Google

Continuitate, cunoaşterea comunităţii şi implicare

Written on:March 20, 2017
Comments
Add One

Un loc plin de istorie şi tradiţii, acolo unde s-au născut mari personalităţi ale culturii româneşti, comuna Lungani din judeţul Iaşi se dezvoltă graţie investiţiilor publice realizate an de an de administraţia locală.

Părăsind europeanul spre Târgu Frumos, după vreo 4 kilometri călătorul ajunge în satul Lungani centrul comunei cu acelaşi nume. Acolo de când se ştiu gospodarii locului reuşesc să dezvolte această comunitate mare, unde tradiţiile se îmbină armonios cu prezentul. An de an, primarul Gheorghe Pricopie face minuni, s-ar putea spune, pentru o zonă unde găsim cea mai mare comunitate de romi din judeţ. Atrăgând surse de finanţare pe diverse programe, administraţia locală a reuşit să creeze condiţii bune de trai localnicilor. Mai este de treabă însă pentru că populaţia creşte, iar nevoile la fel. De câte ori am ajuns în zonă şi am trecut pe la primărie mereu am găsit oameni cu diverse treburi. „Probleme sunt, oamenii vin la primărie să şi le rezolve, dar nu pleacă de aici fără să obţină un răspuns. Aşa-i în permanenţă, dar ne-am obişnuit şi trebuie să fim alături de oameni”, spune primarul Pricopie. Pentru 2017 sunt multe proiecte de investiţii ce vor fi derulate aici. O grădiniţă nouă în satul Zmeu, acolo mai funcţionează una, dar numărul de copii este în creştere, trei corpuri de şcoală reabilitate, asfaltarea mai multor sectoare de drum, aşa arată pe scurt planul de lucru al primarului Pricopie pentru anul acesta.

Drumul judeţean 282 E, care trece prin comună, a fost modernizat anul trecut. Totodată, mai multe drumuri de interes loca au fost modernizate, iar altele vor intra în lucru. De ce diferă comuna Lungani de alte comunităţi cu probleme ceva mai puţine şi oportunităţi mai mari? Pentru că aici totul este în mişcare şi în fiecare an se realizează diverse obiective de interes public. Cu vreo 5.000 de locuitori care trăiesc în patru sate, Lungani, Crucea, Goeşti, Zmeu, comuna are nevoie de investiţii, dar administraţia locală a înţeles mereu nevoile locului şi a reuşit să aducă zona la un grad ridicat de dezvoltare. În comună este apă curentă, iar acum s-a înaintat proiect pentru canalizare, multe şcoli sunt noi, iar altele au fost ori urmează să intre în proces de modernizare, comuna are centru de zi pentru copii şi mai trebuie unul, permanent se lucrează la modernizarea şi întreţinerea drumurilor, prin intermediul Grupului de Acţiune Locală se va achiziţiona un utilaj pentru drumuri, mai trebuie o grădiniţă şi în satul Crucea, pentru că aici s-au dat locuri de casă familiilor tinere, deci numărul copiilor este în creştere. Privind în ansamblu comuna Lungani este în permanentă schimbare şi în plin proces de modernizare. Dacă ar fi să revenim la paralela anterioară fără a numi vreo comunitate sau alta, se poate spune cu certitudine că la Lugani administraţia locală chiar îşi face treaba în raport cu multe alte administraţii locale din judeţul Iaşi. Nu e o laudă, pentru că afirmaţia este culeasă din teren. Primarul Gheorghe Pricopie n-a lucrat la confortul personal şi al oamenilor care lucrează în primărie, pentru că altele au fost priorităţile. Modernizarea primăriei a fost lăsată la urmă. Nu demult clădirea în care funcţionează administraţia locală a fost cumpărată şi va fi modernizată. Lucrările vor începe anul acesta în funcţie de câţi bani vor fi.

