Google

Descalecă DNA La Protecţia Consumatorilor Vaslui?

Written on:May 17, 2015
Comments
Add One

catuse-si-dolariAm mai spus-o şi repet: Ponta e mai rău decât mentorul său Adrian Năstase în ceea ce priveşte micii întreprinzători inclusiv cei cu profesii liberale. Ponta vrea să-i omoare. De ce? Simplu. Pentru că aceştia nu stau cu mâna întinsă la ajutorul social şi, evident, că nu pot fi controlaţi la vot şi sigur nu votează partidele care promit ajutoare pentru tot poporul. Dar n-am crezut că o astfel de politică găseşte atât de mulţi tâmpiţi care să execute întocmai ordinele oficiale sau nu de îngropare a micilor întreprinzători. Şi mă refer aici în special la cei cu profesii liberale şi la cei care deţin câte un magazin mic pe la ţară ori prin oraş sau o tarabă în piaţă. Apropo de tarabă să ne aducem aminte că fosta ministresă de finanţe, tovărăşica aia care cică studiase prin cele străinătăţuri, dar în realitate ea studiase mai mult prin paturi, pe sub birouri etc, descoperise marea evaziune la baba din piaţă care nu a emis bon fiscal pentru o căpăţână de usturoi.

Să revenim la Protecţia Consumatorilor Vaslui. Aici se pare că ajunge cât de curând Direcţia Naţională Anticorupţie. Şi procurorii nu vin singuri, ci însioţiţi de mascaţi. Cătuşele zornăie tot mai tare deasupra acestei instituţii, care, spun surse din interior, ar fi patentat un mecanism ingenios de colectare de şpăgii.

Intrând mai adânc în subiect se pare că inspectori, comisari sau cum s-o mai fi chemând aceşti trepăduşi, mulţi aterizaţi acolo pe căi strict politice, adică sunt lingăi de partid cu diplome, s-au făcut „răi” da’ „răi” numai cu cei care nu dau şpaga de rigoare. Pentru cine nu ştie trebuie spus că şpaga se poate achita acum şi-n produse, nu numai în bani, că banii pot să fie marcaţi, adică ar putea avea „miros”.

Să vedem filmul unei descinderi la un magazin mic de la sat şi rezultatele scrise de un comisar, inspector sau cum s-o mai fi numind, pe o pagină de caiet. Tov comisar principal, pe numele lui de scenă…, Sebastian Zărnescu, a descins într-o bună zi la o „dugheană” de ţară, care cu tot cu spaţiu şi marfa din mgazin nu face mai mult de vreo 5.000-6.000 lei. Aici omu’ a început controlul „tematic” spune el, pe tema pâinii. Pâinea neambalată nu avea scris pe etichetă ingredientele. Totuşi atunci când ne-am uitat pe eticheta emisă de producător erau înscrise valori energetice şi alte „minuni” din astea. Dar tov comisar Zărnescu n-a avut ochi pentru acea etichetă. Poate ar fi vrut acest cetăţean, ca să nu-i spunem altfel, să scrie pe etichetă altceva, mai „îmbietor”! De spus este că pâinea în cauză este de la un mare producător din zona Huşi care vinde în toată Moldova, deci nu este pâine făcută prin nu ştiu ce subsol de bloc sau prin garaje. Chiar şi-n Vaslui se vinde pâine făcută prin garaje insalubre, dar e vândută în magazine care „cotizează” din greu la bunăstarea loazelor din instituţiile statului român. Revenind, tov comisar principal Zărnescu, un exemple de dăruire şi pasiune în slujba consumatorilor din toată lumea, a descoperit aşadar un adevărat atentat la sănătatea locuitorilor din toată zona Huşului, care vin cu miile să se aprovizioneze din acel magazin! Văzând această ilegalitate de neconceput într-o ţară membră a Uniunii Europene, tov comisar a aprofundat controlul. Şi a mai descoperit alte câteva ilegalităţi pentru care alt inspector în locul domniei sale ar fi închis pe loc „supermarketul de ţară”. Nu toate produsele erau etichetate mai spune tov comisar, chiar dacă toate sortimentele de produse aveau etichete. Mai concret, sortimentele de îngheţată, de exemplu, aveau etichete de preţ, dar la unele produse etichetele se dezlipiseră, însă un produs dintr-o categorie avea etichetă deci consumatorul vedea cât costă îngheţata cu căpşuni, să spunem. Altă descoperire epocală a fost un pachet de făină de grâu care cică expirase la sfârşitul lunii aprilie. Celelalte pachete din acelaşi lot erau în termen, dar un pachet avea altă dată de valabilitate. O fi vina celui ce a ambalat făina sau o fi vina vânzătorului că mai avea un pachet din alt lot, nu se ştie, dar logic, dacă un cumpărător lua acel pachet se uita pe el şi-l refuza cerând să fie înlocuit. Apoi, făina de grâu în cauză, vorbim aici de un kilogram de făină de grău, nu prezenta vreo deficienţă, nu era umedă, mucegăită, deci putea consumată în voie, chiar dacă termenul era depăşit cu vreo 3 zile.

Ultima descoperire pe care o publicăm astăzi, dar nu cea din urmă pe care a notat-o conştiincios comisarul în cauză se referă la un fapt nemaiîntâlnit vreodată pe aceste meleaguri. Omu’ care a venit în control a descoperit că bădia Ion de la sat mai bea câte un rachiu la magazin, chiar dacă nu e bar acolo. Şi comisarul Zărnescu de la OPC Vaslui a citit legea, literă cu literă, paragraf cu paragraf şi a interpretat-o la fel, iar omu’ pe bună dreptate spune că n-a găsit că badea Ion ar avea voie să bea un rachiu la magazinul din sat. Legea, în opinia lui Zărnescu, spune că magazinul în cauză trebuie să fugărească pe badea Ion din incintă dacă acesta a cumpărat o sticlă de rachiu sau de vin şi a vrut să bea un pahar acolo, înainte de a pleca la muncă! Astea da descoperiri! Şi pentru aceste fapte infractorul sau contravenientul a fost amendat scurt cu una mie lei. (Continuarea în ediţia viitoare ziarului nostru, când vom ilustra şi alte fapte ale marelui comisar principal, secundar etc, Sebastian Zărnescu). (Semnează un consumator pe care nu-l apără Zărnescu)

Leave a Comment