Aproape oricine se simte uneori la pământ, de obicei datorită unui eveniment perturbator din viaţă. Depresia nu este semnul unei slăbiciuni emoţionale. Este o boală ce are atât cauze fiziologice, cât şi cauze patologice. Majoritatea depresiilor rămân nediagnosticate şi netratate,  deoarece oamenii raportează numai  o parte dintre simptome.

Depresia persistentă, perioada de suferinţă numită depresie majoră, este altceva, 25% dintre femei, 10% dintre bărbaţi şi 5% dintre adolescenţii din întreaga lume suferă de o anumită formă de depresie. Depresia este o afecţiune care are diferite cauze. Reacţia depresivă sau “depresia normală” apare ca urmare a unui anumit eveniment. Stările depresive pot fi, de asemenea, efectul secundar al medicamentelor, modificărilor hormonale(de exemplu înaintea perioadelor menstruale sau după naşterea copiilor) sau unor boli fizice, cum ar fi cancerul sau SIDA.

Distimia sau depresia minoră, cronică este similară reacţiei depresive. Depresia majoră sau boala depresivă este o afecţiune severă care poate duce la incapacitate de funcţionare sau chiar la sinucidere. În depresia majoră puteţi avea patru sau mai multe dintre următoarele simptome: tristeţe permanentă, pesimism, sentimente de vinovăţie, lipsă de valoare, neajutorare sau lipsă de speranţă, pierderea interesului sau plăcerii în activităţile obişnuite, inclusiv sex, dificultăţi de concentrare, insomnia sau dormit excesiv, scăderea sau creşterea în greutate, oboseală, lipsă de energie, anxietate, agitaţie, iritabilitate, gânduri legate de sinucidere sau moarte, vorbire lentă şi mişcări lente.

Deşi cauzele exacte ale depresiei majore şi distimiei nu sunt cunoscute, cercetătorii cred în prezent că ambele forme sunt provocate de o disfuncţie a neurotransmiţătorilor creierului, substanţe chimice, în mod special serotonina, care modulează stările afective. Această disfuncţie pare să aibă o componentă genetică importantă. Aproape 27% dintre copiii deprimaţi au rude apropiate care au suferit de tulburări ale stării afective.

Există multe terapii, convenţionale şi alternative, pentru depresie. Tratamentele pot varia în funcţie de cauza şi severitatea depresiei. Printre metodele convenţionale se numără psihoterapia, medicamentele antidepresive şi terapia electroconvulsivantă.

Depresia majoră şi distimia sunt, de obicei, tratate printr-o combinaţie de psihoterapie şi antidepresive. Psihpterapia îşi propune să înveţe pacienţii cum să îşi depăşească atitudinile şi sentimentele negative şi îi încurajează să se întoarcă la activităţile normale. Terapia medicamentoasă intenţionează să modereze sau să corecteze dezechilibrele neurochimice care afectează stările afective.

Grupul de antidepresive cel mai frecvent prescrise azi este constituit din medicamente ce reglează substanţa neurochimică numită serotonină. Sub numele de inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei, grupul cuprinde fluoxetinul, paroxetinul şi sertralina.Bupropionul, un medicament din altă clasă, este de asemenea utilizat pentru reglarea neurotransmiţătorilor. Proxetinul este medicamentul de selecţie pentru copii şi adolescenţi.

Antidepresivele triciclice, care au fost utilizate pentru tratamentul depresiei din anii 1950, sunt o altă opţiune, deşi au potenţial de mai multe efecte secundare decât inhibitorii de recaptare a serotoninei. Dintre antidepresivele triciclice fac parte imipramina şi amitriptilina, ca şi nortriptilina, doxepinul şi desipramina. Inhibitorii de monoamino-oxidază, a treia grupă de antidepresive, s-au dovedit de asemenea eficace.Carbonatul de litiu este medicamentul utilizat de obicei pentru psihoza maniacal-depresivă. Terapia electroconvulsivantă constă in aplicarea unui şoc electric de circa 80 volţi prin electrozi aşezaţi pe cap. {ocul nu este simţit de către pacient, care este anesteziat.Acest tratament trebuie utilizat numai după ce toate celelalte opţiuni au fost luate în considerare, deoarece necesită spitalizare şi anestezie generală. Multe terapii alternative sunt eficiente, mai ales în depresia minoră. Cu toate acestea, pentru depresiile majore ele trebuiesc considerate tratamente complementare şi nu înlocuitori pentru medicamentele convenţionale; depresia majoră este o boală cronică care trebuie tratată de medicul psihiatru.Acupunctura sau presopunctura pot fi de ajutor în calmarea unor simptome. Masajul, care este liniştitor şi energizant şi revitalizează corpul, poate fi de asemenea de ajutor.

