Google

De unde atâta răutate?

Written on:January 4, 2017
Comments
Add One

Spunea cineva recent că munca e un principiu nobil şi tocmai din acest motiv mulţi nu se înghesuie la muncă. Nu vor să fie nobili. Mai mult decât atât, buna credinţă, respectul dintre oameni, respectul pentru mediul înconjurător sunt în moarte clinică. Altcineva a făcut recent o paralelă interesantă între preşedintele României, atitudinea „elevată” a acestuia şi un ciocoflender oarecare. Preşedintele României se joacă de-a uite premierul nu e premierul, zice omu’! Face un fel de joc de glezne, ca la fotbal. În sportul cu balonul rotund, însă, e o fentă necesară pentru a dribla adversarul. În viaţa reală suferă o ţară întreagă, leul s-a depreciat din cauza posibilului scandal politic, iar ţugulanul e în ceaţă. Totul este incertitudine. Mai vrem dezvoltare? Mai vrem condiţii mai bune de trai?

De partea cealaltă, un ciocoflender, ca să-şi satisfacă propriul orgoliu împiedică o comunitate mică să obţină unele fonduri pentru a-şi rezolva problemele curente. Ciocoflenderul e atât de … ciocoflender spunând că e de acord însă minte fără vreo jenă. Şi am ajuns la paralela respectivă. La vârful ţării se minte de-ngheaţă apele, iar la talpa ţării se minte de-ngheaţă apele. Am găsit partea comună a vieţii reale. Interesele unuia sau altuia dintre cei doi actori menţionaţi se limitează la ceva mărunt, la orgoliu prostesc.

Te uiţi în jur. Mulţi, prea mulţi aleargă şi calcă totul în picioare. În zilele dinaintea sărbătorilor magazinele au fost devastate, oamenii s-au înjurat între ei, s-au luat şi la bătaie, pentru că toţi se grăbeau că aşa-i la modă. De unde atâta răutate?

Fiecare persoană este cea mai importantă, în viziunea ei. Afirmaţia e reală. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face! Afirmaţia e reală. Cum le combinăm pe cele două? Se manifestă o răutate nativă probabil în societatea românească aşa zis modernă, în realitate cu vreo 100 ani în urmă, dacă ne raportăm la Occident, ce nu s-a mai văzut din perioada interbelică. Prietenii se amăgesc unul pe altul, se invidiază, membrii unei familii se bat ca pe câmpul de luptă, iar membrii unei comunităţi îşi fac rău unii altora, ca să aibă de lucru. De unde atâta răutate?

Nota generală enunţată include ţugulanul, indiferent de funcţie, profesie, poziţie socială. Ici şi colo găseşti câte-o oază de frumuseţe. Frumuseţea nu e dată de aspectul fizic, frumuseţea e dată de aspectul moral, de respectarea locului şi rolului în societate. Dacă nu pot face bine, de ce să fac rău? Din păcate, se înregistrează o bătălie cruntă pe chestiuni mărunte. Iar omul mic la lucruri mărunte se deosebeşte. Omul mare, important, face lucruri măreţe, nu se coboară la nivelul mizeriei. Asta-i diferenţa de civilizaţie şi pregătire dintre România şi alte ţări. (Continuare în ediţia tipărită a regionalului Informatorul Moldovei de miercuri 4 ianuarie 2017)

Leave a Comment