Aşezată la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Botoşani, comuna Corni are o suprafaţă de 7 112 hectare iar din componenţa administrativă fac parte localităţile: Corni, Sarafineşti, Balta Arsă şi Mesteacăn, sate ce totalizează o populaţie de 6 800 de locuitori. Poziţionată în partea vestică a judeţului Botoşani, comuna Corni se învecinează, de la nord la sud, cu „suratele” botoşănene Vlădeni, Curteşti, Cristeşti şi Vorona, iar în partea de vest cu judeţul Suceava de care este despărţită prin râul Siret. Potrivit ultimelor statistici, comuna însumează 2 420 de gospodării, activităţile economice principale din comună fiind: agricultura, prestări servicii şi comerţul, în fiecare zi de sâmbătă aici fiind organizat târgul săptămânal al comunei. Pentru investitorii care doresc să deruleze afaceri la Corni, administraţia locală acordă facilităţi: cultivarea terenurilor agricole în asociaţii şi reduceri sau scutiri de taxe şi impozite locale, bineînţeles pentru investitorii serioşi care doresc să facă afaceri de lungă durată.

Atestată documentar la 1489, de pe vremea marelui Ştefan Vodă, timp în care s-a şi construit o biserică aici, aflată pe lista Monumentelor istorice, denumirea comunei Corni pare a se trage de la o pădure de arbuşti cu flori galbene şi fructe roşii în care se mai refugiau localnicii din calea năvălirilor tătare.

„Oamenii te votează pentru ceea ce ştii să faci”

Revenind la vremurile noastre, ale începutului de secol XXI, în fruntea Primăriei l-am găsit pe economistul Dumitru Miţosu, un primar de carieră care, din cei 43 de ani de muncă, 30 îi are lucraţi în primăriile din Dângeni şi Corni. Iar datele reportajului de faţă au fost culese taman în ziua de vineri, 1 iulie, când după mai bine de o săptămână de ploi torenţiale, soarele a binevoit să-şi arunce razele peste partea vestică a  Botoşanilor. Iar primarul Dumitru Miţosu era cât de cât mulţumit că apele înverşunate nu au distrus gospodăriile oamenilor, aşa cum s-a întâmplat în centrul judeţului Botoşani şi la vecinii din Suceava. „Nu am avut distrugeri însemnate, aşa cum s-a întâmplat în alte zone ale judeţului şi în ţară. M-am bucurat că nu au fost afectate gospodăriile oamenilor. În urma revărsării apelor au fost inundate 250 de hectare de teren, din care 235 hectare teren arabil şi vreo 15 păşune. S-a stricat un pod pe Gârla Morii şi un pod în satul Balta Arsă, valoarea pagubelor celor două poduri fiind de 150 000 lei. Repet, bine că nu au fost distruse casele şi gospodăriile oamenilor”. Evenimentele din decembrie 1989 l-au prins primar la Corni, funcţie care o ocupă din 1979. După zece ani de prim gospodar al comunei, economistul Miţosu s-a retras pentru o binemeritată odihnă, iar la alegerile din 1992 a candidat, dar nu pe lista partidului aflat în vogă atunci, PDSR, ci pe lista agrarienilor lui Victor Surdu, „pentru că tot timpul am avut o atracţie către partidele mici”. Şi oamenii l-au ales primar, semn clar că şi în vremea lui „Ceaşcă”, Dumitru Miţosu a fost pe placul consătenilor săi. Despre primul mandat de primar postrevoluţionar, economistul Dumitru Miţosu îşi aminteşte: „Primul mandat de după Revoluţia din 1989 a stat sub semnul aplicării Legii fondului funciar. Mare bătălie a mai fost pe această Lege 18/1991 şi mari necazuri au mai fost cu împărţirea pământului. A fost greu să punem lucrurile la punct şi să mulţumim pe toată lumea. Acum, la ora când stau de vorbă cu dvs, punerea în posesie în comuna Corni este rezolvată în totalitate. În primul mandat de primar am făcut o extindere la iluminatul public, de la marginea localităţii Corni la hotarul cu comuna Vlădeni, pe o distanţă de trei kilometri şi pot să vă spun că a fost o realizare deosebită. Tot atunci am reuşit să pietruim 60% din totalul drumurilor comunale şi săteşti”.

