add One

Fort RossHarta politică a lumii contemporane este rezultanta colonizărilor din ultimele cinci veacuri. Unele au dus la naşterea unor naţiuni importante. Altele au fost doar tentative nereuşite. Dacă acestea din urmă aveau viitor, eşicherul politic mondial arăta probabil altfel. Viitorul este prefigurat în orice moment de faptele şi evenimentele consumate. Un colind de la Ghidigeni spune că în scufia lui Iisus, Magii au pus o piatră nestemată “ce cuprinde lumea toatăşi Rusia a treia parte”. Imensitatea Imperiului Tuturor Rusiilor a impresionat întotdeauna. Puţini ştiu c\ Moscova a fost cât pe ce să stăpânească California, Hawaiiul şi Somalia.

În 1889 rusul Nicolai Ivanovici Achinov înfiinţează pe Coasta Somalilor aşezarea Sagallo. Posesiunea trebuia să fie capul de pod al expansiunii moscovite în Africa, mai ales că era vecină cu Etiopia, ţară creştin ortodoxă, deci o posibilă aliată. Spre ghinionul ruşilor ţărmul golfului Tadjoura unde s-au pus bazele implantării făcea partea din Somalia Franceză ori Parisul nu era încântat să împartă teritoriul cu alţii. După un an două canoniere franceze desfiinţează colonia, iar ruşii sunt duşi la Odesa. Episodul Sagallo este redat în lucrarea lui Les Harding intitulată “Ţările moarte din secolele XIX şi XX”. Interesul rusesc pentru sudul Pacificului a atins apogeul la începutul veacului XIX. În 1815 Moscova impune protectoratul asupra insulei Maui din arhipelagul Hawaii. Revolta băştinaşilor kanaci obligă ruşii să părăsească insula doi ani mai târziu. Ultimul punct de sprijin, colonia Port Elisabeth va fi cucerităşi desfiinţata de Kamehameha I, regele Hawaiiului, în 1821. Adalbert von Chamisso, participant între anii 1815 – 1818 la o expediţie ştiinţifică rusească aminteşte în volumul “Călătorie în jurul lumii” aventura moscovită de pe Coasta Californiei. Ruşii tocmai puseseră stăpânire pe arhipelagul Farallon şi înfiinţaseră în anul 1809 pe continent colonia Port Rumeanţev. Dependente de aceasta erau aşezările agricole aflate în apropiere, Chernykh, Khlebnikov, Vasiliya, Slavianka şi Kostromitinov. La vremea aceea California de Sud era posesiune spaniolă, administrată de viceregatul Mexic. Madridul acţionează pe plan diplomatic şi drept urmare,în 1817 noii veniţi sunt nevoiţi să recunoască stăpânirea spaniolă asupra ţinutului. Ceva mai departe, pe ţărmul Californiei de Nord, ruşii înfiinţează în anul 1812 colonia Fort Ross. Terenul necesar fusese achiziţionat de la indienii Miwok. La Fort Ross au funcţionat primele mori de vânt din California. Posesiunea este vândută în 1842 aventurierului           Johann Augustus Sutter. Emigrat din cantonul elveţian Neuchâtel, Sutter fondase în 1839 alături de alţi conaţionali colonia Noua Elveţie, pusă sub protectoratul Franţei ca pavăză împotriva expansiunii Washingtonului. Cu toate acestea Noua Elveţie şi Fort Ross sunt cucerite de americani în 1848. Vor fi incluse în sistemul administrativ californian abia în 1906. În anul 2010 o companie rusească primeşte de la California gestiunea sitului istoric Fort Ross. Firma întreţine obiectivul, încasează banii din turism, dar plăteşte impozit statului american. Atolul Suvarov din arhipelagul Cook, alcătuit din 40 de insule coraligene, este considerat unul dintre cele mai frumoase locuri din Pacific. L-a inspirat pe Robert Louis Stevenson pentru romanul “Comoara din insulă”. Atolul este descris în paginile cărţilor “Călătorie pe Janet Nichol în Marile Sudului”, ”Insula Dorinţei” şi “O insulă pentru tine însuţi”, scrise de Frances Matilda Van de Grift Osbourne, soţia lui Stevenson, Robert Dean Frisbie şi respectiv Thomas Francis Neale. Omul de afaceri Anton Bakov cumpără în anul 2011 atolul Suvarov. Bakov este doctor în filosofie, autor a trei cărţi de istorie şi a 20 de invenţii. Este totodată militant pentru reinstaurarea monarhiei în Rusia şi pentru autonomia Uralilor. Gestul lui Balkov de a proclama teritoriul insular ca parte a Imperiul Rus a stârnit opoziţia vehementă a Noii Zeelande care deţine protectoratul asupra arhipelagului Cook. Iniţiativele particulare nu sunt o noutate nici în politica ruseascăşi nici pe plan mondial. Două exemple. Anarhiştii sprijiniţi de agenţi ruşi declară în 1970 independenţa cartierului Sbarre din oraşul Reggio. Urbea este situată în regiunea italiană Calabria. Efemera republică dispare odată cu înăbuşirea revoltei. Pescenica este o republică proclamată simbolic în 2004 pe un teritoriu mărunt din oraşul Zagreb. Scriitorul şi umoristul Zeljko Malnar, iniţiatorul statului Pescenica şi autor al volumului “Filosofia republicii Pescenica” a vrut ca astfel să satirizeze scena politică croată. Malnar este celebru pentru cărţile de călătorie “În c\utarea oraşului de sticlă” şi “Drumul lui Alexandru cel Mare” în care povesteşte aventura trăită pe traseul urmat de armata regelui macedonian. În Africa vestică au existat timp de două secole coloniile Coasta de Aur Daneză, Coasta de Aur Suedezăşi Coasta de Aur Olandeză. Primele două sunt înglobate Coastei de Aur Britanice în 1850, iar a treia în 1872. Danemarca a deţinut oraşele indiene Tranke-bar, Serampore, Achne şi Pirapur. Toate acestea au fost vândute Marii Britanii în 1845. Astăzi guvernul danez gestionează Fortul Christiansborg din Coasta de Aur şi un colegiu din oraşul bengalez Serampore. În anul 1635 este întemeiată pe continentul nordamerican colonia Noua Suedie. Este cucerită după două decenii de olandezi şi unită cu posesiunea lor, Noua Olandă. La rândul ei Noua Olandă este inclusă coloniei britanice Delaware în anul 1672. Noua Suedie a rămas vie în conştiinţa urmaşilor vechilor colonişti. Arhitectura, bucătăria şi obiceiurile locale particularizează regiunea faţă de restul statului Delaware. “Binecuvântaţi sunt oamenii ai căror conducători pot privi destinul în ochi fără să clipească, dar şi fără a încerca să se joace de-a Dumnezeu”, a scris Henry Kissinger în lucrarea “Diplomaţia”. (Marian Rotaru)

Leave a Comment