Google

Ediţia cu nr. 5 a congresului FIJR a avut loc la Bălţi

Written on:June 16, 2014
Comments
Add One

baltiOrganizată cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, la 14 iunie curent, în aula Universităţii „Alecu Russo” din Bălţi (foto) – Republica Moldova, şi-a început lucrările ce-a de-a V-a ediţie a Congresului Forumului Internaţional al Jurnaliştilor (FIJR), inaugurată de preşedintele Romeo Couţi. Desfăşurat sub egida „NOILE MEDIA – JURNALISM – COMUNITATE”, evenimentul a întrunit jurnalişti din cinci ţări, Republica Moldova, Ucraina, Germania, Serbia şi România. Subiectul lucrărilor Congresului a fost axat pe modul în care „noile media” interferează cu presa tradiţională şi metodele prin care acestea contribuie la dezvoltarea jurnalismului în limba română, elaborarea unei strategii ce are drept scop conectarea presei româneşti de pretutindeni la mediul jurnalistic din România, conservarea şi dezvoltarea identitară a românilor, elaborarea unor proiecte care să contribuie la profesionalizarea presei româneşti din afara Ţării, să genereze monitorizarea autorităţilor din ţările unde există  semnale că asupra jurnaliştilor români se fac presiuni, le sunt încălcate drepturile la liberă exprimare,  realizarea unor acţiuni care să determine autorităţile la sprijinirea presei româneşti din ţările, unde locuiesc importante comunităţi de români, crearea de rețele ce vor asigura schimbul de practici între mediul jurnalistic românesc din diasporă și cel din România etc. La  ce-a de-a V-a ediţie a Congresului Forumului Internaţional al Jurnaliştilor au participat şi au luat cuvântul Stejărel Olaru, Secretar de Stat, viceprimarul municipiului Bălţi, Alexandru Usatâi, rectorul Universităţii „Alecu Russo”, Gheorghe Popa, Leonid Bujor, consilier al prim-ministrului Republicii Moldova Iurie Leancă, Iurie Sanduţă, Nicolae Leahu, şef de catedră etc. Un mesaj de salut a fost adresat din partea premierului României, Victor Ponta, care consideră ideea organizării Congresului la Bălţi„un fapt ce arată că Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români militează  intens și constant pentru promovarea culturii, a limbii române și a identității naționale din această țară. În acest moment, aderarea Moldovei la UE este un obiectiv important, iar presa va avea un rol major în acest proces”. Europarlamentarul român Norica Nicolai a specificat, în mesajul transmis jurnaliștilor reuniți la Bălți, că presa de limbă română din afara țării va constitui o prioritate în activitatea sa din Parlamentul European. Rolul şi importanţa presei de limbă română pentru comunităţile din afara frontierelor Ţării au fost sensibilizate şi adresările eurodeputaţilor  Corina Creţu, Marian Jean Marinescu. Unui dintre cei mai buni jurnalişti –  Vadim Bacinschi din Odessa – i-a fost înmânată placheta FIJR. În cadrul Congresului, a început prezentarea lucrărilor pe secţiuni şi în plen, care va continua duminică. Toate problemele şi doleanţele, reflectate în cadrul evenimentului de jurnaliştii români de pretutindeni, îşi vor găsi rezonanţă în Raportul FIJR „Libertatea Presei în Diaspora Românească”, care va fi prezentat în toamna curentă în Parlamentul European, la Bruxelles. COMUNITATE! Aceasta este tema ediției din acest an a Congresului al V-lea al Forumului Internațional al Jurnaliștilor Români (FIJR), desfășurat la Bălți – Republica Moldova! Iar tema se dovedește a fi una deosebit de generoasă și de atractivă pentru participanții la eveniment. Congresul a început la ora 9.30 cu alocuțiunea rectorului Universității „Alecu Russo” și continuă prezentarea lucrărilor participanților. Și viceprimarul din Bălți a rostit un discurs, firește, în limba rusă. Lucrările congresului au început cu discursul emoționant al rectorului Universităţii „Alecu Russo” din Bălți – prof. univ. dr. Gheorghe Popa. Și spunem emoționant pentru că, în dulcele grai moldovenesc, rectorul Gheorghe Popa a vorbit despre istoria prestigioase universități moldovene, despre onoarea deosebită de a fi gazda unui eveniment atât de important pentru mass – media de limba română și despre ceea ce înseamnă și a însemnat presa pentru istoria contemporană a Republicii Moldova. „În cest context al responsabilității găsesc extrem de actual genericul sub care se desfășoară congresul: NEW MEDIA – JURNALISM – COMUNITATE” Următorul discurs a aparținut viceprimarului municipiului Bălți – Alexander Usatîi, a fost rostit în limba rusă, iar din traducerea și adaptarea cuvântării am reținut doar că oficialul local a fost bucuros de prezența unui astfel de eveniment la Bălți și că presa trebuie să dea dovadă, în opinia sa, de o mai mare responsabilitate în ceea ce privește răspândirea unei informații de cea mai bună calitate. Un alt mesaj emoționant a fost transmis din partea premierului Republicii Moldova, Iurie Leancă, de către consilierul său – Leonid Bujor. „În Moldova, începând cu sfârșitul anilor 90 ai secolului trecut, presa a fost mereu pe post de formator de opinie, a impulsionat schimbările democratice și a influențat transformările calitative la toate nivelurile societății și ale instituțiilor statului. Astăzi constat cu mândrie că mass-media au devenit o componentă indispensabilă a vieții publice , câștigându-și prezență zilnică și poziție civică. Fluxul informațional nu stă pe loc, iar nevoia oamenilor de a fi informați crește. Este și aceasta o dovadă a rolului pe care îl are presa și mă bucur că, în topurile încrederii din Republica Moldova, mass-media se află constant pe primele locuri. Este un fapt care vă onorează, dar și vă responsabilizează, dragi jurnaliști”, precizează premierul Iurie Leancă în mesajul transmis congresului FIJR.
Deja tradiționalul premiu anual al Forumului internațional al Jurnaliștilor Români (Diploma de Excelență), a fost adjudecat în acest an de scriitorul și jurnalistul Vadim Bacinschi, pentru aportul substanțial la susținerea presei de limba română din Regiunea Odessa – Ucraina.

