Google

Editorial/De la Arenele romane la Arenele române şi dezmerdarea insomniei

Written on:September 28, 2014
Comments
Add One

sarac copyVăd cu ochiul liber prostia cum bate din palme, văd gura prostiei cum ovaţionează adulează alte prostii. Văd banii naţiunii, teveaul de la lapte şi medicamente cum se duc pe apa sâmbetei pentru mofturi şi aroganţe politice. Cândva erau Arenele romane, cu pâine şi circ, care duceau până la cruzimea maximă, adică moartea. Acum văd Arena naţională de la români (Arena română?!) cum sărbătoreşte ziua de naştere a unuia care a ajuns atât de îmbuibat politic încât vrea să fie preşedinte ca şi cum ar vrea să facă pipi, ce merite se arată în faţa şi spatele acestei „vreri” nu este niciun argument, niciun elementar trofeu de vânătoare. Nu este suficient să pupi moaştele comunismului chinez şi să faci un gazoduct fără gaze şi care mâine, poimâine tot la sursa rusească va ajunge. Europa te îndoapă cu bani iar tu încă nu ştii ingineria financiară de a transfera cât mai mulţi în contul tău, a familiei tale, a clientelismului tău politic de cherhana. Vom avea (?!) tren de mare viteză cu banii Chinei comuniste dar nu avem reţete certe cum îi vom da înapoi. Femeiul, Banca Mondială şi Uniunea Europeană cu siguranţă nu vor accepta acest lucru şi atunci vom rămâne cu un mare târţ sau fâs, obligatoriu, electoral, Domnilor!…

În rest, la Bârlad, Hipothalamus împrăştie puterea peste tot ca o deversare de canal. De aceea are şi dureri de „scaun” iar cel de la cap nu l-a inventat încă şi nici nu îi vede utilitatea. Are ură mai mult decât dragoste şi cochetează fals cu iubirea lui Dumnezeu. Agresiunea verbală şi gesticulară vine tot de la Hipothalamus, de unde vine şi crima şi fărădelegea. Puterea şi celelalte au nevoie de laude, ode iefine şi apaluze mecanice. De fapt este un „mecanic” care plimbă căruciorul strungului fără să realizeze rotundul. Muşcă, are turbare şi îi trebuie urgent imunitate, Domnilor!…

Alt Hipothalamus în preajmă îl irită, îl întărâtă, îi fură din nimicnicia puterii. Râde fals, iubeşte fals ca să nu-şi consume puterea în afara ringului, unde nu ştie de ce îl aplaudă „mecanicii” fără creier şi cu inima în puţinătate. Secreţia Acidului Linoteic îi acoperă toate aceste fapte de contrast, contrastante, paranoice, Domnilor!…

Baladă pentru noroc: Foaie verde verde tare/ Iubita îmi dă târcoale/ Şi mă-mbie-n fuste creţe /Cu fânul de pe fâneţe/ Să-l strivim să-l colorăm/ Sămânţa să-i colindăm/ S-o suflăm în patru zări/ Să o facem sărbători/ Mă forţez în Do diez/ Ca să pot să mai visez/ Trupul tău de titirez/ Mă forţez în cumpănă/ Şi apa mă cumpără/ Pân’ şi bozii de pe râpă/ Au făcut cu mine gripă/ Iubita mă spintecă/ Sângele-mi cuminecă/ Carnea ei mă-ncântecă/ Să-i culeg vinul ispitei/ Şi să-l torn nopţii tăcutei/ Totu-n jur e arătură/ Cu brazde după scriptură/ Totu-n jur e busuioc/ Cu parfumuri de noroc/ Să nu-mi steie viaţa-n loc/ Cu greierii stau la sfat/ Pe margine de crivat/ Peste părul meu vâlvoi/ Trec iubirile în doi/ Peste părul meu bălai/ Trece vântul că-i musai/ Insomnia mă dezmiardă/ Cuvintele-mi pune-n brazdă/ Pân-să vină zorile /Mă cuprind sudorile/ Mândra doarme-n vise dulci/ De îţi vine s-o mănânci/ Metafizica din ea/ Este ascuţiş de stea/ Rumeguş după rindea/ Mândra mă cuminecă/ Şi apoi mă-n-cântecă, Domnilor!… (Chiriac SAMOILA-Barlad)

Leave a Comment