Opoziţia cântă prohodul Puterii, dar mesajul este forţat, fals şi nici ei nu-l cred. Scârţâie coardele când cântă Antonescu ori Ponta prohodul Puterii de parcă n-au fost unse de vreun secol. ~n jurul lor, mai pustiu ca niciodată. Dacă te uiţi după Victoraş, băiat „salon”, arivist, urmaş demn al bătrânului stalinist Iliescu, nu vezi decât aceleaşi feţe care au instaurat un regim de haos şi ceaţă în 1990. Nu vezi decât aceleaşi feţe hâde, umflate de preaplinul orgoliului propriu dar şi de traiul bun dus la umbra lui Ceauşescu şi în aşa zisa democraţie, aceiaşi criminali care l-au omorât pe Ceauşescu, dar şi câteva sute de nevinovaţi doar pentru simplu fapt de a prelua puterea şi de a-şi elimina frustrările.

Dacă te uiţi în jurul băiatului tomnatic Antonescu, celebru mai ales prin pletele lui, un caracter mic, mizerabil, frustrat, vezi aceleaşi feţe comunistoide şi mafiote. Cei doi sunt dirijaţi de o gaşcă de sforari, securişti, neocomunişti, care au ştiut ca-n douăzeci de ani să-şi apere doar interesele personale, de grup şi de castă.

|ştia doi se dau, invocând tinereţea, capitalişti! Dacă atât poate da România secolului 21 atunci mersi, mergem in corpore peste hotare. Acolo unde regulile sunt pentru toţi, unde şpaga este oficializată şi se numeşte comision, unde nu eşti amăgit la tot pasul, unde nu sunt devalizate fabrici, unde nu se cumpără voturi la preţuri atât de mici (şi acolo se cumpără voturi, dar ceva mai elegant, mai inteligent) cu o găleată şi o mătură sau pelerină de ploaie.

|ştia doi şi alţii de prin fruntea sindicatelor ori mafioţi deveniţi peste noapte mari oameni de afaceri, ba chiar şi… economişti, voci ale mediului de afaceri cică, cântă ceas de ceas prohodul vecinului. Păi ce să înţeleagă românul simplu, care nu are timp decât de grija zilei de mâine, din această melodie sinistră scârţâită pe o coardă ruginită?

Ies mocofanii, care cred că poporul e format numai din slugoi şi proşti, anunţă nişte sondaje comandate şi plătite, ca fiind rezultate ale consultării opiniei publice şi care ar arăta că unii mor, iar ei sunt pe val. O tehnică de manipulare mai de joasă speţă este greu de găsit, dar atât îi duce mintea pe aceşti comunistoizi.

{i ei au pretenţii ca poporul să-i şi creadă! Dar ce, domnilor, suntem un popor de tâmpiţi? Credeţi că o găleată şi o mătură poate convinge tot poporul să-şi exprime o anumită „opţiune” politică?

Nu vezi programe electorale, nu vezi strategii, măsuri concrete cu surse de finanţare, nu vezi iniţiative promovate din plan local până la nivel de Parlament, vezi şi auzi doar şmecherii de piaţă, de colţ de stradă, prohodul şi atât. Capra vecinului trebuie să moară spune proverbul, însă chiar la nivel naţional trebuie promovat un astfel de concept?

{i-n toată această tâmpenie, cine credeţi că prosperă? Cei ce ştiu a manevra şpaga, cei cărora le place vorbitul la ureche şi aranjamentele ilegale, iar dacă vrei să fii corect, să respecţi legile, te cam împiedici. Din cauza unor iliescieni care parcă se înmulţesc pe zi ce trece. De ce este blestemat acest popor, că doar nu poporul şi-a omorât conducătorul în decembrie 1989, ci Iliescu, emanatul şcolii staliniste, a dat ordinul asasinării lui Ceauşescu. Poporul n-a avut nicio vină, decât aceea că a crezut încă o dată în demagogia şi minciuna ordinară de sorginte comunistă. A crezut în fostul primsecretar şi om de casă al lui Ceauşescu, Ion Iliescu, a crezut în flaneaua pe gât a lui Petre Roman, demn urmaş al unui fost lider comunist, a crezut în minciunile lui Voiculescu, omul care a ştiut a vâna banii de prin unele conturi secrete. Asta e vinapoporului: a fost credul. {i încă mai este. Dacă vine Victoraş, băiatul „salon” şi spune că mâine porcul zboară, adică pensiile se dublează poporul crede.