Zinaida Bolboceanu, reper al evoluţiei artistice

Profesoara de muzică din oraşul Buhuşi, Mariana Barcan, şi-a permis câteodată să aibă poziţii critice ascultând o muzică aşa zisă populară, dar care nu este a plugarilor şi ciobanilor, a satului românesc, încât să fie curată şi să scânteieze ca izvoarele şi lacurile de munte, ca apa fântânilor adânci care au rămas încă neatinse de tot ceea ce nu i se potriveşte, fie că este vorba de bună sau rea voinţă. A făcut aceasta deoarece ea şi elevii ei învaţă împreună să cânte, de la câmpiile cu şire şi colinele cu fâneţe, de la boncănitul cerbilor şi fluierul ciobanului, de la rutul cocoşilor de munte, fâşâitul coasei, pufăitul foalelor, bătutul caielelor în unghia calului, de la pasul plăvanului, de la brazdele negre, de la bătutul coasei pe boatcă şi de la scârţâitul cumpenii, din cer şi de pe glie, din osteneală şi chiot.

Îşi aduce aminte cum se duceau femeile la câmp, la mijitul zorilor, în locurile Românilor din judeţul Neamţ, unde a văzut lumina zilei şi unde a copilărit, cu secerea la brâu şi sapa pe umăr, revede pasul după turme, al ciobanilor şi de aceea cântă într-un glas cu elevii ei cântecul românesc ce începe de la brazdă şi nu se sfârşeşte veşnic, ci se continuă în toată bogăţia şi varietatea folclorului românesc din Moldova, contopindu-se într-un izvor nesecabil al geniului creator al ţăranului. Graiul şi portul popular ilustrează ca într-un atlas expresiv genul şi specia folclorică a locurilor pe care s-au aşezat străbunii moldoveni, îmbinând întrucâtva în serbările Clubului Elevilor, folclorul tradiţional, cu cel de actualitate. Astfel, prin aceşti copii, ea stăruie să repartizeze mai departe creaţia noastră folclorică. Paralel cu pregătirea vocală a muzicii populare este preocupată să culeagă şi să adune muzică şi tradiţii folclorice, să descopere şi achiziţioneze costume populare pe care le „dăruie” în spectacole autenticitate şi valoare artistică, precum şi perspective pentru folclor preluându-l, interpretându-l şi oferindu-l celor care ştiu a-l preţui. Modele de imitat nu sunt pentru profesoara Mariana Barcan, dar modele pentru a ţine cadenţa şi în primul rând pentru a găsi repere are în rândul marilor interpreţi de folclor ai Moldovei. Printre aceştia este până la adoraţie impresionată de glasul şi personalitatea puternică a cântăreţei basarabene, Zinaida Bolboceanu, pe care o consideră o voce neegalabilă şi nerepetabilă în muzica populară moldovenească, un caracter înnobilat de uriaşă modestie şi o sensibilă colegialitate.

E drept că folcloristica noastră nu se conturează rigid, delimitând zonele etnofolclorice, în spectacolele care se organizează, indiferent de judeţ sau provincie. Spre a mări colecţia de cântece şi a satisface mai multe preferinţe în rândurile publicului şi Mariana Barcan cuprinde în spectacolele dirijate de ea, cântece de pretutindeni, dar niciodată pe acelea contestabile ca valoare artistică.

Recent, la Zilele Buhuşiului, au fost susţinute o serie de spectacole ce au afirmat pe plan artistic universul copiilor de la Clubul Elevilor din localitate, în care fantezia, frumuseţea, energia, profunzimea şi candoarea sufletească ale copiilor, au fost în cnsonanţă cu idealurile şi aspiraţiile, dorurile, jalea, dragostea celor maturi, coborâte, fără a atinge naivul, la perceperea de la treptele de vârstă ale lor. Anul acesta în care pe toţi ne macină criza, pe scena buhuşeană nu au mai urcat artişti consacraţi care au readunat nu o singură dată pe buhuşeni în clipele de sărbătoare. Cercul de muzică al Clubului Elevilor însă nu a resimţit nicidecum frâna crizei economice, dimpotrivă, copiii au oferit un spectacol debordant, circumscris speranţei pe care cântecul nu o poate lăsa niciodată în derivă.

Copiii şi spectacolul lor au aşternut peste Buhuşiul aşteptând din crângurile Runcului, ninsorile, flori de cântec şi clinchetul glasurilor cristaline al copiilor oraşului care păstrează comori de tradiţii folclorice româneşti! (Aurel V ZGHERAN)