Google

Forăşti/Suceava-Investiţii de peste 200 miliarde lei vechi numai în ultimii ani…

Written on:August 5, 2014
Comments
Add One

Forasti SV aug 2014 primarieCând scopul principal este modernizarea comunei, când există bună credinţă, pasiune, când există voinţa de a reuşi, rezultatul se concretizează în investiţii de anvergură la Forăşti, în judeţul Suceava…

Fiecare an vine cu investiţii şi inaugurări de obiective la Forăşti, judeţul Suceava, o comună mare cu 11 sate şi peste 5000 de locuitori. Aici am văzut aplicat modelul dezvoltării sustenabile în cazul unei comunităţi locale care n-a beneficiat de multe fonduri guvernamentale şi de la judeţ până în 2012. Dar investiţii de anvergură s-au realizat cu fonduri europene şi nu numai. Spuneam de o dezvoltare armonioasă, iar asta presupune investiţii publice dublate de investiţii private şi lansarea unor proiecte unicat în sprijinul cetăţenilor comunei, ideile şi sprijinul pornind de la administraţia locale. Ecostânile au făcut deja înconjurul regiunii şi al ţării, o altă preocupare a administraţiei locale fiind convingerea şi sprijinirea tinerilor care vor să acceseze fonduri europene, iar ultima idee lansată se referă la înfiinţarea unei cooperative a legumicultorilor din zonă. Apoi va urma şi o organizaţie a proprietarilor care deţin luciu de apă. Sunt iniţiative unicat? Sunt. Beneficiarii sunt gospodarii locului? Bineînţeles. Au continuare investiţiile publice în dezvoltarea în ansamblu a comunei şi ridicarea nivelului de trai pentru cetăţenii zonei? Au. Având aceste argumente e clar că Forăştiul poate fi declarat un model de dezvoltare chiar şi pe timp de criză.

Inundaţiile au făcut prăpăd…

A trecut mai bine de un an de când n-am mai ajuns la Forăşti în judeţul Suceava. Comuna care se învecinează judeţul Iaşi, este întinsă pe o suprafaţă considerabilă, are 11 sate şi peste 5000 de locuitori şi este un exemplu de dezvoltare pentru întreaga zonă. Această realitate se vede cu ochiul liber chiar cum am trecut de Cristeşti, ultima comună din judeţul Iaşi pe acest traseu. Parcă intri în altă lume când ajungi la Forăşti. De la început cred că ar trebui scoasă în evidenţă o realitate: chiar există diferenţe între Vechiul Regat şi Bucovina. Şi diferenţele se văd numai trecând vechea graniţă care acum desparte un sat în două. Menţiunea este necesară pentru că e mai greu să dezvolţi o comunitate din Vechiul Regat şi din cauze politice chiar; privirea celor care au banii în pix nu ajunge, de regulă, până în vechiul regat. Aşadar, comuna Forăşti este în vechiul regat dar nu prea seamănă ca nivel de dezvoltare şi organizare cu alte comunităţi din zonă. Dar să revenim. Într-o dimineaţă de vară am plecat spre comuna Forăşti, unde mereu am găsit ceva nou, unde iniţiativele unicat în zonă sunt la ele acasă. Din păcate în ultima perioadă zona a fost afectată de inundaţii, 60% din drumurile comunale fiind afectate, pe unele porţiuni apa făcând adevărate râpi. Circa 60 kilometri de drumuri comunale au fost afectate, două poduri mari au fost distruse de inundaţii, valoarea pagubelor, conform procesului verbal de constatare întocmit de instituţiile responsabile, ajungând la 7 miliarde lei vechi. Şi asta numai la o primă evaluare. Acum vine partea interesantă. Am fost prin comună, am trecut prin zonele afectate, dar peste tot a intervenit administraţia locală cu utilajele proprii iar drumurile au fost redate circulaţiei. Comuna nu putea sta blocată până vor veni banii la calamităţi. Asta înseamnă administraţie locală responsabilă? Un important drum comunal a rămas pur şi simplu fără piatră, toată fiind cărată de ape în albia unui râu. Câteva maşini de piatră au fost excavate de acolo şi duse înapoi pe drum. Şanţuri de peste un metru s-au făcut pe mijlocul drumului, pe multe din drumurile comunale nu se mai putea circula, dar primăria a intervenit cu utilajele proprii şi a redat circulaţiei acele sectoare de drum. Şi dacă tot suntem la capitolul drumuri din cauza calamităţilor, trebuie să menţionăm aici că va intra la finanţare cât de curând, proiectul fiind aprobat, drumul Ruşi-Mănăstirea Sfântul Mina. E vorba de asfaltarea acestui drum care, după cum afirmă primarul Brăduţ Avramia, aşteaptă de 4 ani să intre la modernizare, proiectul fiind depus în 2008 la Ministerul Dezvoltării. Odată cu asfaltarea drumului în cauză pe o distanţă de 5,8 kilometri va fi pus în valoare obiectivul turistic Mănăstirea Sfântul Mina. Proiectul include şanţuri betonate deoarece drumul este în pantă şi altfel apele ar distruge investiţia.