Laudatio Vadim Bacinschi

Sunt personalităţi dedicate patriei şi neamului care ar merita o maximă recunoaştere în timpul vieţii. Apelul lor la solidaritate şi ajutor este din ce în ce mai rar auzit de cei care ar trebui să-i aprecieze ca pe un model, într-o perioadă în care avem mai mult ca niciodată nevoie de repere morale şi etice. Acolo, în sudul Ucrainei, un român se încăpățânează să ofere o gură de oxigen comunității românești, din ce în ce mai hârțuită şi divizată. O face așa cum știe şi poate, așa cum a făcut-o de la absolvirea Facultății de jurnalism din Chișinău în 1980, până la această publicație – Sud-vest, care rămâne poate singurul argument mediatic demn de luat în seamă. Vadim Bacinschi are ceva din aura şi tragismul martirilor – şi nu este o vorbă în vânt! A adunat scrierile românilor din sudul Basarabiei, ajuns sub altă stăpânire, şi le-a așezat sub coperțile a două antologii. A făcut-o sub ochii autorităților locale care, cu siguranță „au apreciat” gestul. Cine știe cât a avut de suferit poetul şi jurnalistul Vadim Bacinschi şi familia sa, mutată la Odessa, şi cum a supraviețuit el într-o zonă, în care, deznaționalizarea era cuvântul de ordine oficial”, se arată în documentul care susține distincția acordată lui Vadim Bacinschi. Vadim Bacinschi a scris cărți, a publicat în presa locală, a avut şi tăria de a-şi edita propriile versuri. Acolo, banii sunt dați fără ezitare altei publicații care promovează limba „moldovenească”, de multe ori în… limba rusă! Au calculatoare, faxuri, stoc de hârtie de calitate, bunăvoința autorităților. Vadim Bacinschi nu are nimic din toate acestea. Are tărie, verticalitate morală şi națională şi un crez. Este un pilon în fata valurilor naționaliste. Şi nu știm cât va rezista dacă nu construim şi noi digul încrederii pentru românii din sudul Ucrainei. „Am încercat în ultima perioadă să consolidăm proiectele pe mass-media și cred eu că am și reușit dacă punem în balanță datele statistice în această privință comparând anul 2014 cu anul 2013. Astfel, dacă în anul 2013, volumul finanțărilor dedicate proiectelor de mass-media s-a ridicat la suma de 1.130.000 de lei, în anul 2014 volumul acestui tip de finanțări s-a ridicat la suma de 1.900.000 de lei., adică o creștere evidentă de 41,5%. Avem satisfacția că o bună parte din proiectele susținute de noi se menţin la un nivel înalt și apreciem eforturile jurnaliștilor dedicați problemelor românilor de pretutindeni. Vom consolida presa din mediul on-line și în anii următori”, a declarat Stejărel Olaru, secretarul de stat MAE, șeful Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni. „Jurnal Românesc” a fost prezentat ca un proiect de succes al conceptului New Media chiar în deschiderea secțiunii de lucrări. Au mai fost prezentate: „Rolul tehnologiei în noile media” – Constantin Moroșanu; „New Media în ajutorul presei tradiționale și contribuția ei la menținerea identității românilor din nordul Bucovinei” – Diana Toma; „Noile Media – Jurnalism – Comunitate” – Nicolae Haucă; „Diaspora românească în presa locală din România” – Cosmin Puriș. (Corespondenţă trimisă de jurnaliştii cernăuţeni Nicolae HAUCĂ şi Diana TOMA)

N.R. Din respect pentru colegii de breaslă de la Cernăuţi am publicat acest articol. Nu am înţeles de ce organizatorii acestui forum, oricare ar fi aceştia, nu au invitat şi redactorul de la Informatorul Moldovei la acest eveniment petrecut la Bălţi. Poate pentru că am acordat un spaţiu prea amplu în ziarul nostru de la ultimul forum, cel din Serbia sau poate pentru că am “îndrăznit” să public şi în cartea “Trăistuţă bucovineană cu amintiri basarabene” un reportaj despre congresul FIJR din Serbia, popularizând astfel activitatea FIJR? De altfel cartea menționată este o promovare deplină a românismului și valorilor jurnalistice din Republica Moldova și Bucovina de Nord, respectiv Regiunea Cernăuți. Sau poate că organizatorilor nu le mai ajung pentru ei însişi banii şi invită la astfel de evenimente după bunul plac. C-aşa-i obiceiul sub Dealul Feleacului din România… Sau pur și simplu multă rușinică organizatorilor! (Gabriel BALAŞA – Informatorul Moldovei)

Leave a Comment