Google

De ale geografiei (VI)

Written on:September 14, 2015
Comments
Add One

Insule plutitoare pe lacul Kleiner Atber, Bavaria netPentru antici, unele insule plutitoare erau piază rea. Astfel Apoloniu arată în “Argonautica” că Iason plecat cu nava Argos să caute lâna de aur, a avut de furcă cu stâncile Planctide hoinare pe Marea Ionică, iar la intrarea în Marea Neagră cu Symplegadele, patru stânci plutitoare ce se apropiau ca să zdrobească orice navă strecurată printre ele. Alte două stânci flotante din Marea Neagră formau grupul Cyanean, descris de autorii medievali Dionisie din Bizanţ şi Petrus Gyllius în volumele „Navigaţie pe Bosfor” şi „Bosforul Traciei”. Pe una dintre Cyaneane se afla un altar închinat lui Apolo. Cyaneanele au fost identificate cu Pilonul lui Pompei, o stâncă ieşită din mare la 100 de metri de ţărmul Rumeliei Turceşti, iar Symplegadele cu reciful Psomion de pe litoralul Bytiniei, însă nici pilonul şi nici reciful nu seamănă cu stâncile plutitoare din textele antice. Pe stânca lui Pompei există într -adevăr un altar antic, dar altarele se ridicau oriunde. Cyaneamele şi Symplegadele au pierit la fel ca şi mai toate insulele fixe de pe Marea Neagră. Când Pomponiu Mela scria “De situ orbi”, în secolul I d.Hr., coastele Colhidei, Crimeii şi Pontului aveau câte o insulă. La intrarea Bosforului în Marea Neagră se află ostrovul Kefken înnobilat de ruinele unei cetăţi trace. Pe vremea lui Pomponiu alături de Kefren erau încă două insule. În acelaşi secol I, Ptolemeu plasa la Gurile Dunării insulele astăzi dispărute: Sarmatică, Boristene, Halmyris, Fidenica, Fidinis şi Conopon Diabasis, iar Pliniu, insulele Apolonia Mare şi Apolonia Mică. De la Boristene vine numele localităţii Borisauca de pe Riviera Basarabiei, staţiune turistică în anii 1930. Renumele staţiunii cu ape minerale Bad Salzbungen din Pădurea Turingiei a scos din anonimat plaurul de pe lacul sărat Burg aflat în perimetrul localităţii. Încă din 1528, Benedetto Bordone îl descrie în „Cartea Insulelor”. Autorul vroia să treacă în revistă “toate insulele, cu istoriile lor, cu modul de viaţă a locuitorilor”. O insulă flotantă se află şi pe lacul Banktin vecin oraşului Gerdauen din Prusia Orientală. În monografia zonei scrisă de Bruno Damerau sunt notate spusele localnicilor că în lac trăiesc sirene, care uneori ies la soare pe insulă. Pe lacul Schollener împărţit între ţinuturile Havelland şi Schollene din landul german Brandenburg pluteşte insula Igris, monument al naturii din 1934. Trei insule flotante ocupă o mare parte a lacului bavarez Kleiner Arber. Cea mai întinsă dintre ele are 45 de hectare. Undele lacurilor Vlaşina şi Semeteş din Serbia poartă bucăţi imense de turbă acoperite de iarbă. Un ostrov asemănător legănat de apa lacului Visitor este o atracţie a Muntenegrului. Unele insule împădurite ale lacului estonian Peiporus şi fluviului Narva, care îl drenează, sunt de fapt plauri agăţaţi în vegetaţia subacvatică. Lunca Tibrului a avut două lagune remarcabile cercetate în secolul XVII de Athanasius Kircher şi Francesco de Terzi, autorii volumelor „Descrierea Latiumului” şi ”Magisteriu”. Una a fost Regina cu apă sulfuroasă şi 16 plauri cu tufişuri, pururea purtaţi de vânt, iar cealaltă se chema sugestiv Laguna Insulelor Plutitoare. Faima lacului Zacaton din statul mexican Tamaulipas, adânc de 350 de metri, se datorează celor 15 insule flotante perfect rotunde. Laguna Tagua din provincia Cachapoal, Chile, este celebră pentru plaurii care o acoperă pe jumătate, dar şi pentru legendele ei. Se spune că privind în apă de Sfântul Ioan apare un oraş, dar cine îl vede pe regele cetăţii, orbeşte pe loc. O peşteră de sub lac duce spre Lumea de Jos. Se mai zice că pe insule locuiesc harpii – femei înaripate, iar în apă trăieşte un balaur. Gravura reptilei datată în 1784 a inspirat un tablou de Goya. La Tagua se referă cărţile “Miscelanea Austral”, “Descrierea regatului Chile” şi “Pichidegua Historia” scrise în secolele trecute de Diego Davalas, Vicente Carvallo şi Claudio Mouret. O poveste ciudată, culeasă de Charles Skinner în volumul “Mituri şi legende”, are insula plutitoare Pond de pe lacul Initou, statul Massachusetts. Băştinaşii, indienii agawam, venerează ostrovul pentru că aici a coborât din cer o zeiţă care le – a făcut mult bine. Frumoasa din stele a venit cu o “lebădă luminoasă”, ce era desigur navă spaţială.

