Google

Comuna Lunca a fost capitala culturii botoşănene

Written on:February 22, 2016
Comments
Add One

Lunca 1 netUn nou moment de referinţă cultural s-a consumat duminică 21 februarie la Căminul cultural al localităţii Lunca din comuna botoşăneană cu acelaşi nume. În cadrul celei de-a XXVI a ediţii a Şezătorilor Iernii, comuna condusă de primarul Marcel Marcu, un edil aflat la al treilea mandat consecutiv, a găzduit a doua etapă a celebrelor şezători. În faţa unei săli pline, cu un public entuziast, iubitor şi păstrător al tradiţiilor culturale, debutul manifestării a fost semnat, păstrând o veche tradiţie, de scriitorii şi poeţii botoşăneni care au recitat din creaţiile proprii şi au fost răsplătiţi cu aplauze de întreaga asistenţă. Gellu Dorian, Nina Viciriuc, Cezar Florescu, Constantin Bojescu, Manon Piţu, Vasile Iftime, Nicolae Corlat, Dumitru Necşanu, Petruţ Pârvescu, Cristina Prisăcariu Şoptelea şi Gabriel Alexe, alături de referentul cultural Elena Pricopie, au reprezentat cu cinste poezia botoşăneană în cadrul unui eveniment desfăşurat sub egida Consiliului Judeţean Botoşani, a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Botoşani şi a Consiliului Local Lunca. Printre invitaţii care au onorat invitaţia manifestării de la Lunca s-a numărat şi Cornelia Ciobanu, managerul CJCPCT Botoşani dar şi o apreciată solistă de muzică populară. Un moment aparte al momentului poetic a fost prezentarea de către Gellu Dorian a ultimului volum de poezii „Îngerii vin când nu-i chemi”, carte aparţinând scriitorului şi poetului Nicolae Corlat, un fiu al comunei Lunca, originar din satul Stroieşti. Volumul menţionat a apărut în 2015 la Editura Junimea din Iaşi, iar în prefaţa cărţii cu titlul „Fiecare matelot are insula sa”, semnată de reputatul scriitor şi critic literar Ioan Holban, se menţionează, printre altele: „O poezie elaborată, marcată simbolică scrie Nicolae Corlat în volumul Îngerii vin când nu-i chemi; poetul publică (foarte) rar se ascunde în liniştea oraşului unde se agaţă harta în cui, caută teme şi identifică o sumă de simboluri, într-o constelaţie, unde pare a se regăsi, îşi trăieşte marginalitatea sa nu ca literatură, cum se întâmplă adesea, dar asumându-şi integral parcă pentru a o exorciza, în fond: tema insularităţii şi, conexă, aceea a călătoriei descoperă miezul poeziei lui Nicolae Corlat…”.(Continuarea reportajului o cititi in editia tiparita a regionalului Informatorul Moldovei de miercuri 24 februarie)

Leave a Comment