Ion Neculce, Grigore Ureche, Barbu Ştefănescu Delavrancea şi-au plimbat paşii prin această zonă plină de istorie

Cronicarul Ion Neculce se trage din satul Goeşti, iar istoria mai spune că tatăl cronicarului Grigore Ureche ar fi stăpânit satul. Istoria spune că tatăl cronicarului Grigore Ureche, Nestor Ureche ar fi cumpărat satul Goeşti, în 1589, de la familia Caşotă. Un document din 1633 spune că Grigore Ureche stăpânea satul Goeşti. Barbu Ştefănescu Delavrancea a scris Apus de Soare în liniştea parcului ce-i poartă astăzi numele. Ştefan cel Mare avea un punct de observaţie, pe un deal situat la 2 kilometri de satul Zmeu. Importanţa istorică şi tradiţiile deosebite transformă întreaga zonă într-un monument de cultură. Astăzi, importanţa istorică şi strategică a comunei Lungani este pusă în valoare alături de tradiţiile moştenite. În discuţia cu primarul comunei am aflat că se are în vedere modernizarea parcului Barbu Ştefănescu Delavrancea, care-i un reper cultural deosebit al întregii zone.

Revenind în prezent, primarul Grigore Pricopie, care poartă un nume ce vine de la vechile familii care au locuit în zonă, are şi pentru perioada următoare multe proiecte în lucru. „Mai aşteptăm un aviz şi începem lucrările la o grădiniţă în satul Zmeu. Trebuie să reabilităm 3 şcoli în Lungani, Goeşti şi Zmeu. În Lungani modernizăm liceul tehnologic, iar la Goeşti şi Zmeu şcolile gimnaziale. Apoi lucrăm la un proiect pentru asfaltarea unui drum de exploatare, prin Asociaţia de dezvoltare intercomunitară realizată în cooperare cu localitatea vecină Brăeşti. Mai avem în plan extinderea iluminatului, iar prin GAL vom achiziţiona un autogreder pentru întreţinerea drumurilor. De asemenea, lucrăm la modernizarea drumului Lungani-Goeşti. În toate satele comunei avem proiecte pentru asfaltarea mai multor sectoare de drumuri. Avem nevoie şi de reţea de canalizare. Am depus cerere pentru satele Lungani şi Goeşti”, spune primarul comunei Lungani.

Situată în partea de sud vest a judeţului Iaşi, comuna Lungani are patru sate în care trăiesc aproape 5.000 de locuitori şi se întinde până la graniţa cu judeţul Neamţ.

Vorbeam anterior de tradiţii şi nu putem omite a menţiona Taraful de la Zmeu, formaţia de dansuri romane de la Zmeu, iar la Goeşti va lua fiinţă formaţia de fluieraşi. Toate aceste formaţii funcţionează sub coordonarea Centrului cultural Dumitru Potoroacă de la Zmeu. Dumitru Potoroacă este un mare nume al muzicii româneşti.

Investiţiile publice au dat tonul dezvoltării în ansamblu şi investiţiile private nu întârzie să apară. Cu fonduri proprii şi cu fonduri europene, prin GAL ori pe alte linii de finanţare, în comună s-au dezvoltat ferme agricole şi alte activităţi de prestări servicii. Istoria spune că în zonă se desfăşurau cândva, pe lângă cultivarea pământului şi creşterea animalelor, diverse activităţi meşteşugăreşti cum ar fi cojocăria, ţesutul covoarelor, cusături naţionale, croitoria pentru nevoile familiei, rotăria, fierăria, tâmplăria şi morăritul. Dezvoltarea în ansamblu a comunei împleteşte armonios tradiţiile cu nevoile prezentului. Un argument al reuşitei poate fi şi continuitatea la conducerea administraţiei locale. Primarul Pricopie ştie pe de rost nevoile locului şi găseşte soluţii pentru a pune în practică proiectele de investiţii necesare. Asta înseamnă implicare totală în dezvoltarea unei comunităţi.

Călătorul pleacă din zonă cu un sentiment că şi comunităţile locale din Moldova se pot dezvolta, dar e nevoie de implicare, e nevoie de oameni care să cunoască realitatea acestor meleaguri pline de istorie şi frumuseţi. Din păcate nu-s mulţi oameni dedicaţi locurilor pe care, temporar, le administrează. Dar şi aşa Moldova, în general, se dezvoltă… (B.A.)

Leave a Comment