Google

De ale geografiei (IV)

Written on:August 30, 2015
Comments
Add One

Murano netPrin anii 1970 un grup de aventurieri ocupă un recif submers situat între Cuba şi Florida şi înalţă câteva case pe piloni. Aşezarea denumită Freeland era aidoma satelor lacustre construite pe mare, în locurile puţin adânci, de pescarii antilezi. Satele au cabane ridicate deasupra apei şi ţarcuri unde se ţin peştii prinşi. Freelandul, autodeclarat independent, a fost tolerat până când şalupele sale încep să atace pescarii. Piraţii sunt capturaţi de americani, iar Veneţia lor este dinamitată. Lipsa spaţiului a obligat oraşul Monte Carlo să se extindă pe mare, un cartier fiind aşezat pe o platformă susţinită de piloni, dar şi în subteran, unde are o zonă comercială. În Macao şi la Las Vegas, statul Nevada, s – au construit pseudoveneţii cu hoteluri, cazinouri, canale şi gondole. Cele două complexe turistice întinse fiecare pe 10 hectare, sunt străine de specificul local. Farmec şi autenticitate are Noua Veneţie din delta fluviului Mississippi, statul Louisiana, locuită de cajuni, urmaşii coloniştilor francezi din secolul XVII. Veneţia a fost o mare putere. Deşi republică, era condusă de un duce (doge). Un doge avea în frunte şi republica Florenţa, iar republica Raguza de pe coasta Adriaticii un cneaz. Republica Veneţia este desfiinţată în 1797, republica Raguza în 1806. Au existat tentative de resurcitare a statului raguzan în 1994, iar a celui veneţian în 1848 şi 1997. Titulaturi cu iz monarhic atribuite unui şef de stat republican sunt întâlnite astăzi în San Marino, republică condusă de doi căpitani regenţi şi în insula Lamb din Pacific, dependenţă a statului australian Queensland. Prestaţia guvernului a nemulţumit locuitorii insulei Lamb şi drept urmare în 2013 se declară independeţi. Noul stat este republică, dar liderul acesteia, Tony Gilson, s-a încoronat ca rege. Gilson este proprietarul singurului magazin de pe insulă. Pliniu relatează că în ţinutul Partia din Mesopotamia se găsea o sticlă lichidă numită murina şi din care se făceau vase fine apreciate de patricienii romani. De la murina vine numele arhipelagului veneţian Murano, unde s-a căutat obţinerea acesteia pe cale artificială. Nu s – a reuşit, dar din încercări au rezultat cristalul şi oglinzile de Murano. Secretul de fabricaţie al cristalului a fost păstrat întregul ev mediu. Locuitorii nu puteau părăsi insulele ca să nu trădeze meşteşugul. În compensaţie, Murano avea autonomie, monedă proprie şi a primit în administrare cartierul Santa Croce de pe continent. Toţi muranezii erau nobili. Primarul cu atribuţii de şef de stat, conducea asistat de consiliul capilor de familie. Muranezii au construit trei insule: Serenella şi San Mattia în arhipelagul lor şi Insula Nouă lângă Santa Croce. În Mănăstirea Sfântul Mihail din Murano a locuit Fra Mauro, cel care în 1450 a reprezentat prima dată Bârladul şi Vasluiul pe harta lumii. Republica Murano supravieţuieşte statului veneţian, însă pierde cartierul Santa Croce şi Insula Nouă. Italia desfiinţează republica Murano începând cu 1 ianuarie 1924. Locuitorii s-au revoltat. Au loc incidente, dar administraţia italiană preia insulele două luni mai târziu. Astăzi Murano foloseşte vechea sa stemă ca marcă comercială şi editează revista autonomistă „Vocea Insulelor Murano”. Arhipelagul este zugrăvit în volumul lui Giulio Lorenzetti, „Veneţia şi estuarul ei” şi este deasemenea patria scriitorului Alberto Toso Fei. Rebeliunea muranezilor nu este singulară. Cetăţenii oraşului minier Rought din California de Nord, nemultumiţi de impozite, au proclamat în 1850 independenţa urbei. Republica Rought s – a autodesfiinţat după trei luni, dar pentru a atrage turiştii, este comemorată de atunci an de an.

