Google

Grigore Bostan, la ceasul timpului ce vine

Written on:November 16, 2014
Comments
Add One

bt comemorare grigore bostanPe 17 noiembrie 2014 s-au împlinit zece ani de la trecerea în veșnicie a academicianului bucovinean Grigore Bostan. Drept pentru care, pe 6 noiembrie a anului în curs, studenții și profesorii de la Catedra de filologie română și clasică a Universității naționale „Iuri Fedkovici” din Cernăuți au îmbrăcat costumele naționale. A fost ziua în care, în sala roșie a fostei Reședințe mitropolitane a Bucovinei, a fost pomenit și omagiat academicianul Grigore Bostan, la un deceniu de la trecerea sa la cele veșnice. Iar haina națională a românului nu odată a fost acel nesecat izvor de inspirație pentru poetul, savantul, dascălul a zeci de promoții de studenți, criticul literar și fabulistul, cercetătorul istoriei literaturii și epigramistul Grigore Bostan. Dar mai întâi de toate, numele lui Grigore Bostan ni se asociază cu folclorul românesc din Bucovina. Nu odată am constatat că creația populară orală a fost sensul vieții lui. Profunzimea cu care ne vorbea nouă, studenților, despre cele mai simple creații folclorice, cu certitudine erau dovezi ale marelui trecut cultural al poporului nostru. Anume acestui capitol al științei literare Grigore Bostan dedică cele mai multe lucrări științifice, cele mai multe cercetări în teren și cea mai multă dragoste, prin aceasta dovedind încă odată, că la baza oricărui viitor stă trecutul cu valorile sale. Și aceste principii le-a altoit cu mare dragoste, în calitate de veritabil dascăl al noii generații, tuturor acelora care s-au interesat de opera sa artistică și științifică pe parcursul deceniilor. Iar productivitatea muncii sale din cei peste 25 de ani în care a condus catedra de filologie română și clasică, au înscris numele lui Grigore Bostan cu majuscule alături atât de marii savanți ai Bucovinei, cât și din întreg arealul românesc. Simplitatea sa de la obârșii, dragostea față de nestematele poporale și eternitatea lor incontestabilă poetul de parcă o exprimă în aceeași „Mioriță” din volumul „Cântece de drum” pe care le poartă mereu cu sine și în drumul spre Eternitate: Și astăzi eu, al sutelea nepot/ Al baciului cu sufletul în glie/ Legenda veche-n inimă o port, / Cântând din frunze-o nouă melodie. Astfel actualitatea lui Grigore Bostan va persista peste timp în știința și viața publică a noilor generații.

Eleonora Moldovan: “Grigore Bostan este cel mai însemnat apostol al românismului din nordul Bucovinei”

Primul care a vorbit despre personalitatea lui Grigore Bostan în cadrul activității din sala roșie a fost rectorul Universității, profesorul Stepan Melniciuk, care l-a cunoscut personal pe omagiat, și a exprimat cele mai frumoase cuvinte despre omul, savantul, prietenul domniei sale. Rectorul Melniciuk a mai vorbit despre importanța lui Grigore Bostan în dezvoltarea actuvității Catedrei pe care a condus-o cu multă înțelepciune și măiestrie. În discursul rostit în fața celor prezenți în sală, doamna Eleonora Moldovan, Consulul general al României la Cernăuți, a remarcat că, „Grigore Bostan este cel mai însemnat apostol al românismului din nordul Bucovinei. La zece ani după plecare, el ne cheamă și ne îndrumă”, a menționat diplomatul român. Lupta de renaștere națională pe care a început-o Grigore Bostan continuă și persistă în societate. El ne-a învățat să ne cinstim înaintașii și să promovăm cultura noastră în rândurile altor neamuri, inclusiv în rândul colegilor ucraineni. Este o muncă grea, o muncă asiduă, dar posibilă, a concluzionat doamna Eleonora Moldovan.

 

Melchisedec Velnic: „Să vă dea Dumnezeu cuvânt cu putere”

De fapt această zi a început cu un parastas la mormântul academicianului Grigore Bostan de la cimitirul central al Cernăuțiului, oficiat de Prea Sfinția Sa Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, pr.mitr. Vasile Covalciuc, protopopul de Storojineț și pr.mitr. Vasile Paulencu, parohul bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea Crasna. Țin bine minte ziua în care a fost sfințită această biserică. Acolo a fost și Grigore Bostan. Era prima ctitorie de cult ridicată din temelie în perioada postcomunistă. Era una dintre cele mai mari biserici din nordul Bucovinei. Și toate acestea se întâmplau într-o localitate românească, de la poalele Carpaților, învecinată cu Putna. Atunci Grigore Bostan a spus: „Vedeți ce biserică au durat crăsnenii? Nu turcul cu săgeata, dar nici rusul cu tunul nu poate să ajungă în vârful turnului ei”. Așadar, invitația anume a acestor fețe bisericești de către doamna prof. univ. Lora Bostan, nu a fost întâmplîtoare. „Grigore a fost foarte atașat și de Putna, și de Crasna”, a confirmat domnia sa. În cuvântul său, părintele Melchisedec Velnic a povestit mai întâi despre participarea sfinției sale acum un deceniu la finerariile celuia care a fost Grigore Bostan. Apoi s-a referit și la valoarea operei și activității lui. „Un neam nu piere când își cunoaște rădăcinile și în această direcție Grigore Bostan a muncit extraordinar de mult”. „Să vă dea Dumnezeu cuvânt cu putere. Așa cum a fost cuvântul profesorului Bostan”, le-a dorit celor prezenți părintele Melchisedec. Cuvântul lui a avut puterea de a convinge, de a spune ceea ce alții nu îndrăzneau să spună, și cuvântul lui avea putere. Iar pentru aceasta este nevoie de o minte limpede și curată, ceea ce este cel mai de preț”, — a mai spus părintele stareț. În încheiere Sfinția Sa a remarcat că „neamul nostru are cu ce să meargă în fața lui Dumnezeu. Și atunci când va merge îl va lua cu sine și pe Grigore Bostan”. În încheiere cei prezenți au vizionat un slaid-film despre Măstirea Sucevița prezentat de maica Alexia, un film documentar despre Grigore Bostan oferit de redacția emisiunilor în limba română a Companiei regionale de televiziune Cernăuți. Doamna Lora Bostan a mulțumit tutror pentru prezență și sprijinul acordat la organizarea activităților acestei zile de pomenire. (Nicolae ȘAPCĂ, fotograf Nicolae HAUCĂ – Cernăuți)

Leave a Comment