Google

Comună de nivel european în România, în Moldova, în judeţul Neamţ…

Written on:May 21, 2014
Comments
Add One

Tasca si Baltati 21 mai 2014 007 copyRomânia, regiunea Moldova, judeţul Neamţ, comuna Taşca. Nu e poveste, nu e laudă. E realitatea din teren. Comuna Taşca din judeţul Neamţ are confort, are utilităţi de nivel european. „Avem apă curentă, gaz metan, canalizare, şcoli moderne, drumuri modernizate, dar ce folos dacă lumea e săracă şi nu are cu ce plăti confortul, normalitatea până la urmă?”, spune vizibil nemulţumit primarul Alexandru Drăgan, omul care conduce comuna de un sfert de secol. Reuşitele acestuia în plan administrativ fac din comuna Taşca o oază europeană în cea mai săracă regiune a Uniunii Europene.

Mergând pe „cărări” de munte, trecem de Bicaz, pe drumul naţional spre Ardeal şi ajungem la Taşca, probabil una dintre puţinele comune de nivel european din cea mai săracă regiune a Uniunii Europene. Am intrat în Taşca, am lăsat în urmă fabrica de ciment şi ajungem în centrul comunei. Un centru cultural modern, o şcoală de nivel european, o clădire modernă care adăposteşte cabinete medicale, o biserică în construcţie, un adevărat monument de spiritualitate ce respectă întocmai arhitectura de pe timpul lui Ştefan cel Mare, străzi modernizate, trotuare, parc, spaţii verzi, toate aceste obiective dau un aspect european, modern, comunei Taşca. Călătorul nu trece fără a fi impresionat de frumuseţea arhitecturală a clădirilor din centrul comunei, clădiri care sunt emblema comunităţii. Şi toate au ceva aparte. Stilul arhitectural de munte este completat cu elemente moderne care dau măreţie şi frumuseţe clădirilor.

Dacă unii se laudă cu un kilometru de drum, cu o şcoală mai de „Doamne-ajută”, la Taşca primarul Alexandru Drăgan a reuşit să îmbine frumosul cu utilul, să creeze un stil arhitectural emblematic pentru comună. Dar este nemulţumit. Motivul? „Avem utilităţi, dar oamenii au bani să le plătească? E sărăcie mare”, spune primarul Drăgan.

„În mandatul acesta facem eforturi pentru a dezvolta mediul privat…”

E o realitate că dezvoltarea comunităţii trebuie să angreneze dezvoltarea mediului privat, pentru a creşte nivelul de trai al oamenilor. Frumuseţea locului, vrednicia oamenilor, investiţiile publice, toate acestea formează întregul care trebuie să conducă la îmbunătăţirea vieţii localnicilor. Şeful administraţiei locale spune că acesta e obiectivul pentru mandatul în curs, care-i şi ultimul. „Turismul se poate dezvolta, dar mai mult de atât e nevoie să se dezvolte ocupaţia tradiţională privind creşterea animalelor. E îmbucurător faptul că a crescut numărul de animale din gospodăriile oamenilor, dar acum lipseşte o unitate de prelucrare a lapteului şi cărnii. Intenţionez să aduc pe cineva care să facă o fermă model şi atunci vom avea un exemplu, care va fi urmat şi de alţii. Numai aşa se poate dezvolta regiunea şi se poate îmbunătăţi calitatea vieţii. Din păcate, la nivel naţional şi regional, s-au oprit, în ultimii doi ani, investiţiile. În paralel au apărut, tot în ultima perioadă, 35 de taxe noi, iar mediul fiscal este impredictibil. Şi atunci mai vine cineva să investească într-o afacere mai mică sau mai mare, dacă nu ştie cum va fi la anul sau peste 6 luni? Greu de spus. O investiţie necesită un plan de afaceri cel puţin pe termen mediu, iar acest plan nu se poate face pentru că legislaţia fiscală se schimbă permenent în România. Asta e durerea mea şi a comunităţii. Nu vine nimeni în România să investească din aceste motive. Totodată au plecat companii importante, care asigurau multe locuri de muncă tocmai din cauza lipsei unei strategii clare de dezvoltare. E îmbucurător faptul că s-a refăcut oarecum şeptelul dar fără sprijin concret nu se dezvoltă principalul domeniu care ar putea aduce plus valoare, respectiv agricultura şi creşterea animalelor. Cea mai mare lovitură va fi dată micilor producători dacă e adevărat că ministrul Agriculturi ar fi negociat subvenţii de la 5 hectare în sus. În aceste condiţii micii producători care din asta trăiesc vor fi ucişi. Faptul că a acceptat aşa ceva Guvernul PSD arată clar că nu bunăstarea oamenilor este preocuparea Executivului de la Bucureşti. Ce să vă mai spun? La fabrica de ciment lucrau 3000 de oameni acum lucrează 300, pentru că unitatea a fost modernizată şi automatizată. Asta-i realitatea locului şi dacă nu se promovează măsuri concrete de sprijin pentru dezvoltarea unor afaceri în zonă atunci e grav”, mai spune primarul Alexandru Drăgan.