Aromoterapia poate micşora oboseala mentală şi poate regla somnul. Uleiurile esenţiale care pot aduce beneficii depresiei sunt busuiocul, sunătoarea, iasomia, trandafirul şi muşeţelul. Uleiul poate fi pus într-un bol de apă fierbinte (2-3 picături), în baie (5 sau 6 picături) sau pe marginea pernei dvs. (1 sau 2 picături).

Biofeedbackul sau neuroterapia este eficient în reducerea intensităţii tuturor tipurilor de depresie. Neuroterapia îşi propune să modifice modelul undelor creierului prin antrenament, făcând în acest mod ceea ce medicamentele fac chimic.

Plantele chinezeşti – “Aspiraţie” este o combinaţie de mai multe plante chinezeşti şi occidentale care ajută la îndepărtarea depresiei. Formula se adresează atât simptomelor psihologice, cât şi celor fizice, printre care pierderea apetitului, senzaţia de strângere toracică şi constipaţia.O altă formulă cu plante chinezeşti,”Adună vitalitate”, poate regla insomnia sau excesul de somn, durerile din membre şi oboseala.

Exerciţiul fizic trebuie să facă parte din orice terapie pentru depresie; acesta ameliorează fluxul sanguin spre creier, îmbunătăţeşte starea afectivă şi micşorează stresul. Studiile arată că jogging-ul timp de 30 minute de trei ori pe săptămână poate fi la fel de eficient în terapia depresiei ca şi psihoterapia. Alegeţi-vă un exerciţiu care vă place şi practicaţi-l zilnic, dacă este posibil. Orice exerciţiu este bun; cu cât stimulează mai mult respiraţia şi producerea de energie, cu atât mai bine.

Fitoterapia – Un fitoterapeut experimentat vă va recomanda o anumită combinaţie de plante, adaptată simptomelor dvs. specifice.O sugestie de reţetă generală pentru depresie este: 2 părţi sunătoare, 1 parte paie de ovăz, 1 parte levănţică şi 1 parte pelin negru.

Medicina psihosomatică – Muzica şi dansul pot redresa moralul şi energiza corpul. Tehnicile de meditaţie şi de relaxare, cum ar fi relaxarea musculară progresivă, stimulează şi relaxează în acelaşi timp. Alte opţiuni sunt meditaţia transcedentală şi tehnicile asiatice yoga şi qiqong.

Alimentaţia şi dieta – Deoarece simptomele depresiei sunt exacerbate de deficitele nutriţionale, o alimentaţie echilibrată este importantă. Măriţi consumul de alimente sănătoase, de exemplu cereale integrale, cărnuri slabe, fructe şi legume, peşte şi produse lactate cu conţinut scăzut de grăsime. Este foarte important să evitaţi alcoolul, dar şi să lăsaţi de o parte cofeina, zahărul şi aspartanul. Suplimentarea dietei cu triptofan, un aminoacid care măreşte sinteza serotoninei are valoare în amelioarea depresiei. Triptofanul se găseşte în anumite alimente, de exemplu în carne de curcan, de pui de găină, de peşte, mâncare din fasole uscată şi mazăre, unt de arahide şi fasole de soia. Mâncaţi cantităţi mari din aceste alimente, alături de glucide din cartofi, paste făinoase şi orez care vor facilita captarea triptofanului de către creier.

Prevenire – Unele forme de depresie nu se pot preveni, deoarece teoriile de azi sugerează că ele ar putea fi declanşate de o funcţionare neurochimică eronată a creierului. Totuşi, există probe consistente că depresia poate fi deseori ameliorată sau prevenită prin obiceiuri sănătoase. O alimentaţie adecvată, exerciţiul fizic, vacanţele, evitarea suprasolicitării şi dedicarea timpului liber activităţilor plăcute contribuie toate la ţinerea la distanţă a tristeţii. Rubrică realizată de dr. Miron Ioan, medic primar de familie, doctor în ştiinţe medicale.