Google

De ale geografiei (I)

Written on:August 9, 2015
Comments
Add One

Sanatoriul din Bugaz 1937 netRiviera este celebrul litoral al regiunii italiene Liguria. Ca să fie atraşi turiştii, s – au căutat asemănări cu ţărmul Liguriei multor regiuni costiere şi de aici mulţimea rivierelor pe harta lumii. Sunt notate Riviera Românească, Bulgărească, Albaneză, Slovenă, Flamandă şi Californiană, o Rivieră Rusească în zona staţiunii Soci, Engleză în comitatul Devon, Mexicană în statul Baja California, ori Suedeză în provincia Scania. China are două Riviere: una în provincia Guangdong şi alta în insula Hainan. Riviera Tauridei este faţada maritimă a munţilor Crimeii unde rodesc mandarinii şi portocalii. Pe ţărmul Crimeii a existat de mult o peninsulă de nisip care înainta în mare doi kilometri, dar lată de numai câţiva metri, unde, după legendă, se antrena semizeul Ahile. Cei vechi o numeau Fuga lui Ahile. Riviera Cornish este litoralul sudic al ducatului Cornwall. Clima blândă a permis cultivarea arbuştilor de ceai pe domeniul Tregothnan, proprietatea viconţilor de Falmouth. În Cornwall rodesc singurele vii britanice. Riviera Balatonului de pe ţărmul nordic al lacului unguresc, protejată de munţi, are climă blândă şi păduri de castani comestibili. Există deasemenea o Rivieră a Olimpului în Tesalia, una a Peloponezului, o Rivieră Budva în Muntenegru, o alta numită Makarska în Croaţia, Riviera Maya în Yucatan, Riviera Redneck în Alabama, Riviera Worthing în comitatul englez Sussex, Riviera Mării Roşii în Egipt. Riviera Austriacă din literatura turistică este litoralul Triestului, cândva parte a Austro – Ungariei. Acum aparţine Croaţiei, dar atributul “austriac” s – a păstrat prin tradiţie. După 1918 austriecii au rămas doar cu lacurilele sărate din Domeniul Imperial al Sării, Ausseerland, Vocklaland şi Agerland. Riviera Cannero cuprinde o parte din ţărmul lacului Maggiore, împărţit între Lombardia, Piemont şi cantonul elveţian Tocino. Coastele de Turcoaz din regiunea Licia – Asia Mică şi din ţinutul algerian Kabilia, Coasta de Azur din Provansalia şi Coasta de Aur de pe litoralul însorit al statului australian Queensland, sunt asemuite Rivierei. Pe ţărmul Africii vestice se înşiruie Coasta de Aur şi Coasta Uleiului, de unde pe vremuri negustorii cumpărau praf de aur şi ulei de palmier, Coasta Piperului, Coasta de Fildeş şi Coasta Sclavilor. Coaste de Aur au statele New Jersey, Michingan, Connecticut şi Florida, Jamaica şi Catalonia. Poartă acelaşi nume litoralul nordic al insulei Long Island, statul New York, vestit pentru opulenţa reşedinţelor şi zugrăvit în romanele “Marele Gatsby”, autor Francis Fitzgerald, “Coasta de Aur” şi “Întoarcere pe Coasta de Aur”, scrise de Nelson de Mille. Coasta de Aur a Burgundiei este un ţinut continental, deluros. cu podgorii mângâiate de Soare.

