Google

Investiţiile publice au dat alt curs oraşului Broşteni

Written on:September 24, 2014
Comments
Add One

brosteni sv 24 sept 2014 005La Broşteni în judeţul Suceava, oraşul de la graniţa cu Neamţul şi oraşul cel mai mare ca întindere din România, investiţiile publice au adus un suflu nou. Am ajuns a doua oară în cel mai mare oraş al României. Vorbim de oraşul Broşteni din judeţul Suceava care-i cea mai mare localitate urbană din România ca întindere. Când am scris prima dată că Broşteniul este cel mai mare oraş din România am iscat diverse comentarii. Repet însă că am menţionat clar că e vorba de întinderea oraşului care-i mai mare chiar decât a Bucureştiului. Aşadar, am revenit la peste un an distanţă în Broşteni. Munţii din jur şi pădurile care acoperă o mare parte a suprafeţei administrative a oraşului Broşteni crează un tablou de vis. De-o parte şi de alta a drumului naţional spre Vatra Dornei, un drum intens circulat dar care nu a mai văzut lucrări de modernizare de când a fost construit, adică de prin 1975-1978, munţii păzesc cu străşnicie gospodarii acestor meleaguri. Broşteniul se învecinează cu Neamţul dar şi cu Harghita. E ca o oază de verdeaţă în deşert. Nu degeaba se spune că aici au trăit daci liberi, ei fiind strămoşii gospodarilor de astăzi.

Revenind la suprafaţa oraşului, Broşteniul cu aproape 43.000 hectare este mai mare decât orice localitate urbană din România. E un aspect în favoarea acestei localităţi, un adevăr care poate deveni punct de atracţie. Lăsând la o parte drumul naţional ce necesită modernizare, dar care încă-i circulabil, o vizită la Broşteni reprezintă un medicament pentru sufletul şi trupul oaspetelui. Natura-i primitoare şi-şi arată oricărui trecător frumuseţile. La fel sunt şi oamenii parcă mai frumoşi la trup şi la suflet în raport cu alte zone ale Moldovei şi ale României. Broşteniul are o frumuseţe aparte, frumuseţe scoasă în evidenţă de truda zilnică a administraţiei locale în fruntea căreia se află primarul Nicolae Chiriac. Şi dacă tot veni vorba de primarul Chiriac trebuie spus clar că ultimii ani la Broşteni au însemnat investiţii publice importante, iar pentru perioada următoare alte investiţii publice aşteaptă să fie terminate. Dar aici, la fel ca-n multe alte localităţi, omul care munceşte îşi face şi „prieteni”.

Cel mai mare oraş se dezvoltă în ritm susţinut

Orice argumente care fac mai vizibilă o comunitate trebuie utilizate. De aceea repetăm faptul că oraşul Broşteni este cea mai mare localitate urbană din România ca întindere. Broşteniul mai are câteva bogăţii istorice. Aici este bisericuţa în care a învăţat Ion Creangă primele clase, dar şi bojdeuca Irinucăi. Ambele sunt obiective turistice pe care comunitatea locală vrea să le pună în valoare. Investiţiile publice derulate în ultimii ani aici, alături de frumuseţea zonei şi monumentele istorice sunt alte obiective de interes turistic. Tot ca noutate şi atracţie turistică mai trebuie spus că la Broşteni a fost înfiinţată prima şcoală din zonă, în 1840, e vorba de şcoala învăţătorului Nicolai Nanu la care a învăţat şi Ion Creangă. Tot aici în 1877 se înfiinţează poşta şi telegraful, Broşteniul fiind singura localitate din zonă care beneficiază de aceste servicii.