Trebuie menţionat în acest context că administraţia judeţului vede cu „ochi buni” comuna Taşca. Anul trecut comuna a primit 10.000 lei de la Consiliul judeţean Neamţ, bani care ajung „pentru lumânări”, după cum a afirmat primul gospodar, iar anul acesta comuna a primit 30.000 lei, „deci banii de anul acesta ajung şi pentru un parastas mai sărăcuţ”, spune primarul Drăgan.

Revenim la frumuseţea locului şi la vrednicia oamenilor care ştiu de sute de ani că trebuie să se ajute singuri pentru a reuşi. La Taşca vizitatorul întâlneşte un exemplu practic de bună credinţă, un exemplu de dezvoltare, un exemplu de bună gospodărire. Principalele nevoi ale comunităţii au fost incluse într-o strategie de dezvoltare care a fost urmată pas cu pas. Poate şi continuitatea este argumentul dezvoltării, iar oamenii locului au înţeles acest aspect. „Infrastructura este de nivel european. Avem încălzire cu centrală pe rumeguş la cel mai mic preţ din ţară. Avem gaz metan, apă curentă, am construit un centru de tip afther school, şcolile asigură condiţii europene de studiu elevilor, primăria construieşte un complex cultural religios, 85% din drumuri şi străzi sunt asfaltate, am regularizat torenţii, eliminând pericolul inundaţiilor, am implementat sistemul modern de colectare selectivă a deşeurilor în arealul turistic Tarcău-Bicaz, printr-un proiect la care au participat şi comunele Bicaz Chei, Bicazul Ardelean, Dămuc”, afirmă în continuare primarul Alexandru Drăgan.

„Guvernul n-a fost în stare să predea PNDR 2014-2020 şi finanţările sunt blocate”

La nivelul de dezvoltare la care a ajuns comuna Taşca din judeţul Neamţ primarul Alexandru Drăgan îşi permite acum, dacă se poate spune aşa, să vorbească de sprijin pentru dezvoltarea mediului economic, de implicare în creşterea numărului locurilor de muncă pe plan local. Şi cine ştie mai bine decât un om care administrează foarte bine comunitatea de aproape un sfert de veac? Primarul Drăgan şi alţi câţiva ca el ar trebui să fie daţi exemple zi de zi, la nivel regional şi naţional, pentru că au reuşit să finalizeze investiţii publice de amploare, iar acum atenţia domniilor lor este spre creşterea practică a nivelului de trai. Aşa cum spune şi domnia sa, degeaba are acces omul la utilităţi de nivel european dacă nu are bani să le plătească. „Mai grav de atât e faptul că Guvernul nu a reuşit până acum să trimită comisiei europene Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. În aceste condiţii fondurile sunt blocate. Şi atunci mai vrem dezvoltare? Mai vrem creşterea calităţii vieţii oamenilor?

Noi avem în lucru două proiecte mici cu fonduri europene, prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) Ceahlău pentru regularizarea unui torent şi pentru pistă de biciclete. Dar e an electoral şi finanţările sunt oprite. Că aşa-i la noi, mai mult contează bătălia electorală decât interesul general. Am reuşit să amenajăm un centru civic modern, am amenajat un parc de 1 hectar cu locuri de joacă pentru copii printr-un alt program de la Mediu, pe scurt, ca dotări şi infrastructură ne ridicăm la nivel european. Acum aşteptăm investitori dispuşi să dezvolte diverse activităţi şi în special ferme de animale, unităţi de prelucrare carne şi lapte, unităţi de prelucrarea lemnului, adică ceea ce se pretează în zonă”, a concluzionat primarul comunei europene Taşca.

E o plăcere să discuţi cu un om care a reuşit, cu un om care a depus eforturi considerabile pentru a dezvolta comunitatea, omul acesta are ce spune şi nu trebuie să „improvizeze” ca toţi politicienii care cred că politica şi dezvoltarea ţării se face în capitală. Primarul Alexandru Drăgan vorbeşte din experienţele trăite şi e plăcut să-l asculţi şi să vezi cum a aplicat soluţii diverse pentru a duce la bun sfârşit obiectivele asumate.

Ieşind prin comună, aşa cum spuneam şi anterior, am văzut stilul arhitectural de munte completat cu elemente „importate” dacă le putem spune aşa. Şi totul în jur arată determinare, voinţa de a reuşi. Dacă ar fi cât mai multe comunităţi ca Taşca, atunci am putea vorbi de condiţii europene de trai în Moldova lui Ştefan cel Mare. (Ciprian PANAGHACHI)

Leave a Comment