Google

Cui (nu) îi e frică de Liviu Dragnea?

Written on:September 22, 2015
Comments
Add One

dragneaSilenţios, tenace, lipsit de scrupule, cu rădăcini ale controlului adânc înfipte în orice zonă a partidului din care face parte, mânat de ambiţii calculate la punct şi virgulă în tot ceea ce priveşte legăturile lui cu ceilalţi oameni din sfera politică de pe orice nivel, dar, mai ales, din zona puterii la vârf, capabil să se plieze perfect pe orice situaţie şi conjunctură care îi pot aduce avantaje şi îi pot întări capacitatea şi certitudinea de a trage de sforile puterii în orice clipă, acesta este Liviu Dragnea, singurul om din politica românească actuală care poate crea ceea ce numai Traian Băsescu a putut să facă aici.

Invizibilitatea şi secundariatul pe care le-a adoptat Liviu Dragnea de 25 de ani de când există în sistemul politic şi de când şi-a început traseul în acest sens sunt ingredientele esenţiale, inconfundabile pe care şi Traian Băsescu le-a manifestat şi le-a folosit ca o schemă perfectă de mascare a intenţiilor şi scopului lui final.

De altfel, când vine vorba de asemănarea dintre cei doi, apare o stranie coincidenţă în mai multe puncte şi repere ale traseului şi profilului lor politic de-a lungul timpului.

Ca şi Traian Băsescu, Liviu Dragnea şi-a făcut ucenicia în sânul FSN-ului, trecând prin PD, ca, mai apoi, să continue cu ascendenţa politică printr-un minister şi să devină un nod gordian în partidul din care face parte.

Singura diferenţă ar putea consta în faptul că Liviu Dragnea a preferat să-şi păstreze poziţia de influenţă în sânul PSD-ului prin controlul nemjlocit, draconic asupra puterii care derivă din zona politică teritorială, creând în acest fel o adevărată reţea de forţă care controlează nu doar ceea ce se întâmplă în polul social democrat, ci în întreg spectrul politic actual.

Astfel, Liviu Dragnea ar putea părea lipsit de ambiţiile şi pofta de joc ale lui Traian Băsescu, cel care a concurat în permanenţă cu sine însuşi în lupta pentru cucerirea redutelor puterii politice şi care de fiecare dată a ieşit învingător, născând un pattern inconfundabl ce va rămâne de acum înainte în istorie drept «modelul preşedintelui jucător».

Însă, ar fi mai mult decât naiv şi periculos să judecăm cu astfel de măsuri sau etichete o personalitate că a lui Liviu Dragnea.

Pentru că, la o privire mai atentă şi mai adânc aruncată după cortinele politice, dincolo de orice faţadă sau imagine de suprafaţă pe care Liviu Dragnea le-a trasat şi impus în ultimii ani pe scena politică, se poate observa lejer, fără niciun efort, că singurul pivot şi liant care mai ţin laolaltă ceea ce a mai rămas din ruina PSD-ului şi din polul democrat de stânga nu este nimic şi nimeni decât Liviu Dragnea.

În ultimele luni, se vorbeşte tot mai mult de impunerea tacită, dar vădită a lui Gabriel Oprea în fruntea fantomaticului guvern PSD, făcându-se abstracţie de prezenţa şi influenţa pe care Liviu Dragnea le are şi le manifestă cât se poate de clar atunci când vine vorba de modul în care decurge dinamica internă a PSD- ului şi deciziile partidului în tot ceea ce priveşte actul guvernării.

Ca şi până acum, Liviu Dragnea lasă lucrurile să curgă într-un sens care, inevitabil şi inconfundabil, indică spre un singur deznodământ oricât de amânat, negat şi prea mult analizat ar fi el- eliminarea lui Victor Ponta din poziţia de prim-ministru, odată ce reconfigurarea şi reformarea PSD-ului vor fi încheiate şi reformulate într-un alt partid condus de nimeni altul decât Liviu Dragnea- un subiect asupra căruia voi reveni.

În fond, această este raţiunea corectă a unui veritabil lider politic- obţinerea puterii prin intermediul celor care alcătuiesc reţeaua ei, fără expunere personală inutilă, sacrificând câţi pioni politici este nevoie pentru a concentra şi a prelua puterea fără niciun efort, construind pe ruinele celor care s-au aruncat în lupta mult prea devreme şi fără să calculeze în avans rata eşecului şi pe cea a câştigului rezultat din el.

Traian Băsescu nu a avut de partea lui puterea partidului, ci pe cea a oamenilor din jurul lui şi a oamenilor din stradă.

Liviu Dragnea a făcut din puternicii partidului din care face parte soldaţii fideli pentru ultima bătălie pe redutele puterii, cucerind prin aceştia şi prin vulnerabilizarea lor completă la nivel teritorial şi nu în ultimul rând în interiorul găştilor de partid toate redutele puterii până la ultima- un nou partid şi un nou guvern al acestui partid.

Aşadar, cine din spectrul politic actual şi dintre aşa-zişii lideri ai altor partide mai mult sau mai puţin aflate la putere sau dornice să se afirme şi să se impună pe această piaţă aflată în derivă i s-ar putea împotrivi sau i-ar putea ţine piept lui Liviu Dragnea în acest moment?!

După cum însuşi Liviu Dragnea se zvoneşte că ar fi spus despre Victor Ponta, clasa politică actuală este în moarte clinică din 2012 încoace, iar consecinţa nu poate fi decât una, aşa cum i-a răspuns unul dintre apropiaţii lui : decuplarea de la aparate.

(Marina ENE)

Leave a Comment