Comuna Boroaia din judeţul Suceava a fost, este şi va fi un centru de dezvoltare al zonei

În comuna cu toate formele de relief, „avem şi mare şi deal şi munte”, cum le place locuitorilor din Boroaia să spună, eforturile administraţiei locale s-au concretizat în şcoli modernizate, drumuri modernizate prin diverse proiecte, alimentare cu apă pe ordonanţa 7, serviciu de salubritate prin programul PHARE, centru social pentru persoane vulnerabile, proiect pe măsura 3.2.2 aprobat la finanţare, sprijin pentru tradiţii şi obiceiuri, dar şi mai importante sunt investiţiile private care au dublat eforturile administraţiei locale şi astfel Boroaia îşi păstrează renumele de centru de dezvoltare al zonei.

„E comună mare ca întindere, avem peste 82 kilometri de drumuri comunale şi comună de gradul doi ca număr de locuitori. Comuna se întinde de la apa Moldovei până la vârful Pleşu spre Neamţ. Nevoie de investiţii există şi, fără să mă laud, pot spune că am accesat cam tot ce s-a putut în ceea ce priveşte proiectele mari, fie că vorbesc de fonduri europene sau guvernamentale. Pe SAPARD am făcut drumuri, ordonanţa 7 a însemnat alimentare cu apă, prin PHARE am înfiinţat serviciu de salubritate autorizat, pe FEADR avem proiect la măsura 3.2.2 care include modernizare drumuri, alimentare cu apă şi canalizare la Suseni, renovarea căminului cultural şi after school. Mai avem proiect pentru drumuri agricole, la măsura 1.2.5, un proiect pentru bază sportivă şi altul pentru parcuri”, spune ambiţiosul primar al comunei Boroaia,Vasile Berariu

„Eu şi CL ne dorim ca Boroaia să fie ceva deosebit în sudul judeţului…”

Nu ştiu alţii cum sunt dar eu când găsesc aleşi locali tineri şi cu ambiţie de a reuşi în comunităţi mari cu oameni gospodari însă şi pretenţioşi îmi dau seama de unde se trage vechimea moldovenilor pe aceste meleaguri…

De strajă la graniţa cu judeţul Neamţ, „comuna Boroaia a fost este şi va fi un centru de dezvoltare al zonei, ceva deosebit în sudul judeţului”, după cum afirmă primarul Vasile Berariu, aflat la al doilea mandat în fruntea comunităţii. Dacă e greu sau nu la Boroaia, primul gospodar a spus că după unii e greu după alţii nu, iar domnia sa afirmă că nu e greu însă „ar fi bine dacă primarii care vor să facă treabă ar fi lăsaţi să facă şi n-ar fi incluşi în tot felul de jocuri”. „Electoratul te sancţionează dacă nu faci treabă aşa că nu e nevoie de alte <<intervenţii>>”, mai spune primul gospodar.

În ceea ce priveşte proiectele şi investiţiile derulate, am aflat că niciun proiect mare nu a fost ratat, nici pe fonduri guvernamentale nici pe fonduri europene.

„Avem şi deal şi munte avem şi <<mare>>, comuna începe de la apa Moldovei şi se întinde până la vârful Pleşu spre Neamţ. De asta ne place să spunem că avem toate formele de relief”, afirmă în continuare primarul Berariu.

Existând o aşa mare diversitate şi frumuseţe, i-am spus primarului că şi potenţialul e mai mare în raport cu alte zone. „Şi da şi nu. Dacă ne referim la zona de munte, potenţial atât de mare nu este că pădurea e a statului. Aici nu avem neapărat de câştigat, dar oamenii din acele zone îşi desfăşoară activitatea în exploatări forestiere. Mai ales cei din satele Săcuţa şi Moisa şi cătunele Boboceni şi Suseni, care-s componente ale satului Moişa. Totodată se face şi agricultură, oamenii se ocupă şi cu creşterea animalelor, dar nu la nivelul dinainte de 1990, când eram pe locuri fruntaşe în zona Fălticeni. De asemenea, avem aici firme de prelucrare superioară a lemnului şi de prelucrare primară.

