Comună mare ce adineauri a fost unul dintr principalele târguri ale Moldovei, Fălciul este una dintre localităţile emblematice ale Văii Prutului. Asezarea este foarte veche. In “Cronica călugărilor de la Mănăstirea Putna” (1466-1566) există însemnate date despre cele 24 de ţinuturi ale Moldovei a celor vremuri printre care şi ţinutul Fălciulului. A fost capitala a ţinutului până la 1757 cănd autorităţile s-au mutat la Huşi.  La recensământul din 1860, Fălciul era oficial a 35-a localitate urbană a Moldovei cu 1630 de locuitori.

Fălciul de astăzi se împarte între Prutul ale carei ape îi scaldă luncile şi Europa ce vine tare dinspre vest uimindu-i pe batrânii care şi în ziua de astăzi mai trăiesc cu gândul că peste apa ce vine mare si tulbure  începe Uniunea Sovietică. Mai sunt în sat bătrâni care au trăit pe viu momentul istoric când armata română a trecut Prutul  ca să elibereze Basarabia. De la Rănzeşti se pot vedea lesne turlele bisericii de la Ţiganca, locul unde armata română s-a acoperit de glorie. Comuna a fost puternic industrializată în timpul regimului communist, care a ştiut să exploateze la maxim extraordinarul potenţial agricol al locurilor. A fost construită o fabrică de zahăr, una dintre cele mai moderne din România. A venit regimul ţărănist, cel mai înjurat şi hulit de toţi oamenii din Fălciu, ce a pus pe chituci întreaga economie a comunei. Fabrica de zahăr a fost închisă, după care a fost decupată bucată cu bucată şi vândută la fier vechi, de clanul de ţărănişti ce a condus judeţul din 1996 până în 2000. Acum fabrica de zahăr nu mai este decât o ruină lugubră, căminul ideal al bufniţelor şi cucuvelelor. Puţin a lipsit ca acelaşi lucru să se întâmple şi cu fostul IAS, care din fericire a încăput pe mâini bune şi funcţioneză din plin şi în ziua de azi. Acesta aparţine acum consorţiului condus de omul de afaceri Adrian Porumboiu. Nu este singura sociatate cu profil agricol din zonă. Un grup de ingineri care au lucrat la fosta Intrteprindere Agricolă de Stat au înfiinţat ferme agricole performante ce contribuie la dezvoltarea comunei. Se poate spune că la Fălciu nu există nici un metru de pământ rămas nelucrat. Fălciul este, ca suprafaţă, cea mai mare comună din  judeţul Vaslui . Se întinde pe 148,57 kilometri pătraţi şi numără 6278 de locuitori. Are în componentă 6 sate ce comunică între ele printr-o excelentă reţea de drumuri comunale, Este vorba despre : Fălciu, Odaia Bogdana, Bogdăneşti, Rânzeşti, Copăceana şi Bozia.