Spune legenda că pe litoralul nostru sirenele faraoance se jucau pe plajă cu nestematele culese de pe fundul mării. Uneori le uitau spre bucuria trecătorului. Probabil erau diamante aduse de apele Siretului tocmai din Podolia, unde există kimberlit, roca matrice a acestor pietre. În zilele noastre s – au găsit la Mangalia câteva perle mici în cochilii de midie. Marea, mai darnică cu suedezii, a adus pe ţărmul Scaniei două diamante, unice în Europa contemporană. Cea mai căutată zonă turistică a României interbelice a fost Coasta de Argint din Cadrilater cu oraşul Balcic, veritabilă rivieră mediteraneană. Tot atunci litoralul Bugeacului denumit Cosa era considerat Riviera Basarabiei. Kosala a fost mama zeului indian Rama, legat de Ramania, ţară din miturile geţilor, Sanscritul kosala – încredere, vine din arianul kosa – materie. Este înrudit cu bretonul kozh – trainic, cu numele insulei greceşti Kos şi a regelui dac Koson, cu toponimele Cosa, Cozia, Codlea şi Coson – sat de ruteni (daci slavizaţi) din Transcarpatia. Etruscii, originari din Carpaţi, au întemeiat oraşul Cosa din Toscana, iar un sat numit Cosson se află în regiunea franceză Sologne. Cosa avea în anii 1930 staţiunile Burnas, Alibei, Budachi, Şabolat, Budur, Tuzla, Balabana Mare, Aschembet, Jibrieni şi Volcioc, tutelate de Oficiul Naţional pentru Turism, companie de stat. Veneau turişti din Germania, Polonia şi Suedia. Băile Budachi fuseseră înfiinţate de germanii basarabeni în secolul XVIII. Din Cosa se exporta nămol sapropelic şi “sare de liman” cu efect curativ. Balabana Mare, la fel ca Bălăbăneştii din Tutova, Lăpuşna, Tighina şi Cetatea Albă, evocă uriaşii numiţi de popor, balabani. Aceaşi arheologie lingvistică naşte ipoteza că geţii cauca au întemeiat satele Cuca din Covurlui şi Căuşani din Tighina. Cauca locuiau în ţinutul Ciuc din Transilvania. Din getul ciuc – deal cu vârful rotund (ciucă), vine numele satului tutovean Ciocani (Ciucani). Acum Cosa este ocupată de Ucraina şi doar staţiunea Sergheieşti a fost cesionată Republicii Moldova în perioada sovietică. Ucraina produce ploaie artificială din norii ridicaţi de pe Marea Neagră şi lasă deseori Moldova de Jos pradă secetei. Statul american Dakota de Sud a intrat în litigiu cu Dakota de Nord pentru că aceasta din urmă folosea toţi norii ce veneau dinspre bazinul arctic. Spre deosebire de secetă, grindina era mai uşor de evitat. La Ciocani când venea “mânia” se bătea clopotul bisericii. Frecvenţa sunetului spărgea norii de gheaţă.

Veneţia este modelul oraşului construit pe insule. Numele Cetătii Sfântului Marcu a devenit atribut şi sunt oraşe ce se mândresc cu titlul de „Veneţii ale nordului”. Onoarea este împărţită între Amsterdam, Copenhaga, Hamburg, Stockholm, Sankt Petersburg, Manchester şi oraşul Breslau din Silezia. Foste “veneţii” sunt oraşele Dusseldorf şi Neuss din Renania, dar şi Bruxelles, capitala Belgiei. Dusseldorf şi Neuss au fost construite în deltele formate de râurile Dussel şi Erft la vărsarea in Rin. Nucleul Bruxellesului este capela zidită în anul 580 de Sfântul Gaugericus pe o insulă a râului Senne. Etimologia metropolei este flamandul „broek sel – casa din mlaştină” şi într-adevăr pe harta lui Pomponius Mela din anul 40 d. Hr., râul Senne formează pe amplasamentul actualului oraş un lac cu un ostrov la mijloc. Bruges – “Oraşul Ciocolatei”, este numit Veneţia Flandrei datorită canalelor navigabile desprinse din râul Yser. Etimologia este sugestivă: brug în vechea germană înseamnă pod. Urbea a fost întemeiată de romani pe insulele deltei aflată pe atunci la vărsarea Yserului în Marea Nordului. Germanul brug este similar slavonului brod de unde vine numele Ţării Brodnicilor, ţinut de pe Prut vecin Ţării Bârladului. Slavii, popor de stepă, se temeau de apă, aşa că valahii aveau monopolul meseriei de brodnic – podar. Provincia olandeză Overissel are propria Veneţie, curiosul sat Giethoorn udat de braţele râului Ijssel. Aşezarea nu are străzi, ci numai canale pentru bărci. Se spune că numele lui Ijssel vine din arianul eis – repede. Un râu de câmpie este molcom şi cu multe ostroave. De aceea mai probabil hidronimul vine de la germanul issel – insulă. Marian Rotaru

Leave a Comment