Google

Fondurile europene nu-s bani guvernamentali şi-s cam greu de „vămuit”

Written on:October 23, 2016
Comments
Add One

sat-casa-cu-stufGuvernul încearcă să găsească soluţii pentru a scoate din noroi cele mai defavorizate zone din Moldova şi din Europa, iar unii primari se uită ca … „intelectualii” la poartă nouă!

Zilele trecute Guvernul a iniţiat un mecanism de sprijin pentru dezvoltarea celor mai nenorocite comunităţi locale, dintr-o zonă recunoscută la nivel mondial pentru sărăcie, noroi şi, dacă vreţi, indolenţa unor primari. Guvernul a creat un mecanism prin care aceste comunităţi din Vaslui şi Iaşi să poată accesa mai mulţi bani europeni pentru dezvoltare. La sfârşitul săptămânii trecute, un reprezentant al Guvernului s-a întâlnit cu primarii din cele două judeţe pentru a discuta pe marginea acestui mecanism şi pentru a găsi soluţii prin care comunităţi mai mici sau mai mari, mult rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării pe toate planurile, să acceseze fonduri europene. Nu demult scriam că „plouă cu bani” dinspre Europa în perioada 2014-2020. Doi ani deja au trecut. Unele comunităţi locale au cheltuit mulţi bani europeni, în timp ce alţii au stat cu mâna întinsă doar la judeţ şi la Guvern. Mulţi, prea mulţi primari din cele două judeţe nu prea au ce căuta în aceste funcţii pentru că ştiu doar să facă „şmenurile” partidelor de care aparţin, mai bine zis „şmenurile” şefilor de partide şi „combinaţiile” personale. Avem exemple destule în acest sens. Săptămână de săptămână regionalul Informatorul Moldovei ajunge în comunităţi locale pentru a vedea realitatea locului. Diferenţa dintre unele comunităţi şi altele este „ca de la pământ la cer”, după cum spune românul. Unii primari s-au zbătut, au accesat fonduri europene şi guvernamentale şi au modernizat drumuri, au construit şcoli, au realizat reţele de apă şi canalizare, au pus în valoare oportunităţile locale şi au promovat comunităţile în perspectiva dezvoltării pe viitor. La polul opus avem comunităţi ce se prezintă la fel ca-n urmă cu sute de ani, cu drumuri de pământ, cu şcoli care cad peste elevi şi fără apă potabilă. Diferenţele acestea sunt date în primul rând de persoanele care au ajuns în fotoliile de primari. Până la urmă, nu degeaba se spune că „omul sfinţeşte locul”. Un primar cu iniţiativă găseşte soluţii, aplicând chiar varianta implicării comunităţii în soluţionarea unor probleme majore prin muncă voluntară. Avem exemple şi de acest fel. În comuna Bălţaţi din judeţul Iaşi s-au reparat şi modernizat şcoli prin muncă voluntară. La Oşeşti, în judeţul Vaslui, un primar a făcut minuni într-o comunitate aflată în noroi. În doar câţiva ani la Oşeşti vedem drumuri asfaltate prin sat, şcoală nouă şi alte investiţii de anvergură. Altfel spus avem exemple de ambele părţi.

Mulţi primari fug de fondurile europene

La întâlnirea de la Vaslui au fost invitaţi să participe reprezentanţii a 67 de comunităţi locale. Aceste comunităţi sunt identificate într-o statistică a Băncii Mondiale privind „realizările măreţe” din democraţia românească. Au participat în jur de 40 de primari. Restul erau ocupaţi probabil cu afacerile personale şi nu s-au obosit să vină să vadă cum ar putea să lucreze totuşi în folosul celor care i-au ales. Mulţi dintre aceşti indolenţi, ca să nu le spunem altfel, au fost aleşi cu găleata şi fesu’, cu rachiu’ şi promisiunea de ajutor social pentru toată suflarea, iar acum sunt siguri că patru ani pot să-şi rezolve problemele lor pe banii comunităţilor. Trecem peste şi revenim la subiectul principal. Se va dezvolta sau nu judeţul Vaslui în următorii 4 ani? Va ieşi sau nu din noroi? Soluţia este la administraţiile locale. Dacă există proiecte sau cel puţin idei de investiţii publice atunci există şanse să se atenueze sintagma: „cea mai săracă zonă a Europei”. Dacă nu, „rămâne cum am stabilit”!

Ca să facem legătura dintre judeţele vecine Vaslui şi Iaşi am venit de la Iaşi prin Grajduri, Scânteia, Rebricea. La Grajduri primarul Zamfirache a îmbătrânit în scaun şi cam greu poate fi schimbat având în vedere că votanţii de bază sunt „cumpăraţi” cu ajutoare sociale. Pata de culoare la Grajduri o reprezintă castelele rromaneşti (nu le putem spune ţigăneşti că e împotriva legislaţiei). În rest, mare parte din drumurile comunei sunt de pământ, dar tot această comună e campioană la adopţii. Aici sunt cei mai mulţi basarabeni pe metrul pătrat din zonă. Altfel spus, la nivelul comunei Grajduri afacerea cu „repatrierea fraţilor” este foarte profitabilă. Cât o fi comisionul primarului din această afacere? (Un amplu reportaj cititi in editia print a regionallui Informatorul Moldovei!)

Leave a Comment