Proiectul german Insula Abstractă prevede lansarea unui aerostat care va purta în nacelă un hotel şi un spaţiu verde. Vântul şi soarele vor asigura energia structurii, soluţia fiind aplicată în lume. Astfel electricitatea necesară insulei Town din teritoriul Sai Kung, Hong Kong, este generată exclusiv de panouri fotovoltaice. Insulele aeriene gândite de arhitecţi compensează dispariţia insulelor pământene de care amintesc doar toponimele. Exemple sunt satele Insel din Saxonia, Isla din Cantabria (Spania), oraşul Lille din Flandra Franceză. Un sector din Copenhaga, deşi aflat pe continent se numeşte Insulele Brygge. Teritoriul a fost recuperat din mare prin îndiguiri făcute în zona arhipelagului Brygge. Acum insulele sunt acoperite de cartier. Vatra Bacăului a fost un ostrov de pe Bistriţa, astăzi dispărut, iar strămoşul Bârladului, un sat aşezat pe grindurile ivite din balta care acoperea zona Prodana. Când s– a înfiinţat satul Ghidigeni, lunca Bârladului era toată numai baltă. La finele veacului XIX gospodăriile erau încă grupate pe grinduri despărţite de gârle, aşa că uliţele de astăzi sunt foste albii. Din vechea mlaştină rămăseseră în anii din urmă pe teritoriul comunei Ghidigeni ochiuri răzleţe: balta lui Cotan, balta Ţigănească, Dodolacul, balta lui Pastia. Ultima se afla la vărsarea râului Gârbovăţ în Bârlad, lângă satul Gura Gârbovăţului, pe graniţa dintre ţinuturile Tutova şi Tecuci. Era proprietatea lui Teodor Pastia, care mai avea la Gura Gârbovăţului o pădure şi un castel, demolat de comunişti, în satul vecin Tăplău o farmacie şi o staţiune de mecanizare a agriculturii, în satul Banca moşie, moară şi presă de ulei, iar la Bârlad băncile Tutovei şi Teodor Pastia. Familia Pastia originară din ţinutul Putnei a construit teatrul şi ateneul din Focşani, a dat un erou al Războilui de Independenţă, filantropi şi scriitori. Gârbovăţul izvorăşte lângă satul Sălcieni, din lacul Alb – Bălăneasa. Aici era un altar păgân unde slujeau preoţi bătrâni – gârbovi, îmbrăcaţi în alb. Păstorilor ausoni li se spunea gârbovi, cuvânt înrudit cu sanscritul gau – vită. Vechimea ausonilor, strămoşii geţilor, a născut sinonimia gârbov – bătrân. Aproape de Bălăneasa, în pădurea Cerţeştilor, hoinărea în anii 1930 unul dintre ultimii haiduci tutoveni. Îl chema Dan. L-a văzut în copilărie regretata profesoară Mariglena Puţeanu din Ghidigeni. De un alt haiduc, Ţoancă, care cutreiera pădurea dintre Ciocani şi Mireni amintea bunicul meu Vasile Ivas. De frica lui Ţoancă gospodarii zăvorau porţile. În Balcani au existat până la mijlocul secolului XIX comunităţi răzvrătite numite haiducii, conduse voievozi. Un haiduc din secolul XVIII a fost Ion Birt din Şcheii Braşovului, contrabandist de alcool. Numele lui Birt a devenit sinonimul cârciumii. Ajuns starostele negustorilor a proclamat Şcheii republică pentru a nu mai plăti impozit administraţiei săseşti din Braşov. Republica Şcheilor s-a desfinţat deoarece împăratul de la Viena a refuzat să o recunoască. Birt a avut “epigon” un cârciumar oltean din anii 1990. Autodeclarat haiduc, se arăta viteaz plimbându – se călare la marginea pădurii sub ochii ziariştilor. Apropos de Mireni, toponimul a rezultat din înlocuirea getului tauta – popor, cu echivalentul slavon mir. Din getul tauta vine şi numele satului Tuta din Bacău. (Marian Rotaru)

Leave a Comment