În ceea ce priveşte investiţiile publice, nu vreau să mă laud şi trebuie să spun că mai este de lucru în comună. Avem numai 82 kilometri de drumuri comunale. Dar au fost câteva proiecte destul de ample. Nu am pierdut niciun proiect mare. Pe SAPARD am modernizat drumuri, la ordonanţa 7 avem alimentare cu apă, pe PHARE am înfiinţat serviciu de salubritate autorizat, tot prin programul PHARE am construit un centru pentru persoane vulnerabile, iar acum avem aprobat la finanţare proiect pe FEADR, măsura 3.2.2. Prin acest proiect se asfaltează 4,8 kilometri de drumuri, la Boroaia Vale, de la Moişa la Săcuţa, uliţa care duce din centrul comunei la oborul comunal, se realizează alimentare cu apă şi canalizare în satul Suseni şi astfel se face legătura cu reţeaua de apă existentă şi se completează acea zonă, se va renova căminul cultural şi amenajăm o instituţie de tip after school. Chiar dacă unele voci spun că n-ar fi nevoie că avem destule şcoli, eu cred că avem nevoie cel puţin pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Le prinde bine dacă-şi fac lecţiile supravegheaţi. Fiind proiect integrat a trebuit să includem toate aceste componente. Mai avem apoi un proiect aprobat la finanţare pentru bază sportivă, avem şi echipă de fotbal, avem proiect şi pentru parcuri şi un proiect pentru drumuri agricole pe măsura 1.2.5, care include 16 kilometri de drumuri modernizate. În mare, acestea sunt proiectele şi investiţiile şi chiar dacă s-au făcut investiţii importante nu pot spune că sunt mulţumit în totalitate”, a afirmat în continuare primarul Vasile Berariu.

Investiţiile private „dublează” investiţiile publice şi face din Boroaia un centru de dezvoltare al zonei

Nu numai investiţiile publice pentru modernizarea comunei se dezvoltă la Boroaia, ci şi investiţiile private, dar în acelaşi timp o atenţie deosebită acordă administraţia locală şcolilor şi tradiţiilor care sunt mândria zonei. „Sunt cinci firme cu proiecte europene. Două proiecte sunt pe ferme zootehnice, două proiecte pentru prelucrarea lemnului, unul pentru prelucrare superioară şi altul pentru prelucrare primară şi altul pentru înfiinţarea unei fabrici de lapte. Din păcate, iniţiatorul proiectului pentru fabrică de lapte s-ar putea să renunţe la finanţarea europeană din cauza băncilor. Dar va continua investiţia pe cont propriu. La Boroaia există tradiţie în ceea ce priveşte prelucrarea lemnului, piese de mobilier, tâmplărie, dulgherie – căsuţe din lemn. Avem meşteri în acest domeniu, unii şi-au făcut mici secţii de prelucrare, dar şi în domeniul produselor de balastieră se pot dezvolta activităţi. Apoi urmează agricultura şi creşterea animalelor. Aşadar, variante de dezvoltare sunt şi toţi sperăm că lucrurile se vor schimba în bine.

Boroaia demontează mitul că Bucovina e mai <<sus>> şi aşa a fost permanent această zonă. De după primul Război mondial Boroaia a fost un centru de dezvoltare în zonă. Aici s-au înfiinţat cooperative cum au fost Moara Săteanului, Virtutea, la iniţiativa învăţătorului Vasile Tomegea, erou în Primul Război Mondial şi deputat în Parlamentul României şi a gospodarilor satului. La Boroaia a funcţionat şi o bancă de credit. Gospodarii satului ajutaţi de învăţătorul Tomegea au pus bazele unei dezvoltări durabile a comunităţii, iar noi, urmaşii, trebuie să le urmăm exemplul şi să le cinstim memoria”, a spus în continuare primarul Vasile Berariu.

Revenind în prezent, mai trebuie spus că la Boroaia sunt 7 şcoli, din care trei au fost renovate, dar toate asigură condiţii bune de studiu elevilor comunei. Mai e nevoie de investiţii, chiar şi la şcoala din centru, unde primarul vrea să realizeze instalaţie termică şi să termoizoleze clădirea. De aceea primul gospodar se declară nemulţumit, ar fi vrut mai mult, însă raportat la alte localităţi situaţia este bună.

În ceea ce priveşte drumurile, chiar dacă reţeaua este mare, toate sunt pietruite, chiar şi drumurile care „duc la ţarnă”, cum spun localnicii, avantajul fiind că există balastieră pe raza comunei. Pe lângă redevenţa plătită anual către bugetul local, comuna are la dispoziţie piatră la preţuri mai mici decât pe piaţă, iar dacă-i nevoie de un sprijin în caz de calamităţi, cum e situaţia acum, cei de la balastieră sunt receptivi.

