Google

Din vechime (IV)

Written on:August 24, 2014
Comments
Add One

Tighina.Fotografie interbelicaCodrul a fost cetatea de refugiu a românilor. În codri s-au constituit valahii  formate din comunităţi libere supuse dreptului pământului, jus valachicum, primul nostru sistem juridic, moştenit de la geto – daci. Creştini fiind, românii au pus în fruntea lor pe judecători sau jurzi, la fel cum, după Scriptură, evreii erau conduşi în vremurile biblice de judecători. Judeţul, teritoriul supus unui jude, este primul tip de formaţiune statală a românilor. Juxtapunerea codru – comunitate – jude este ilustrată de numele judeţului Pădureţi din Muntenia de Sus, desfiinţat în 1831. Mai târziu funcţiile judecătoreşti le vor prelua ispravnicii ţinuturilor în Moldova şi ai judeţelor în Muntenia şi Oltenia. Vornicul Moldovei de Jos avea deasemeni putere de judecată. La Bârlad sediul vorniciei era lângă Dealul Spânzurătorii, pe vârful căruia, în curtea bisericii Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril erau executaţi răufăcătorii. Legătura român – codru transpare în toponimii. Astfel există ţinuturile Codru, Codrii Orheiului, Codrii Lăpuşnei, Codrii Hotinului şi Codrii Tigheciului, republică ţărănească consemnată de Nicolae Iorga, în Basarabia şi Codrii Plonini în Ţara Sepeniţului. Avem Ţara Pădurenilor din munţii Poiana Ruscăi, vecină Ţării Haţegului şi Ţara Codrului în judeţul Maramureş. Transilvania, “Ţara de dincolo de pădure”, este despărţită de Crişana cea acoperită de stepă, prin regiunea Silvania (Pădurea). Moldova are Codrii Fălciului şi Codrii Iaşilor. Teleormanul din Muntenia era pentru cumani Pădurea Nebună locuită de români. Pentru turci, Deliormanul din Cadrilater era Pădurea Încâlcită a românilor. Satul Ţuscani din fostul judeţ Fălciu s-a chemat de mult Codreni, arată “Marele Dicţionar Geografic al României”. Actualul nume vine de la cnezul Ţuscu, unul dintre căpitanii lui Ştefan cel Mare. În timpul lui Ştefan cel Mare a trăit vornicul Sima Boldur, urmaşul cneazului Boldur al Ţării Bârladului. Boldur cneazul era rudă prin alianţă cu voievodul Dragoş, întemeietorul mărcii Moldovei cu capitala la Baia, pe valea râului omonim. Sima Boldur este străbunul familiei boierilor tutoveni Costache, din care au făcut parte doi mari cărturari şi patrioţi: mitropolitul Veniamin Costache şi Manolache Costache Epureanu Boldur, prim ministru al României. Fiara Paloşului, cum îi spune lui Sima Boldur, Ştefan cel Mare în piesa „Apus de Soare” a lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, a fost eroul luptei de la Codrii Cosminului. În urma bătăliei dată în 1498, Pocuţia este eliberată de sub autoritatea Poloniei. Din ghinda semănată de prizonierii polonezi a răsărit Dumbrava Roşie. Regiunea Codrii Cosminului şi Dumbrava Roşie sunt situate în judeţul Starojineţ din Bucovina de Nord. Toponimele trădează acele localităţi întemeiate în păduri de răzeşi şi moşneni. Mărturie sunt satele tutovene Poiana, Popenii de Codru şi satul vasluian Poieneşti. La Popenii de Codru, lângă Bârlad, s-a născut şi a copilărit poetul şi publicistul Chiriac Samoilă. Codrenii sunt aşezări din Botoşani şi din judeţul basarabean Tighina. Câte un sat Pădureni există în Vaslui, Mureş şi Vlaşca. Filipeştii de Pădure este un oraş din Prahova. În Bihor sunt munţii Pădurea Craiului şi Codru Moma, iar o unitate de măsură a suprafeţei folosită în Bucovina este numită codru. Codrul nu lipseşte din nomenclatoarele geografice ale altor ţări. Cei mai vestici dintre Carpaţi sunt munţii Pădurea Vieneză. Dunărea izvorăşte din Pădurea Neagră, munţi aflaţi în landul Wurttemberg. Există ţinuturile Pădurea Franconiei, Pădurea Turingiei, Pădurea Brandenburgului, Pădurea Teotoburgică în Renania şi Pădurea Spreei în Sorabia.

Chiar şi numele persoanelor ascund crâmpeie de istorie. În antichitate, Hadria a fost un  port din Etruria. Unii pun etimologia cetăţii pe seama etruscului hadria – munte. Cu înţelesul de înalt, cuvântul apare în latină, sub forma altus şi în engleză ca high. De la toponimul portului, negustorii elini au numit Marea Adriatică. După altă părere, Adriatica înseamnă în limba ilirilor, Marea Neagră. Numele s-a format din cuvintele atrum – negru şi adum – apă. Adum coboară din indoeropeanul duna – apă. Este înrudit cu hidronimele Dunăre, Don şi Dvina. Ilirii erau traci, rude cu geto – dacii, iar despre etrusci se spune că vin din Geţia. Este posibil ca Hadria să fi fost întemeiată de emigranţii geţi de la Pontul Euxin, numit de ei, Marea (Apa) Neagră – Adum Atrum. Mării pe ţărmul căreia s-au aşezat, i-au zis la fel, iar noua cetate a primit numele mării.Latinii l-au transformat in Hadria. Legat de hadria – munte se remarcă faptul că în secolul XIII documentele pomenesc Muntele lui Andriean în Gorj şi Bâtcile (Culmile) Andrienilor în Moldova. De la Hadria vin numele Adriana şi Adrian. Legendele antichităţii mediteraneene populau marea cu oamenii subacvatici. O teorie modernă consideră că oamenii amfibie sunt strămoşii lui homo sapiens. Pentru latini, Marina era femeia venită din mare, aşa cum Marinus era omul din mare. La marinar, spuneau nauta. Marina este cel mai vechi nume românesc. Apare pe o inscripţie din anul 235, descoperită la Napoca. Tiza lui Marinus, republica San Marino, a fost înfiinţată în anul 301. Sfântul Ieronim, istoric din secolele IV-V, crede că Maria provine din ebraicul Maryam alcătuit din substantivele mar – picătură şi yam – mare. De la explicaţia lui Ieronim, Sfânta Maria primeşte atributul Stella Maris – Steaua Mării care călăuzeşte marinarii. Din Stella Maris a derivat numele Stela. Suzana este Crin în ebraică, iar în egipteană, Lotus. “Povestea Suzanei”, una dintre cărţile Bibliei, poate fi considerată prima proză poliţistă din literatura universală. Ema înseamnă Desăvârşire în vechea germană. Forma masculină, Emanuel, a dat românescul Manole. Meşterul Manole din baladă a ales sacrificiul pentru desăvârşire. Sufixele escu, folosit mai ales în Muntenia şi eanu, întâlnit cu precădere în Moldova, indicau pe vremuri familiile boiereşti stăpâne de moşii. Sunt echivalente cu prefixele aristocratice: de, du, da, di, von, van, zu sau of, utilizate în Apus. De exemplu Corodeanu şi Ibănescu pot fi numele nobiliare ale familior care a avut satele Corod şi respectiv Ibăneşti. “Trecutul este uşa viitorului”, a spus Bogdan Petriceicu Haşdeu. (Marian Rotaru)

Leave a Comment