Omisiunea evidenţierii în actele contabile a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, i-a adus administratorului unei societăţi comerciale din municipiul Vaslui un dosar penal soluţionat de poliţiştii de investigare a fraudelor la sfârşitul lunii noiembrie.

T. Ioan, de 27 ani, din municipiul Vaslui a înregistrat în anul 2007, la Oficiul Registrului Comerţului Vaslui, o societate comercială  care avea ca obiect principal de activitate comercializarea pieilor de bovină în stare brută. Tânărul, în calitate de administrator la societăţii comerciale, a emis în perioada 2007-2008 facturi fiscale privind comerţul cu piei de bovină către diverse societăţi comerciale din ţară, în valoare de peste 2.900.000 lei. Activităţile comerciale desfăşurate în perioada respectivă au rezultat din constatările efectuate de Garda Financiară – Secţia Vaslui. Pentru acestea, învinuitul T.Ioan nu a depus însă declaraţiile fiscale şi bilanţurile la care era obligat conform Codului Fiscal.

Mai mult, în scopul de a nu fi planificat la control de către organele fiscale, T.Ioan a depus, în luna iunie 2008, la dosarul fiscal al societăţii aflat la Administraţia Finanţelor Publice Vaslui o declaraţie din care rezulta că în perioada anului 2007 societatea nu a avut activitate, aspect ce s-a dovedit a fi fals, societatea înregistrând o cifra de afaceri de peste 1.580.000 lei.

Pentru a încerca să scape de răspundere, în luna decembrie 2008, T. Ioan a cesionat acţiunile societăţii unui cetăţean din comuna Ciurea, judeţul Iaşi, cu care a încheiat un proces-verbal sumar de predare-primire a evidenţei contabile despre care cel din urmă a  declarat că nu este real.

Poliţiştii au verificat borderourile de achiziţii pentru pieile de bovină pe baza cărora  s-a ridicat numerar din unităţi bancare de către T.Ioan. Pe aceste borderouri au fost trecute 140 persoane, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că 46     CNP-uri nu erau valide, iar din restul de 94 CNP –uri, doar 26 sunt distincte. Poliţiştii au audiat persoanele înscrise în borderouri, stabilindu-se faptul că acestea nu au vândut niciodată piei de bovină şi nu cunosc cine este T.Ioan sau societatea comercială a cărei administrator este acesta.

Ca urmare a activităţii infracţionale desfăşurate, T. Ioan a adus un prejudiciu bugetului de stat în suma de aproximativ 800.000 lei, ce reprezintă TVA şi impozit pe profit.

În vederea recuperării prejudiciului cauzat prin comiterea de infracţiuni, s-a aplicat sechestru pe apartamentul proprietate personală a învinuitului.

Dosarul penal privind faptele comise de T.Ioan a fost înaintat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui cu propunerea de trimitere în judecată a acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi fals în declaraţii fapte prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale şi art. 292 din Codul Penal.

Evaziunea fiscală este una dintre formele cele mai răspândite ale infracţionalităţii economico – financiare care aduce prejudicii însemnate bugetului consolidat al statului, constituind în acelaşi timp un pilon important al economiei subterane. În aceste condiţii, activităţile desfăşurate de poliţiştii de investigare a fraudelor, împreună cu specialişti ai Gărzii Financiare şi inspectori ai Autorităţii Naţionale a Vămilor au ca priorităţi  prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

FORME DE MANIFESTARE A EVAZIUNII FISCALE

• neînregistrarea în tot sau în parte a veniturilor realizate;
• înregistrarea de cheltuieli fictive, îndeosebi sub aspectul prestărilor de servicii (management, marketing, consultanţă);
• majorarea cheltuielilor prin înregistrarea în contabilitate de documente de provenienţă a mărfurilor şi serviciilor cu preţuri nereale, în scopul diminuării TVA de plată şi a impozitului pe profit;
• reţinerea şi nevirarea în termenul legal a impozitelor cu stopaj la sursă;
• comercializarea de produse accizabile supuse marcării ce nu sunt marcate sau marcate necorespunzător, mărfuri ce provin în general din contrabandă sau sunt produse în fabrici clandestine;
• efectuarea de activităţi comerciale în antrepozite după ce autorizaţia a fost suspendată sau revocată;
• nedeclararea tuturor tranzacţiilor realizate în spaţiul comunitar;
• în astfel de activităţi sunt implicate, de regulă, firme fantomă care nu funcţionează la sediul declarat sau ai căror asociaţi/administratori au părăsit ţara după perfectarea actelor de cesiune;
• interpunerea mai multor firme în tranzacţiile efectuate, obligaţiile fiscale fiind preluate de o firmă de tip fantomă;
• angajarea de personal fără încheierea contractelor de muncă, nedeclararea acestora în termenul legal la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau prelungirea în mod repetat a contractelor de muncă încheiate pe o perioadă determinată („munca la negru”).