Spuneam anterior şi de două poduri mari că au fost rupte de ape. La fel ca la drumuri şi aici a intervenit primăria cu utilajele proprii pentru ca unele sate sau părţi de sate să nu rămână izolate. S-au făcut lucrări provizorii care să asigure buna circulaţie, dar e nevoie de investiţii pentru consolidarea acelor drumuri şi poduri prin care să fie eliminat şi pericolul inundaţiilor.

De fiecare dată când ajung la Forăşti nu pot omite cele două statui pitice din faţa primăriei care îndeamnă civilizat cetăţenii să-şi achite taxele şi impozitele locale. Aici chiar sunt motivate aceste taxe dacă ne uităm la amploarea investiţiilor. Iar gradul de colectare trece în fiecare an de 90%.

“2014 este mai bun ca anul trecut şi mai rău ca anul viitor…”

Ca să ajungem la Forăşti, în centrul comunei trebuie să părăsim europeanul spre Suceava şi să intrăm pe drumul judeţean spre Dolheşti. Am relatat de nenumărate ori că acest drum era cam plin de gropi şi era uitat de judeţ, probabil pentru că expreşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, nu-şi îndeplinise obiectivul în această zonă (e vorba de voturi portocalii, că aşa se fac investiţiile în România!). Dar drumul cu pricina devenise chiar o piedică pentru cei ce voiau să ajungă în comună ori să plece spre “european”. Iată însă că “minunea” s-a întâmplat şi administraţia judeţeană a găsit fonduri pentru modernizarea drumului judeţean în cauză până la Dolheşti, drum care traversează mai multe sate ale comunei Forăşti. Primul gospodar al comunei Forăşti se declară mulţumit de efortul făcut de administraţia judeţului condusă de Cătălin Nechifor. După modernizarea acestui drum judeţean s-a înfiinţat şi o linie de transport călători Manolea-Fălticeni. Până să fie modernizat drumul nu intra vreun microbuz de transport public. Aşadar acum accesul în comună e bun, ceea ce înseamnă un pas înainte pe calea dezvoltării zonei.

Şi anul acesta e an de criză ne spune de la început primarul Avramia. Dar şi aşa, continuă domnia sa, au fost finalizate două investiţii mari, un cămin cultural în satul Manolea, investiţie ce se ridică la 11,2 miliarde lei vechi şi o şcoală la Forăşti care costă circa 7,2 miliarde lei vechi. Speranţe mari sunt pentru accesarea fondurilor europene. Reamintim că aici s-au realizat investiţii importante cu fonduri europene, dar comuna fiind mare nevoia de modernizare este la fel. “Suntem pregătiţi pentru bani europeni. Avem de făcut extindere apă şi canalizare dar şi alte investiţii la drumuri. Totodată, un proiect depus în 2008 la Ministerul Dezvoltării a fost recent aprobat şi va intra la finanţare. E vorba de asfaltarea unui drum care ajunge până la Mănăstirea Sfântul Mina. Tot pe fonduri europene lucrăm la reorganizarea Grupului de Acţiune Locală. Se va numi GAL Suceava Sud Est şi va avea în componenţă 9 administraţii locale şi 32 de organizaţii private, ţinând cont că sumele alocate Grupului de Acţiune Locală sunt 80% pentru sectorul privat şi 20% pentru administraţii publice locale. De asemenea, pentru zona Manolea am obţinut un microbuz pentru transport elevi. Şi până acum asiguram transportul elevilor la şcoală dar plăteam de la bugetul local 50-60 milioane lei vechi în fiecare lună. Este o gură de aer pentru bugetul local microbuzul”, spune primarul comunei Forăşti din judeţul Suceava.

Mobilizare totală pentru accesarea fondurilor europene la măsura 112, instalarea tinerilor fermieri…

Spuneam la început că atenţia administraţiei locale este îndreptată nu numai spre investiţii publice, având în vedere că nivelul de trai al gospodarilor acestor locuri ţine şi de evoluţia mediului privat. Administraţia locală sprijină iniţiativele private, încearcă să convingă tinerii de oportunitatea accesării fondurilor europene şi, după cum afirmă primarul Avramia, mobilizarea totală în această perioadă este pe accesarea fondurilor europene la măsura 112, instalarea tinerilor fermieri. Şeful administraţiei locale de la Forăşti ne-a spus că încearcă să aducă un consultant care să iniţieze tinerii în întocmirea proiectelor, pentru că sunt mulţi care doresc să dezvolte mici activităţi. “Aştept ghidul să vedem ce se poate face. Avem mulţi tineri dornici să acceseze fonduri europene, ceea ce mă bucură”, a spus în continuare primarul Brăduţ Avramia.