Comună bogată

Cei care ajung pentru prima dată la Fălciu îşi pot face falsa impresie de comună saracă lăsată în părăsire de toate autorităţile. Aceasta este creată de imagine pe care o oferă spectrul fostei fabrici de zahăr ce arată ca după bombardament, al fostului SMA şi celorlalte unităţi economice măcelărite pur şi simplu de ţărăniştii de tristă amintire : Bălţatu, Anicăi şi restul hienelor ce au nenorocit industria vasluiană. Aceşti oameni au acţionat şi în această zonă fără nici un fel de scrupule şi au gândit că mai bine umplu două barje de fier vechi decăt să-şi pună minţile bolnave la contribuţie pentru a face economia zonei să meargă. Oamenii din Fălciu care şi-au pierdut atunci locurile de muncă ş-au văzut în situaţia de a nu mai avea cu ce să-şi crească copii aruncă şi acum  grele blesteme asupra ţărăniştii ce au condus judeţul în acele vremuri. Imaginea este într-adevăr dezolantă dar compensează drumurile asfaltate şi de foartă bună caliatate, spaţiile verzi dintre puţinele blocuri ale comunei, aspectul îngrijit al locuinţelor precum şi imaginea de ansmblu că aici se construieşte şi se modernizează în permanenţă.” Vinovată” de această stare de lucruri se face echipa de la Primăria Fălciu condusă de primarul Neculai Moraru. Jovial şi plin de umor ne-a povestit ce era economia comunei înainte de ciuma ţărănistă. “La Fălciu era ca la oraş. Cea mai mare parte a populaţiei mergea la serviciu nu la muncă”, ne-a spus el răzănd. Mandatul pe care îl deţine Neculai Moraru a început în 2008 şi oamenii de aici spun că a fost o binecuvântare pentru comună. Echipa primarului, una tânără şi muncitoare nu a aşteptat pomana statului care nu ar fi venit oricum din cauza culorii politice, primarul fiind membru marcant al PSD, ci s-a apucat la modul cel mai serios de identificat şi accesat proiecte şi finanţări europene. “Avem implentat în cadrul măsurii 322 şi am semnat contractul de finanţare pentru un proiect ce prevede asfaltarea a două drumuri comunale până la Bozia şi la Odaia Bogdana. Este vorba despre 3,8 kilometri de drum asfaltat. Proiectul este în valoare de 2,5 milioane de euro. Tot din aceşti bani am achiziţionat un buldoexcavator, un autogreder şi mai avem în plan să transformăm fostul internat al şcolii într-un centru <After school>”, ne-a declarat Neculai Moraru. Proiecte sunt multe la Fălciu şi ca să vă daţi seama că toate sectoarele de activitate ale comunei sunt prinse în ele, nici latura culturală nu a fost uitată. Există bani pentru dotarea căminului cultural cu aparatură de ultimă generaţie şi pentru înzestrarea ansablului artistic “Doina Prutului”, cu instrumente şi costume populare. Fonduri există şi pentru realizarea unor ample lucrări de împăduriri. Valea Prutului este recunoscută ca fiind foarte săracă în fond forestier şi de aceea la nivelul primăriei Fălciu se fac eforturi susţinute pentru transformarea unor zone cu terenuri degradate în suprafeţe împădurite, satele Copăceana şi Rânzeşti. Este vorba de împăduririrea a 50 de hectare de teren cu puieţi de salcâm şi stejar. Acest proiect are o valoare destul de mare şi se ridică la nu mai puţin de 1,393 milioane de lei. O altă preocupare a primăriei este înfiinţarea a două parcuri şi a unei pieţe agroalimentară în comună. Neculai Moraru ne-a spus că doreşte ca piaţa din Fălciu să fie o copie în miniatureă a pieţii Traian din Vaslui. Banii pentru realizarea acestor proiecte vor fi atraşi din finanţări europene dar şi din veniturile proprii ale primăriei care nu sunt deloc de neglijat. Primarul  ne-a spus cu mândrie că a pus mâna pe gâsca cu ouă de aur. Pe teritoriul comunei funcţionează singurul parc eolian din judeţiul Vaslui care produce energie electrică pe care o vinde reţelei naţionale. De aici toată lumea are de câştigat; atât investitorul cât şi primăria şi propietarii de terenuri. Primăria mai beneficiază şi de o excellentă reţea de drumuri de exploataţie  construită de investitorii ce au înfiinţat parcul eolian. Asta nu înseamnă că administraţia de la Fălciu aşteaptă să-i cadă din lună. Tocmai a fost organizată licitaţia pentru achiziţioanrea de balast în vederea pietruirea unui mare număr de drumuri comunale. Lucrarea se va ridica la 3 milioane de lei şi primăria va face şi economie de bani pentru că va lucra cu utilaje şi forţă de muncă proprie. Cei 380 de asistaţi sociali din comună,apţi de muncă se vor transforma pentru o perioadă în drumari. Gara din Fălciu este prinsă într-un amplu proces de modernizare pentru că va deveni una dintre principalele elemente de securitate ale spţiului Schengen. Se construieşte intens atât la clădirea gării cât şi al securizarea căii ferate spre disperarea traficanţilor şi braconierilor deloc puţini în zonă.

Una din marile supărări ale primarului Moraru este aceea că factorul politic dictează şi în eligibilitatea proiectelor pe care primăria le depune la sursele de finanţare mai ales cele guvernamentale. “Am avut un proiect transfrontalier în valoarev de 2,8 milioane de euro pentru înfiinţarea unei zone de cooperare economică alături de zone similare din Republica Moldova şi Ucraina dar, judeţul Vaslui a fost scos de la finanţare pentru că <portocaliii> din Galaţi s-au mişcat mai repede acolo unde trebuie”, ne-a spus Moraru. El ne-a mai zis că se declară mulţumit de ce s-a realizat în comună pe timpul madatului său şi mulţumeşte echipei cu care lucrează. “Mai am multe de făcut.Avem o maşină veche de pompieri pe care vrem să o schimbăm. Ne descurcăm cu ea atunci când izbucneşte câte un incendiu. Fălciul este departe şi de Huşi şi de Bârlad şi arde casa până vin pompierii. Încerc să-mi apropii medicii şi toţi specialiştii comunei. Stmatologului de exemplu i-am cumpărat un scaun multifuncţional foarte necesar în activitatea domniei sale”, a mai spus primarul Fălciului. L-am lăsat cu treburile sale şi am plecat să vizităm un vechi priten al nostru. Aurel Danteş a fost primar al localităţii  în două intervale de timp. Din 1982 până în 1986 când a fost detaşat primar la Zorleni şi din 1990 până în în 2004. Când am ajuns la el în curte, bătrânul edil arunca vorbe grele Guvernului care l-a făcut să-şi închidă mica brutărie pe care a înfiinţat-o după ce s-a săturat să mai fie primar.”Am închis-o că nu mai merge. N-are lumea bani să cumpere nici pâine în halul ăsta s-a ajuns. Mi-am deschis o făbricuţă de pâine ca să am şi eu o ocupaţie. Cât am fost primar n-am furat ca să am rezerve”, ne-a spus Aurel Danteş. Despre actuala administraţie a comunei are numai cuvinte de laudă cât despre actuala putere politică spune vorbe pe care hârtia nu le suportă. L-am lăsat pe băttrânul edil cu speranţa că vor veni vremuri mai bune şi pentru afacerea sa capitalistă pe care cu experienţa sa socialistă nu o prea scoate la capăt şi am plecat din Fălciu cu mulţumirea că şi în judeţul Vaslui există comune care tind să devină mai urbane decât oraşe ale căror primari accesează fonduri europene pentru construcţia de chirpici. (Marius HERMENIUC)