Un moment istoric, cu adânci semnificaţii naţionale, s-a consumat duminică 14 noiembrie, la Societatea pentru Cultură Românească Mihai Eminescu din Cernăuţi. La iniţiativa lui Vasile Bîcu, preşedintele societăţii menţionate, a avut loc lansarea cărţii Ştefan cel Mare, o lucrare istorică monumentală semnată de profesorul de istorie botoşănean, Gică Manole, în prezent director al Casei Corpului Didactic din Botoşani. Răspunzând invitaţiei, profesorul Manole s-a deplasat la Cernăuţi însoţit de o delegaţie alcătuită din profesorii botoşăneni Iuliu Laurian Popovici de la şcoala generală Iacobeni din comuna Dângeni, Gruia Cojocaru de la şcoala generală Lişna din comuna Suharău, economistul Ionel Gavril şi redactorul Informatorului Moldovei. Şi pentru că deplasarea presupunea o întâlnire de suflet cu românii Cernăuţilor, întreaga delegaţie a avut asupra sa peste 80 de volume de carte românească, la loc de cinste fiind lucrarea profesorului Gică Manole, în 30 de exemplare, dar şi Opere complete ale lui Mihai Eminescu, lucrarea Luceafărului fiind donată de profesorul botoşănean către preşedintele Societăţii de Cultură Românească Mihai Eminescu. La donaţia de carte şi de ziare a Informatorului Moldovei şi-au adus contribuţia şi inginerul Viorel Grigoraş, directorul societăţii de transport RVG Botoşani, dar şi Paul Onişa, preşedintele organizaţiei botoşănene a Partidului Conservator. Iar profesorul Iuliu Laurian Popovici a înmânat personal tuturor celor prezenţi Făclia dorului nestins, o antologie de poezie lirică românească. Întâlnirea botoşănenilor cu românii de dincolo a fost emoţionantă, revederea cu mai vechii prieteni, poeţii şi scriitorii Dumitru Covalciuc, Arcadie Opaiţ, Vasile Bîcu şi mulţi alţii fiind un prilej de aduceri aminte şi de promovare a unor acţiuni viitoare, atât la Cernăuţi cât şi la Botoşani. Revenind la momentul lansării de carte, Vasile Bîcu a avut iniţiativa păstrării unui moment de reculegere în memoria regretatului poet Adrian Păunescu, dispariţia autorului Jurământ la Putna fiind plânsă şi de bucovinenii Cernăuţilor. După care, profesorul Gruia Cojocaru a fost primul care a vorbit despre semnificaţia lucrării, menţionând: „Am descoperit în acestă carte un element de noutate: caracterul viu al lucrării. În afara faptului că profesorul Manole reuşeşte să completeze tot ce s-a scris despre marele domnitor, cartea se citeşte într-un ritm alert din dorinţa de a afla cât mai multe despre, pe bună dreptate, acest cavaler al creştinătăţii. Îi mulţumesc dlui Manole pentru această bogăţie spirituală”.

Plin de vervă, poetul şi scriitorul Arcadie Opaiţ, pacientul incurabil din Salonul de reanimare (n r, titlul unui volum de poezii scris de Opaiţ) a adus elogii profesorului Gică Manole, sugerând că „această carte trebuie să ajungă neapărat în fiecare şcoală românească din regiunea Cernăuţi”. Şi se pare că acest lucru se va întâmpla, dat fiind faptul că generosul profesor Manole i-a cedat drepturile de editare lui Vasile Bîcu. A urmat o prelegere excepţională a unuia dintre invitaţii de marcă a lansării, Dorin Popescu, viceconsul al Consulatului României de la Cernăuţi. „Mă aflu aici, atât ca reprezentant al diplomaţiei româneşti, cât şi ca om de cultură. Cred că prin cartea domniei sale, profesorul Manole a demonstrat că Ştefan cel Mare este cel mai mare român al tuturor timpurilor. Din acest punct de vedere suntem obligaţi să vedem în marele domnitor cea mai mare valoare naţională, iar dl Manole a simţit acest imperativ de a-l invoca. Totodată, cartea convoacă la dialog, la discuţii, la întrebări despre această imensă valoare naţională căruia îi putem atribui, fără exagerare, o dimensiune odiseică”, a spus viceconsulul Dorin Popescu.

A venit rândul românului neliniştit de la răspântiile istoriei, marele scriitor şi istoric, Dumitru Covalciuc. Tragic în exprimare, tulburat necontenit de simţirea naţională, Covalciuc a spus: „Domnul Gică Manole a făcut un gest excepţional, iar noi nu meritam acest gest de a ni-l aduce pe Ştefan cel Mare la Cernăuţi. Spun asta pentru că noi, cei de aici, am ratat trei ocazii de a avea în Codrii Cosminului un monument al domnitorului. Dacă nu vom cere cu hotărâre drepturile noastre către autorităţile ucrainene, românismul se va pierde la Cernăuţi. Pentru că noi, cei prezenţi în această sală, nu vom mai avea mult de trăit. Acum, trebuie insistat la Primăria Voloca, unde este un primar tânăr şi energic, ca să ne aloce un teren pentru o statuie a lui Ştefan cel Mare. Personal sunt supărat pe Botoşani, pe fostul primar Florin Egner, căruia i-am încredinţat un manuscris pe CD, cu Istoria Boianului şi pe care l-a pierdut, după ce ne promisese că ne va edita cartea. După aceea noi a trebuit să muncim din nou şi să culegem datele manuscrisului. Dragi botoşăneni, vă rugăm faceţi şi la Botoşani întâlniri şi lansări de carte cu lucrările noastre, la care să ne invitaţi”.

La final, profesorul Gică Manole le-a mulţumit tuturor celor prezenţi, peste 30 de participanţi, subliniind, clar şi vulcanic: „Tot ce înseamnă valori morale ale speciei umane le-am regăsit în personalitatea lui Ştefan cel Mare”. Iar pentru că figura marelui voievod a fost sursă de inspiraţie şi pentru regretatul poet naţional Adrian Păunescu, încheiem reportajul de faţă cu două strofe din Jurământ la Putna: „Luaţi-vă-n braţe copiii/ Ca pe strategice arme/ Şi haideţi cu toţii la Putna/ Unde Măria Sa doarme/ Ridică-te Ştefane şi vezi-ţi fiii/ Că vremea-n lume e grea/ Credinţă veşnică patriei noastre/ Jurăm Măria ta!”. (Gabriel BALAŞA)