Şi pentru că veni vorba de fonduri europene pentru mediul privat, reamintim faptul că la Forăşti am văzut prima dată o ecostână, de fapt am văzut doar proiectul. Acesta a fost realizat cu banii din subvenţiile acordate pentru păşunea comunală administrată de crescătorii de animale de aici. Şi pentru că tot nu văzusem decât pe hârtie stânile de care am amintit, am mers la o stână să vedem condiţiile şi modul de organizare. Înainte de a relata ce-am văzut acolo trebuie să spunem că în comuna Forăşti păşunea comunală a fost împărţită între crescătorii de animale, stânile toate la fel şi adăposturile pentru vite au fost amplasate la distanţă una de alta şi toţi exploatează “ca la carte” păşunea comunală. Ca o pată de culoare, dacă vreţi, trebuie să spun că la Forăşti m-am chinuit să adun nişte scaieţi de pe păşunea comunală, dar n-am reuşit, aşa că am aşteptat până la Codăeşti de Vaslui ca să pot aduna nişte “boscheţi”! Şi ambele comunităţi primesc subvenţie pentru păşune! În ambele comunităţi sunt crescători de animale! Diferenţa o faceţi dvs!

Am ajuns la stâna construită după normele civilizate. O clădire din beton, cu spaţiu pentru muls, încăpere pentru preparat brânza, încăpere pentru depozitat brânza, bucătărie unde să-şi facă ciobanii mâncare, adică tot ce trebuie pentru a trăi omeneşte, până la urmă. I-am spus ecostână, dar mai corect ar fi trebuit să-i spunem o stână normală într-o lume civilizată. Ciobanii erau cu mioarele mai departe, spre marginea unui teren cu arbuşti, aproape împădurit. La stână ordine şi curăţenie, de parcă în orice moment ar fi aşteptaţi musafiri. Totul lucea de curăţenie, ba chiar stâna era împodoibită frumos şi cu flori. Am gustat o bucăţică de brânză pentru că în aşa condiţii mai mare dragul să serveşti! Şi apoi gazda nu putea fi refuzată… Ne-am aruncat ochii mai la deal sau mai la vale, iar verdele nederanjat de scaieţi şi albul mioarelor undeva în zare alcătuiau un tablou frumos. Şi încă un aspect ce nu poate fi omis. Drumul spre ogoarele cetăţenilor, spre stână, era pietruit, deci am putut ajunge cu maşina. Făcând o paralelă, fără să par a fi răutăcios, cunosc destule comunităţi traversate de drumuri internaţionale care nu au o palmă de asfalt prin sate în afara drumului naţional. Ba chiar nu au nici piatră pe toate drumurile şi primarii stau în frunte mandate fără număr… Oare ce fel de oameni locuiesc în acele comunităţi?

Revenind la drumul către stână, undeva în câmp, mergând pe drumul pietruit şi bine întreţinut, cu banii din subvenţia pentru păşune, spune primarul Avramia, un podeţ din beton era mişcat de ape. Primarul a spus că trebuie să intervină repede pentru că se trece greu cu maşina pe acolo. Aşadar, vorbim de mers cu maşina prin câmp nu cu utilaje agricole sau căruţe! Ce mai putem spune?! Unde există voinţă, pasiune, se găsesc şi soluţii pentru dezvoltare, pentru crearea unor condiţii normale de trai. În cealaltă situaţie în care comunităţi aflate la drumuri naţionale sunt în noroi, fără o palmă de asfalt, primarul vine la primărie doar pentru mici “aranjamente” ca să nu le spunem hoţii şi culmea e că reuşeşte să stea mandate fără număr. Poate-i altă lume acolo, cu alte nevoi!

Cei mai buni elevi ai comunei au fost recompensaţi şi anul acesta cu o excursie de 7 zile la Costineşti

Un proverb de-al moldovenilor spune că aşa cum îţi aşterni aşa dormi. E valabil proverbul şi-n cazul comunităţilor. Care comunitate îşi creşte bine generaţia de mâine se va dezvolta armonios, iar care comunitate nu are grija copiilor de azi, tinerii de mâine ce vor conduce comunităţile, riscă să trăiască în sărăcie şi mizerie. Primarul comunei Forăşti, Brăduţ Avramia, a iniţiat recompense pentru cei mai silitori copii ai comunei chiar de când a ajuns în această funcţie. “Este al 13-lea an în care copiii cu rezultate bune la învăţătură sunt recompensaţi de comunitate. Ca un supliment, anul acesta au plecat în excursie şi cei care au obţinut premiul doi. Anul acesta copiii au mers 7 zile la Costineşti. Am început această acţiune în 2001. Tot în acest domeniu pot spune că am reuşit să plătim naveta cadrelor didactice, nu avem probleme cu bursele elevilor, eu consider că domeniul învăţământului trebuie să fie prioritar pentru comunitate”, mai spune primarul comunei Forăşti.