Dacă tot am vorbit anterior de investiţii în modernizarea localităţii să menţionăm câteva proiecte. E vorba de un proiect mai amplu pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare în Holda, Holdiţa, Cotârgaşi, Dârmoxa, oraş Broteni. Proiectul a primit în august 2014 finanţare de două miliarde lei vechi pentru finalizarea alimentării cu apă în Holda-Holdiţa. De asemenea, proiectul „Sistem de canalizare şi staţie de epurare în oraşul Broşteni” a primit tot în august anul acesta un miliard lei vechi. S-a lucrat apoi şi anul acesta la proiectul de modernizare a Centrului Civic al oraşului Broşteni. Intrând pe poarta în stil tradiţional bucovinean călătorul este întâmpinat de un peisaj deosebit cu alei pavate şi lămpi artizanale. Mergând mai departe se observă un monument care stă de strajă în Centrul Civic al oraşului. Tot acolo liceul se arată oaspeţilor parcă mereu îmbrăcat în straie de sărbătoare. Peste tot în jur se vede mâna de gospodar a primarului Nicolae Chiriac.

Drumul Neagra-Broşteni stricat de „cărătorii” de lemne va fi modernizat

În multe comunităţi locale am întâlnit probleme cu drumurile create de cei care exploatează păduri, fie că vorbim de Romsilva sau de alţi proprietari de păduri. La Broşteni drumul devenit de interes local Neagra-Broşteni este stricat permanent de cei care cară lemne cu maşini de tonaj mare. Administraţia locală a vrut să introducă o taxă pentru supratonaj pentru a avea bani cu ce să repare drumul în cauză. Dar prefectul judeţului Suceava a atact în contencios administrativ hotărârea de Consiliu Local prin care se introducea o taxă suplimentară pentru maşinile de tonaj mare şi instanţa a anulat actul administrativ emis de Consiliul Local al oraşului Broşteni. Ce uşor este să iei măsuri din birou şi ce greu este să lupţi pentru modernizarea unei comunităţi în folosul oamenilor care trăiesc acolo! Acesta a fost gândul care m-a frământat văzând cum instanţa de contencios administrativ dă dreptate prefectului judeţului în dauna unei întregi comunităţi. Şi atunci apare o întrebare de bun simţ: ale cui interese apără Instituţia prefectului? Ale oamenilor în niciun caz.

Revenind la drumul Neagra-Broşteni, primarul Chiriac ne-a spus că acesta a fost transformat din drum judeţean în drum de interes local şi va fi modernizat. Deja studiul de fezabilitate este întocmit. „Totodată pentru 2015 avem proiecte de modernizare şi pe alte drumuri. Anul viitor continuăm şi cu lucrările în Centrul Civic al oraşului pe strada G. T. Chirileanu în cartierul Minerul pentru a avea ieşire la drumul naţional. Tot în Centrul Civic în 2015 vom amenaja şi strada Ion Creangă care duce spre bisericuţa monument istoric unde a învăţat Ion Creangă. Vom amenaja acolo şi bordeiul Irinucăi. Valoarea lucrărilor din 2014 se ridică la circa 4 miliarde lei vechi”, mai spune primarul Nicolae Chiriac.

Alei şi curţi modernizate la biserici, la şcoli, spaţii de joacă şi bază sportivă multifuncţională

O altă reuşită a anului în curs se referă la modernizarea aleilor şi curţilor la biserici şi la şcoli. Unele dintre bisericile comunităţii au beneficiat anul acesta de investiţii în modernizarea aleilor şi curţilor. La fel în cazul unor şcoli au fost amenajate alei şi spaţii de joacă pentru copii. Totodată la Şcoala Ion Teodorescu a fost montată centrală termică şi s-au amenajat grupuri sanitare pentru că cele vechi „erau de 100 de ani”, după cum ne-a spus profesorul de sport care tocmai îşi desfăşura ora pe cocheta bază sportivă multifuncţională construită nu demult aici. Tot la Şcoala Ion Teodorescu din Cotârgaşi administraţia locală a amenajat un loc de joacă pentru copii, alei pavate urmând să fie pus gazon în spaţiile rămase. Profesorul de sport, care a fost şi dirigintele primarului Nicolae Chiriac ne-a spus că-i apreciază activitatea primului gospodar de la Broşteni afirmând că acesta e un om care luptă pentru comunitate şi pentru obiectivele pe care şi le-a stabilit. „E un tânăr de ispravă, i-am fost diriginte, dacă-şi stabileşte un obiectiv chiar îl realizează, merită apreciat”, spune fostul diriginte al primarului.

