Google

Geopolitica de buzunar (XV)

Written on:June 6, 2016
Comments
Add One

Tinutul Raimbow Creek netÎn Australia sunt o sumă de aşa zise formaţiuni statale nerecunoscute oficial, entităţi politice bizare, proclamate din iniţiativă privată. Pare-se că e o modă la australieni: dacă sunt nemultumiţi de ceva, crează un stat. Să le trecem în revistă pe scurt. Marlborough este un principat întemeiat în 1993 de un grup de fermieri din statul  Queensland, conduşi de George Muirhead. Proclamarea principatului a fost forma de protest a oamenilor nemulţumiţi că justiţia din Queensland le-a scos la vânzare proprietăţile pentru datorii la bancă. Imediat după declararea independenţei, poliţia invadează principatul ca să pună în aplicare hotărârea judecătorească. Fermierii opun rezistenţă, iar câteva săptămâni mai târziu militanţi pro Marlborough atacă parlamentul federal de la Camberra. Încercarea autorităţilor de a desfiinţa principatul s-a lovit de simpatia presei şi a opiniei publice pentru agricultorii ajunşi la sapă de lemn din cauza dobânzilor exagerate percepute de bănci. Principatul Marlborough a supravieţuit, deşi existenţa sa este formală. Ploile torenţiale din vara anului 1952 au făcut ca râul Thomson să iasă din matcă şi să devasteze fermele  vecine oraşului Cowwarr, statul Victoria. Viitura a croit râului un braţ nou prin câmpurile gospodarilor. Cu speranţa că potopul nu va reveni, gârlei apărute i s-a zis râul Curcubeului-Raimbow Creek. După inundaţie oamenii cer autorităţilor să construiască un pod, ca ei să poată trece de o parte şi de alta a proprietăţilor tăiate de noul braţ al  râului. Nu au primit răspuns, aşa că au construit singuri podul, au indiguit braţele râului şi ca să scoată din pagubă, au început să folosească Raimbow Creek la irigarea culturilor. Administraţia statului Victoria după ce că nu i-a ajutat, cere fermierilor să plătească taxă pentru apa folosită. Măsura a înfuriat oamenii. Liderul lor, Thomas Barnes, fost ofiţer de poliţie, ajunge la concluzia că cea mai bună apărare împotriva abuzurilor făcute de funcţionarii publici este secesiunea văii râului Thomson de statul Victoria. După ce  consultă specialişti în drept constituţional şi drept public internaţional, declară independenţa principatului Raimbow Creek. Principatul este dominion britanic, suveranul fiind regina Marii Britanii, reprezentată de Barnes în calitate de guvernator. Statul Victoria nu recunoaşte secesiunea şi ameninţă cu represalii. Ca răspuns principatul îi declară război. Conflictul a rămas declarativ, iar în final se ajunge la compromis. Fermierii nu sunt despăgubiţi pentru podul şi digul construit, dar nici nu plătesc taxă pe apa râului. Se acceptă existenţa formală a principatului, ca parte a statului Victoria. Oamenii vin să viziteze Raimbow Creek, atraşi de isprava poliţistului pensionar. Oraşul Cowwarr fiind în drum, câştigă de pe urma turiştilor în trecere, iar filateliştii şi numismaţii îşi pot îmbogăţi colecţiile cu timbrele şi monedele emise  de principat.