Ultima investiţie mare în acest domeniu urmează a fi dată în folosinţă. E vorba de grădiniţa cu program normal, obiectiv realizat cu fonduri de la Banca Mondială. Investiţia s-a ridicat la 8 miliarde lei vechi la care se adaugă utilităţile. “Drept recunoştinţă din partea mea, a Consiliului Local şi a întregii comunităţi, grădiniţa va purta numele învăţătorului Nitu Costică pentru că urmaşii acestuia au donat terenul pe care s-a ridicat construcţia”, a spus primarul comunei Forăşti.

Cooperativa Eco Forăşti şi sărbătoarea satului Hora de la Forăşti, a 40-a ediţie

Zona Forăşti este legumicolă, iar în ultima perioadă oamenii şi-au făcut solarii, dar ca peste tot piaţa de desfacere este o problemă. Văzând zbaterea oamenilor gospodari, primarul a vorbit cu ei pentru a înfiinţa o cooperativă şi astfel produsele legumicole şi nu numai vor ajunge şi în magazinele de tip supermarket. Numai aşa se pot valorifica produsele la preţuri rezonabile, prin intermediul unor organizaţii care să apere interesele producătorilor. Se ştie că speculanţii vin la tarlaua omului şi-i oferă preţuri mizerabile şi uneori producătorii sunt nevoiţi să dea produsele pentru că acestea se strică, iar munca lor este în zadar. De apreciat este iniţiativa primarului de la Forăşti care se implică activ în dezvoltarea comunităţii pe toate planurile. După înfiinţarea cooperativei, următorul pas va fi achiziţionarea unei camere frigorifice unde să poată fi depozitate produsele. Dar o astfel de organizaţie aduce şi alte beneficii membrilor. Prin cooperativă se pot accesa mult mai uşor fonduri europene şi sume cu mult mai mari decât ar accesa fiecare produător în parte. Mergând pe toate planurile în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţii, e clar că rezultatele nu întârzie să apară.

Aşa cum stă bine gospodarilor, munca şi petrecerea toate vin cu bucurie. Anul acesta Hora de la Forăşti, manifestarea ce marchează ziua comunei, se află la ediţia cu numărul 40. Numele manifestării vine de la vestita fanfară Hora de la Forăşti, care în 1974 avea 48 de membri. Acum sunt mai puţini, dar tradiţia este dusă mai departe. Administraţia locală a achiziţionat costume populare pentru membrii fanfarei, care au fost realizate după un costum vechi de peste 100 de ani. Administraţia locală este interesată în continuarea tradiţiilor pentru că puse în valoarea aceste bogăţii spirituale fac minuni. Şi apoi gospodarii locului ştiu a îmbina frumos tradiţiile cu prezentul.

De la Forăşti, din această minunată comunitate a judeţului Suceava nu poţi pleca decât plin de optimism. Iată că tot ceea ce vedeam în filme că s-ar petrece în Occident întâlnim şi-n România şi-n Moldova, prin grija unor oameni care pun suflet în ceea ce fac şi nu vin în fruntea comunităţilor pentru o leafă sau pentru alte “aranjamente” ori pentru că nu ştiu a face altceva. Oameni ca primarul Brăduţ Avramia vin în fruntea comunităţilor pentru a pune umărul la dezvoltarea zonelor. Dacă ar fi mai mulţi situaţia s-ar schimba în Moldova lui Ştefan cel Mare. Din păcate, aşa cum spuneam şi ceva mai înainte parcă într-o singură regiune sunt mai multe ţări, unii oameni sunt mai pretenţioşi, îşi desemnează în fruntea lor gospodari, iar alţii se plâng toată ziua că nu au (de regulă prin cârciumi acolo-s viteji!), dar aleg în fruntea comunităţilor tot felul de cozi de topor. Parcă nu ar fi fost momentul şi locul unor astfel de comentarii, dar nu poţi omite că la zece-douăzeci-o sută de kilometri distanţă realitatea e total diferită în două sau mai multe comunităţi. Unii prosperă iar alţii se afundă în sărăcie şi nevoi.

Revenind, trebuie să încheiem reportajul de faţă într-o notă optimistă cu credinţa că într-un viitor nu prea îndepărtat toate comunităţile din Moldova vor fi cel puţin la nivelul comunei Forăşti din judeţul Suceava… (EL)

Leave a Comment