Google

Editorial/<<“Inscriptii” in efigia muncii

Written on:January 25, 2015
Comments
Add One

cartiApar la Barlad, cu un ritm care sugereaza periodicitatea, volume de Inscriptii, rod al activitatii puternicului cenaclu “Mihail Sadoveanu” patronat de intreprinderea de rulmenti, binecunoscuta cetate a industriei noastre. In 1983 volumul a fost inchinat celor treizeci de ani de existenta a marii uzine (Inscriptii XXX), iar in 1984 titlul cartii dobandeste o expresie pronuntata lirica (Inscriptii in iubire).

Barladul, vechi centru de cultura romanesc, inscris in istoria culturala a tarii cu o Academie, cu cateva reviste de notorietate nationala si cu un mare numar de scriitori si artisti care si-au legat destinele de ale sale, intretine in continuare si in spiritul celei mai bune traditii, o intensa activitate de creatie literar-artistica. Un grup unitar de mai tineri sau mai varstnici iubitori si creatori de literatura tine sa intregeasca atmosfera sociala a orasului, profund preocupat de valentele muncii si progresului, cu realizari din domeniul frumosului artistic. Legatura dintre cele doua aspecte este de fapt permanenta. Oare nu arta se poate numi munca depusa in fantastica sectie a “coliviilor de aur” de la uzina de rulmenti? Firesc, pe aleile dintre cladirile intreprinderii, isi gasesc locul produse ale artei ambientale, forme sculptate cu un inspirat design industrial (semnate de muncitorul Vasilian Dobos). De aici pana la volumul de versuri inchinat iubirii (concept larg cuprizand cele mai diverse forme ale muncii si vietii) nu mai era decat un drum al vointei si al dorintei unanime. Iata cum un cuvant de deschidere al volumului Inscriptii XXX poarta titlul deloc surprinzator Rulmentii si poezie la Barlad.

Cei care scriu in volum sunt in marea lor majoritate muncitori la “Rulmentul”, dar forta de atractie a activitatii lor sub genericul Festivalul national “Cantarea Romaniei” a cooptat si alte talente care traiesc si muncesc in vatra Barladului, profesori, functionari etc.

Factura poeziei care se creeaza in cazul cenaclului literar “Mihail Sadoveanu” este moderna, preocupata sa tina pasul cu miscarea poetica nationala. Versuri de inspiratie contemporana semneaza Vasilian Dobos, Carmen Ibanescu, George Irava, Mihai Sultana Vicol (autor al unui volum de versuri), Chiriac Samoila (coordonator al ambelor volume si conducator al cenaclului-poet cu aparitii frecvente in reviste literare) s.a. Caracteristica versurilor lor este unitatea de viziune, consensul realizat al unei atitudini lirice si in egala masura critice.

Proze de factura ingenioasa, inventiva publica Vasile Bob, Coca Andronache, Petruta Chiriac Vadim, intr-o gama variata, de la tableta metaforica, pana la fragmentul de roman si proza SF.

Un capitol interesant mai cu seama in volumul Inscriptii in iubire il formeaza traducerile in limba germana a lui Otto Ghiazdomorschi, din opere ale unor poeti consacrati ca Nichita Stanescu, precum si din creatiile poetice ale membrilor cenaclului.

Diversitatea tematica a volumelor este asigurata de rubricile de umor (scris si desenat), de interviurile cu personalitati culturale din tara, de comentariile teatrale pe marginea activitatii Teatrului “Victor Ion Popa” din localitate etc.

In intampinarea activitatii cenaclului si a actului editorial reprezentat de volumele in cauza vin saluturile adresate de catre scriitorii care s-au nascut sau au trait in Barlad ori care au trecut pur si simplu prin atmosfera culturala a orasului. Numele lor sunt expresia unui binemeritat certificat de garantie valorica: Ioana Postelnicu, Ion Alex. Anghelus, Dumitru Dinulescu, Lucian Raicu, George Chirila, Stefan Oprea, Marin Sorescu, Adrian Beldeanu, Cezar Ivanescu, Pop Simion, Al. Raicu, C.D. Zeletin. La aceste saluturi (autografe facsimilate) se adauga alaturarea cu versuri a catorva poeti invitati ai cenaclului “Mihai Sadoveanu”.

Trebuie remarcat ca nu exista in fiinta acestei activitati nimic conventional, nimic la voia intamplarii. Selectia produselor artistice este riguroasa, atenta, iar mandria semnatarilor ei este inscrierea demna in viata spirituala a intregii tari>>. (Valentin Tascu)

Leave a Comment