În 1970 apare pericolulul ca stânga extremistă finanţată de China să ia puterea în Australia. Un cetăţean din statul Australia de Sud, Alex Brackstone, s-a temut atât de tare că Australia va intra în orbita Chinei, va deveni republică şi va părăsi Imperiul Britanic, încât a proclamat ferma sa numită Bumbunga, principat supus coroanei britanice. Spera că va salva ceva din Australia tradiţională. Previziunile sumbre privind viitorul Australiei nu s-au împlinit, dar nici Australia de Sud nu acceptă secesiunea principatului Bumbunga. Totuşi nu l-a desfiinţat, ci dimpotrivă i-a acordat statutul de provincie autonomă. La fel a procedat Australia de Vest cu principatul Hutt River de care am scris deja: l-a numit pur şi simplu provincia Principatul Hutt River.În Burumbunga este o plantaţie de zece hectare cu căpşuni a cărei contur reproduce harta Marii Britanii. Într-o ţară săracă în obiective turistice precum Australia de Sud, Bumbunga şi căpşunăria ei atrage mulţi vizitatori. În plus profitând de autonomie, în Bumbunga căsătoriile se pronunţă simplu şi după reguli permisive privind vârsta minimă, ceea ce a devenit o sursă însemnată de venituri pentru principat. Bumbunga a emis timbre pe teme monarhiste, foarte căutate de filatelişti. Temerile lui Brackstone vor fi împărtăşite de un oarecare domn Joe Rigoli, nemulţumit de declinul valorilor tradiţionale. Rigoli a proclamat pe ferma sa de 24 de hectare situată lăngă oraşul Shepparton, statul Victoria, principatul Panderosa, “creştin, arian şi capitalist”. Deocamdată principele Joe are probleme cu fiscul pentru că nu a plătit impozitul fermei. Peter Gillies, autointitulat principele Petru I, se declară suveranul Uniunii Oceaniei, stat alcătuit, spune el, din câteva insule din Pacific, dar pe care a uitat să le precizeze. Unica parte palpabilă a principatului este proprietatea lui Gillies de 66 de hectare din regiunea Bushland, statul New South Wales. Autorităţile vor să construiască un aeroport pe terenul lui Gilles şi s-a pronunţat o hotărâre judecatorească de expropiere, refuzată de Gillies pe motiv că terenul nu aparţine Australiei. În 1978 un pensionar german întemeiază în statul New South Wales, principatul Aeterna Lucina. Ocupă 1400 de hectare în munţii Snowy din Alpii Australieni şi alte 200 de hectare la capul Byron, pe ţărmul Pacificului. La capul Byron se află oraşul-capitală Vitama. Statul poartă numele unui avatar al zeiţei romane Junona, Aeterna Lucina, protectoarea femeilor însărcinate, dar este greu de bănuit legătura zeiţei romane cu principatul australian. Fondatorul principatului este Paul Neuman, doctor în filosofie, autor de literatură ezoterică, cavaler a mai multor ordine şi baron de Kara Bagh, titlu primit în tinereţe de la regele Afganistanului. În economia Australiei, Aeterna Lucina este agent important  pe piaţa de capital. Fermierul Marcus John din Arnhelmland, ţinut din nordul statului Queensland, creştea iepuri de casă pe proprietatea sa numită Bouldercombe, de lângă oraşul Rockhampton. Într-o bună zi  aude că în zona s-ar găsi aur şi cere o autorizaţie pentru prospecţiuni. Este amânat fără motiv. De supărare Marcus şi-a amintit că terenul pe care se află ferma fusese cumpărat de la negrii băştinaşi Yolnugu, a făcut parte din teritoriul tribal a acestora şi nu intră în jurisdicţia statului Queensland. Prin urmare în 1985 declară independenţa peticului de pământ sub numele de republica Mogilno. Sigur John nu a găsit aur pentru că în 2004 vinde domeniul lui Jeff Richiards. Acesta păstrează denumirea de republica Mogilno, dar se autodeclară vicerege, reprezentant al reginei Marii Britanii. Richards cunoaşte un personaj misterios prezentat ca fiind regele David din Pappala. Regatul Pappala de care nu auzise nimeni s-ar afla în Aropa, regiune sălbatică din insula Bougainville, posesiune australiană din Pacific. Regele David şi un investitor britanic erau dispuşi să construiască în Mogilno un hotel, un centru spa de lux şi o clinică naturistă tip Mayo. Numai că David avea oarece probleme cu autorităţile din Queensland şi a fost expulzat. Aşa că lucrările la centrul de sănătate nu încep, iar în 2012 statul Mogilno încetează să existe. Principatul Dubeldeka este curiozitatea oraşului Wingecarribee din regiunea Highland, New South Wales. Se reduce la o clădire de patrimoniu pe care Vasudeo Khandekar, proprietarul, a declarat-o principat în anul 2000 ca protest la intenţia primăriei de a trece o conductă de apă prin curtea sa. Conducta putea afecta clădirea veche din 1876. Traseul ţevii a fost schimbat, însă formal Dubeldeka continuă să existe. Numele principatul transformat în marcă de comerţ este exploatat de  Khandekar. Acesta a deschis în vila sa  devenită celebră, un motel cu restaurant şi bar.Marian Rotaru

Leave a Comment