Oamenii itha, nomazi pe lacul Inle din statul birmanez Shan, folosesc plaurii pentru agricultură. Pe lacul Lotak din statul indian Manipur plutesc insulele numite phumdis, naturale şi athampum, de formă rotundă, făcute de pescari pentru nevoile lor. Pe plaurii lacului Prashar din alt stat indian, Mandi, şi –au făcut casele pescarii prea săraci ca să aibă loc pe pământ. Lacurile Nyasa, împărţit între Nyasaland, Tanganika şi Mozambic, Kyonga din Uganda, Upemba din Katanga şi Ciad din fosta colonie franceză Chari – Oubangui au insule plutitoare, unele locuite, formate din papirus şi zambilă de apă. Din zambila de apă se scot fibre pentru frânghii, rizomii papirusului se mănâncă, iar din seminţe se face făină. Ambele plante furnizează celuloză şi îngrăşământ azotos. Laguna Insulelor Plutitoare este una din minunile Tasmaniei. Sunt înfrumuseţate de plauri lacurile Idyl, Yarbo şi Buckeye din Florida, Umbagog din Maine, Preieriei din Wisconsin, Aksaksal din Capadochia, Cat din Cilicia şi alte câteva din statul mexican Mexico şi din teritoriul francez sudamerican Inini. Plauri vedem şi pe mare. Prin arhipelagul Celor Zece Mii de Insule de pe coasta Floridei rătăcesc pe valuri bucăţi de junglă. În spaţiul românesc avem plauri în Delta Dunării, pe lacurile Căldăruşani din Ilfov, Fărăgău din Mureş, Manta şi Frumoasa (Ialpug) din Bugeac. Cadrul romanului “Nada Florilor” a lui Mihail Sadoveanu a fost plaurul omonim din balta Împărăţia Apelor de la Fălticeni. Pentru păsările cerului s – au ancorat plauri artificiali pe lacuri din Montana, Oregon, Pennsylvania şi Transvaal, dar şi pe Marea Caspică, în apele Azerbaijanului. Companii din Louisiana şi Maryland execută insule flotante din deşeuri de plastic destinate a fi spaţii agrement ori comerciale. Este o modă să se lanseze pe râuri ghivece cu flori. La Bucureşti se vor lega de malurile Dâmboviţei panouri plutitoare cu plante, răzoarele urmând a fi udate cu pompe acţionate de energia soarelui. Zona verde a capitalei va spori astfel cu 13 hectare. Penuria de spaţiu a îndemnat întreprinzătorii să ancoreze la ţărmuri atoli din plastic pe care să se facă plajă şi să construiască recife din beton pentru maricultura scoicilor. Dată fiind explozia demografică, în Thailanda, Dubai, Hong Kong, Olanda, Japonia, arhipelagurile Maldive, Tonga, Cook, Gilbert, Elice şi Solomon se doreşte realizarea unor insule plutitoare cu destinaţie rezidenţială. O companie olandeză va amplasa în apele internaţionale ale Pacificului o insulă flotantă pe care vor locui şi vor face agricultură 10000 de oameni. Pentru cei care nu pot cumpăra o insulă adevarătă, firmele specializate execută insule plutitoare dotate inclusiv cu spaţii verzi. (Marian Rotaru)

Leave a Comment