Apoi, în perioada 1996 – 2000, fostul primar a trebuit să se mulţumească doar cu postul de consilier local, pentru ca între 2000 – 2004, economistul Miţosu să fie viceprimar, post câştigat pe lista fostului PNR al lui Virgil Măgureanu. La alegerile din vara anului 2004, Dumitru Miţosu a candidat pe listele PRM şi a câştigat al doilea mandat de primar postrevoluţionar. „Cel puţin în cazul meu, marele sprijin în câştigarea mandatului de primar a venit din partea populaţiei şi prea puţin a contat culoarea politică. La alegerile locale oamenii te votează pentru ceea ce eşti, ce ştii să faci, nu pentru partidul din care faci parte. În perioada 2004 – 2008 am continuat extinderea iluminatului public, cu încă trei kilometri, până în cătunul Hrubă. Prin fostul program Sapard, în asociere cu comuna Vorona, am pietruit şi asfaltat 22,1 kilometri de drum, valoarea investiţiei fiind de un milion de euro. În paralel, fostul cătun Hrubă, din sectorul zootehnic, a fost prins în PUG al comunei, acum acolo fiind construite 11 case. Au fost reabilitate căminele culturale din satele Corni şi Sarafineşti. Cu fonduri de la Banca Mondială şi Guvernul României au fost reabilitate şcolile din satele Mesteacăn şi Balta Arsă, fiind executate reparaţii capitale în valoare totală de aproximativ 13 miliarde lei vechi. În Corni a fost construită o şcoală, cu clasele I-IV, cu cinci miliarde lei vechi, bani proveniţi de la Banca Mondială. Şi tot prin BM am realizat instalaţie de încălzire centrală, alimentare cu apă şi grupuri sanitare moderne la Şcoala Corni, investiţii care au costat trei miliarde lei vechi. Apoi, la aceeaşi şcoală din Corni, a fost schimbată vechea tâmplărie şi instalaţia electrică, cu geamuri şi uşi termopan, costurile fiind suportate din fonduri guvernamentale”, a mai spus primarul Dumitru Miţosu. Tot în perioada 2004 – 2008, prin Banca Mondială, în cadrul fostul Program de Dezvoltare Rurală (PDR), s-au pietruit 9,5 kilometri de drumuri săteşti, proiect realizat în urma consultării populaţiei care a trebuit să aleagă între drumuri şi alimentare cu apă. „Ne-a prins foarte bine reabilitarea acelor drumuri pentru că erau cele mai proaste din Corni. La şcoala nr. 2 Corni (Retoşel) a fost realizată o extindere prin înfiinţarea unei grupe de grădiniţă şi a fost reparat acoperişul, pardoseala şi s-au consolidat pereţii. La Grădiniţa din Corni a fost schimbată tâmplăria veche şi pardoseala şi a fost amenajat un grup sanitar modern în interiorul clădirii. Spre finalul celui de-al doilea mandat, la Ordonanţa 7, am câştigat un proiect de construire a 44 de podeţe, în valoare de 11 miliarde lei vechi. Punerea în practică a proiectului a început în 2009, până acum fiind construite deja 11 podeţe”, a ţinut să menţioneze primul gospodar al cornenilor.

„Sunt trup şi suflet pentru consătenii mei”

Şi au urmat alegerile locale din vara anului 2008, când Dumitru Miţosu a candidat pe listele PSD, iar majoritatea consătenilor i-au acordat votul pentru al doilea mandat consecutiv şi cel de-al treilea de după Revoluţia din decembrie 1989. Era mai mult decât evident că economistul Miţosu a avut dreptate când a spus că la alegerile locale nu contează partidul ci omul. Şi la urma urmei, analizând partidele pe la care a trecut, se vede clar că Dumitru Miţosu este un om de stânga, un adept al egalităţii de şanse şi, cel mai important, un om pentru oameni. Şi, din acest context, a sprijinit tot timpul şi cele cinci biserici existente în comună, dintre care două se află în localitatea reşedinţă de comună. „Anual prindem la bugetul local fonduri pentru ajutorarea bisericilor. Acum se lucrează la cea de-a doua biserică din Corni, la acoperiş, lăcaşul fiind ridicat cu ajutor financiar de la populaţie, de la sponsori şi de la bugetul local. La Biserica din Sarafineşti se va face şi o casă praznicală, iar la Biserica din Balta Arsă se lucrează acum la amenajări, izolaţie termică şi picturile murale interioare. Este îmbucurător faptul că în comună funcţionează două cabinete medicale, cei doi medici foarte buni, Mihaela Bendoiu şi Carmen Onofraş, având puncte de lucru şi în satele Sarafineşti şi Mesteacăn. În Corni avem şi o farmacie care are punct de lucru şi la Sarafineşti” a punctat edilul şef al Cornilor. „La mustaţă”, administraţia comunei Corni a pierdut de curând un proiect foarte important, însă şansele de punere în practică sunt în continuare foarte mari. Este vorba de investiţiile din cadrul Măsurii 3.2.2., componentă a Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi care cuprinde: aducţiune cu apă, staţie de epurare şi canalizare; asfaltarea a doi kilometri în Centrul civic; reabilitare şi dotare Cămin cultural Corni; construirea unei creşe; achiziţionarea unui buldoexcavator pentru lucrări proprii. „Deşi mi s-a spus că proiectul nostru a fost foarte bun, nu a fost aprobată finanţarea. Nu doresc să comentez prea mult, dar cred că alte primării au fost avantajate. Noi am făcut contestaţie şi aşteptăm rezultatul şi ni s-a spus că sunt şanse mari ca să mai fie alocate fonduri pentru încă 160 de proiecte din toată ţara. Sper să fim şi noi printre acestea. Urmează să facem un proiect şi pentru Măsura 1.2.5., pentru reabilitarea drumurilor de exploataţie din comună”, a precizat primarul Miţosu.

În faţa numeroaselor realizări înfăptuite deja în comună, întrebat ce ar mai trebui făcut la Corni, edilul şef a fost tranşant: „Neapărat avem nevoie de alimentare cu gaz metan, pentru care am realizat deja nişte precontracte cu un concern important din Bucureşti. Este un proiect ambiţios şi avantajos pentru că plata urmează să se facă la finalul lucrării. Ar mai fi necesară asfaltarea a cinci kilometri de drum comunal, între satele Mesteacăn şi Sarafineşti, însă urgent se impune reabilitarea prin asfaltare a DC, Balta Arsă – Curteşti, pe o lungime de şase kilometri. Acest drum a fost pietruit ultima dată prin 1996, iar dacă s-ar asfalta, ar fi scurtată distanţa Corni – Botoşani cu zece kilometri. În rest, să dea Dumnezeu să fim sănătoşi şi le vom face pe toate. Dacă voi mai candida pentru un nou mandat? Nu ştiu ce să zic, dar în condiţiile actuale, cu bani puţini, parcă nu aş mai dori. Eu sunt trup şi suflet pentru consătenii mei şi când văd că nu-i pot ajuta cum trebuie, mi se rupe sufletul. Mai vedem…”, a concluzionat primarul Dumitru Miţosu. (G.B.)