Apele Române nu şi-au făcut treaba

„Acum, că sunt calamităţi, toată lumea întreabă de ce ai nevoie… conserve, pături, apă etc… Nu-i rău dar trebuie eliminată cauza inundaţiilor. Având în vedere formele de relief de la Boroaia sunt mai multe probleme în ceea ce priveşte calamităţile. Din 2005 încoace sunt probleme în satul Bărăşti şi mai ales renumitele de acum 7 case sunt afectate mereu. Anul acesta am avut de trei ori probleme acolo. Dacă Apele Române şi-ar fi făcut datoria nu s-ar fi întâmplat evenimente. Canalul colector Seaca aflat în administrarea Apelor Române este colmatat, în unele locuri chiar şi în proporţie de 80 la sută, iar canalul Râşca aflat în administrarea comunei Boroaia ar trebui să se verse în canalul Seaca dar nu poate şi revarsă pe margini inundând zona. Din 2005 şi până acum am făcut nenumărate adrese la toate instituţiile statului, pornind de la judeţ şi până la Administraţia prezidenţială. Au venit comisii, au încheiat procese verbale, au dat termene şi am rămas cu termenele. Şi nici măcar nu e o lucrare de mare anvergură. Două utilaje bune în două-trei luni au terminat decolmatarea canalului. În aceste condiţii mai trebuie să ne mirăm de ce ies apele şi inundă?”, întreabă primarul Berariu.

Canalul Seaca a fost construit în perioada 1981-1982 şi n-au fost probleme până în 2005. Dar în acest timp, apele au adus tot felul de aluviuni şi canalul s-a colmatat. Dacă ar fi fost curăţat la timp nu erau probleme, însă Apele Române, după cum am mai scris, ştiu doar să vină să amendeze comunitatea dacă găseşte o rufă aruncată aiurea pe un curs de apă de către un răuvoitor! Sunt zone unde canalul aproape că nu se mai cunoaşte, iar acum după mai multe evenimente, în sfârşit Apele Române au început lucrările de curăţare a canalului. „În sfârşit se lucrează la decolmatarea canalului Seaca. Sincer, prin grija dlui prefect s-a luat această hotărâre. Am fost la Prefectură şi cu o delegaţie de oameni şi consilieri locali, iar prefectul judeţului s-a implicat. Sper ca lucrarea să fie finalizată, nu să fie doar o minune…”, a conchis primarul comunei Boroaia.

O altă problemă la Boroaia, în special în zona de deal şi munte, o reprezintă alunecările de teren. Acolo sunt necesare lucrări de consolidare dar e vorba de sume mari care ar trebui investite. Pe moment, administraţia locală a intervenit şi a menţinut practicabile două poduri. Dar s-au făcut numai lucrări de moment care permit traficul uşor pe acele poduri. „Aceleaşi probleme au fost şi-n 2005, dar aici n-aş putea spune că e vina cuiva, pentru că trebuie mulţi bani ca să stabilizăm versanţii. Am primit ceva bani în 2007, s-au făcut câteva lucrări, n-am mai avut probleme acolo unde s-au executat lucrările, dar trebuie continuat. Am avut şi gospodării izolate, inclusiv o mănăstire. Am intervenit cu mijloacele avute la dispoziţie, dar la pod de beton să intervii cu lemn?”, a mai afirmat legat de subiectul calamităţilor primul gospodar.

În finalul reportajului am vrut să aflăm dacă primarul e mulţumit de realizări până acum şi ne-a spus că doar parţial. „Şi eu şi Consiliul Local, iar pe această cale mulţumesc aleşilor locali şi cetăţenilor pentru sprijinul acordat, vrem ca Boroaia să fie ceva deosebit în sudul judeţului. Şi va fi…”, a concluzionat primarul Vasile Berariu.

Unde există voinţă, pricepere şi pasiune iată că se poate şi iată că la Boroaia, la fel ca-n multe alte comunităţi, unde oamenii nu aşteaptă doar „să cadă ceva din cer”, se fac investiţii şi comunitatea se dezvoltă. Merită felicitaţi şi sprijiniţi aceşti oameni care lucrează cu adevărat în slujba comunităţilor… (CT)