„Tot în 2014 am turnat asfalt pe strada Ion Creangă şi pe strada Neagra. Strada Neagra e distrusă permanent de maşinile de mare tonaj care cară lemne. Am încercat să introducem o taxă, am făcut şi formularele dar Prefectura s-a opus. Anul acesta am reuşit să montăm centrală termică la grădiniţa cu program prelungit din Broşteni şi sperăm ca numărul de copii să crească pentru că acum e încălzit tot spaţiul, e mai mult confort decât era cu sobe. Pe viitor vrem să facem un parc în zona centrală unde să amplasăm bustul lui Ion Creangă. Marele povestitor este legat de Broşteni, aici învăţând primele clase. Acest obiectiv poate implica şi demolarea unor chioşcuri din zona centrală dar sperăm să găsim înţelegere la cei care administrează acele spaţii. Va fi ceva frumos având bustul lui Creangă, va fi un obiectiv turistic. Zona se pretează la turism şi pe asta trebuie să mergem, pentru că sectorul minier a fost închis. Mai merge cu lemnul dar turismul poate aduce venituri importante în zonă. În ceea ce priveşte lemnul, din păcate comunitatea noastră rămâne, de regulă, numai cu drumurile stricate. Firmele din plan local nu prea pot licita şi câştiga masă lemnoasă deoarece vin alţii cu preţuri mult prea mari. Lemnul de aici ajunge la Rădăuţi iar noi rămânem cu drumurile stricate.

Încercăm de asemenea, împreună cu vecinii de la Borca, să amenajăm o pârtie de schi pe masivul Budacu. Sper să apară şi fondurile europene. Încă nu s-au stabilit măsurile la fonduri europene, dar vom încerca să accesăm cât mai mulţi bani europeni, pentru că avem de lucru la Broşteni”, a concluzionat ambiţiosul primar de la Broşteni.

În loc de concluzie…

Broştenii lui Ion Creangă şi ai Irinucăi sunt astăzi mai primitori decât ieri, iar mâine vor fi mai primitori decât astăzi. În prezentarea comunei pe siteul oficial se spune că vechimea localităţii se pierde în negura timpului, iar cei mai vechi locuitori se pare a fi dacii liberi. Şi cu cât este mai mult mister cu atât zona devine mai atractivă. În cele 7 localităţi, Broşteni, Cotârgaşi, Holda, Holdiţa, Frasin, Pietroasa, Dârmoxa, trăiesc aproape 6.000 de locuitori. Oraşul este amplasat în partea de sud est a bazinului Dornelor, pe cursul mijlociu al râului Bistriţa şi este păzit, aşa cum spuneam şi la început, de munţii Bistriţei şi munţii Stânişoară. De aici vin vrednicia oamenilor locului şi frumuseţea deosebită a zonei. Dacă toată zona are o frumuseţe aparte căutată din cele mai vechi timpuri, trebuie menţionate şi câteva repere istorice: bisericuţa muzeu construită în 1779 unde a învăţat şi marele povestitor Ion Creangă, pietre cu inscripţii runice de pe muntele Goia, şcoala din satul Holda construită în 1905, mănăstirea Eden şi mănăstirea Peştele, dar şi multe alte obiective de o frumuseţe deosebită.

Cine n-a păşit dincolo de porţile oraşului Broşteni nu a văzut frumuseţe dusă către absolut… (Ciprian PANAGACHI)

Leave a Comment