Buhuşeni, fiţi mândri, Tarzan a trecut prin oraşul vostru! Spectacolul magnific al Circului AS este unul dintre puţinele care construiesc tabloul unui corolar logic, prefigurând scenarii sistematice, aproape abrutizante faţă de senzaţia imediată şi ieftină a  unor reprezentaţii de bâlci, care trădează factura artificialităţii, anticipaţia, banalitatea. În arena Circului AS, indiferent de numărul care se joacă, numele singur al familiei Cristea e suficient pentru ca să declanşeze aclamaţiile intense ce nu pot echivala decât cu răsunătoarele ovaţii „Ole!”, sau „Arriba Espana”, la marile şi înflăcăratele coride care, fără a depersonaliza omul, îl cuprinde în aura de biruitor! Artiştii din familia Cristea descind din lumea eroilor antici, cărora legendele homeriene le-au pus cununi trandafirii, pentru a le reda unicitate între oameni şi asemănare între zei. Ei sunt Traian, Remus, Carmen, Loren, iar mâine, pe firul de geană al zorilor, din „şemineul” intim, din învelişul enigmatic, matern, fragil, va coborî în lumina lumii, încă un copil, o fetiţă care va veni să preia mai târziu tainele şi splendoarea artei circului, ce în cazul trupei AS are în spate o tradiţie de 300 de ani.

AS, o paletă de cristale nepreţuite, pe firmamentul numerelor de circ

Paleta de numere artistice, spectaculoase, de suspans şi divertisment, pentru că niciodată nu atrage monotonia, este continuu alta, în originalitate şi frumuseţe. Ea cuprinde: numere de magie, jonglerie, hulla-hop, limbo, spectacol al focului, înghiţitor de flăcări, fachirism, aruncător de cuţite şi topoare la ţintă vie, dresuri de căţei comici, dresuri de porumbei, dans oriental cu şarpe boa, comedie cu clovni… Ele fac din spectatori navigatori printr-un vis în care se pare că merg pe mări purpurii de foc, în clocot sau că traversează prăpastia dintre doi versanţi, avînd sub picioare o punte de sticlă, că îmbrăţişează picioarele şi sărută genunchii unei statui ecvestre, a lui Zeus, că adorm într-o grădină cu flori care înfloresc o dată la o sută de ani şi se trezesc în hohote de râs, provocate de clovnii cei „de tot râsul!”

Artiştii, corifei, nemuritori

Începem această timidă prezentare (nici nu poate fi altfel, aflându-ne în faţa unor artişti ce nu pot să-şi zică vreodată: „omul e muritor, sunt om, deci!”), cu Loren, micuţul lujer de crin, care învârtejeşte în numere de hulla-hop sau prinde, în premieră, pe corp, cincisprezece cercuri. Ea prezintă, de asemenea, dresură de porumbei – în turneul pe care îl efectuează împreună cu Circul King, în această stagiune este asistată de Claudia, fiica artiştilor de circ, Francesca şi Cornel Mărăcineanu, un copil talentat (cum să nu?!), de zece ani. Lorena are numai şapte. Privind-o, cunoscutul din lumea copiilor ia sfârşit. Devine de necrezut ceea ce execută, iar graţia ei, unduirea cu mijlocul cuprins de cercuri, ca un fir firav de lăcrămioare, vorbeşte despre faptul că în lumea circului, nu este loc pentru niciun fel de situaţie întâmplătoare, dezordonată… Totul are splendoarea unui dans de balet, suplu, urcător la suflet.

Mama ei, Carmen, se va întoarce în arenă, după ce va împlini binecuvântarea unei fetiţe, pe care mai târziu o va dărui circului. Ea prezintă în spectacol acrobaţii pe sârmă, la înălţime, acrobaţii pe liră sau trapez la înălţime, sub cupola circului, numere de limbo, fachir, contorsionism, dresuri cu şarpe boa constrictor (dans oriental), dresură cu porumbei, magie şi prestidigitaţie, număr de jonglerie cu bulave, mingi, cercuri şi bulave cu foc. Face, de asemenea, acrobatică, flic flacuri, echilibristică, într-un cuvânt, tot ceea ce înseamnă lumea circului; este prezentatoare de spectacol, organizatoare, directoare şi coordonatoare a Circului AS, împreună cu soţul Remus Cristea, care execută, de asemenea, tot ceea ce înseamnă spectacolul de circ. Printre numerele sale principale şi de atracţie se află cele de acrobaţie pe sârmă la înălţime, acrobaţie pe sârmă la înălţime cu bicicleta, aruncare cu topoare şi cuţite, la ţintă vie şi multe altele. A jucat şi în filmul de televiziune „Regina” – continuare la „{atra”, scena de aruncare a cuţitelor, la ruleta ţigănească (primele episoade).

Familia Cristea, înrudită cu mareşalul Ion Antonescu

Decanul de vârstă al familiei Cristea şi al circului românesc este Traian Cristea, în vârstă de 73 ani. Acest venerabil artist de circ are o spectaculoasă biografie, despre care s-a scris şi se va scrie, cât timp a fost şi va fi aşezat la locul lui privilegiat, exemplul unui om dăruit până la jertfă desăvârşirii, căutării febrile a perfecţiunii, nu adulmecând, ci urcând cu crampoane muntele acesta care-i spectacolul circului. Atât el, cât şi fratele său mai mare Dumitru, care a fost, de asemenea, artist de circ, au delectat diferite personalităţi ale istoriei României şi ale lumii cum ar fi Gheorghe Gheorghiu Dej, Kim Ir Sen, Mao Tzedun sau mareşalul Ioan Antonescu, cel care a botezat-o pe sora lor, Ana.

Dacă e să enumerăm numai câteva dintre ceea ce făceau în spectacol cei doi, care, pentru spectaculozitatea numerelor, au fost supranumiţi „fraţii Tarzan” se pot releva măiestria, riscul şi frumuseţea unor reprezentaţii complete şi unice. Aşa, de pildă, în avanpremieră, cei doi corifei ai circului mondial se luptau cu urşi carpatini sau cu boxeri ori luptători sportivi de performanţă, pentru a atrage pe spectatori.

Toate numerele executate în întreaga sa carieră de artistul Traian Cristea nu pot fi enumerate decât în context de generic, adică, tot ca în cazul continuatorilor uriaşului său talent, al muncii şi exerciţiului lui titanic: a făcut tot ceea ce înseamnă spectacolul de circ! Totul era unic. Rămân de referinţă numerele de acrobaţie sub elicopter, fără centură de siguranţă, de acrobaţie pe sârmă, de pe bloc pe bloc sau de pe furnal pe furnal, la o înălţime de 99 metri, la Petroşani.

Traian Cristea, „Tarzan” al României şi chiar prieten cu interpretul omului junglei, Johnny Weismuller

Impresionant în cariera sa este şi faptul că a interpretat şi nenumărate roluri în filme artistice, cum ar fi: „Şah la rege”, „Duios Anastasia trecea”, „Toate pânzele sus”, „Serbările galante”, „Dacii şi romanii”, „Dr. Faust”… A avut, de asemenea, roluri în filmele lui Castellani sau Rene Clair şi altele. Rolurile interpretate în filme i-au prilejuit lui Toader Cristea întâlnirea cu toţi marii artişti ai scenei şi cinematografiei româneşti, precum şi ai planetei, dintre care şi-i aminteşte, printre mulţi alţii, pe Jean Marais sau Johnny Weissmuller (interpretul inegalabil al celebrului personaj al junglei, Tarzan).

Vom reveni, copleşiţi de admiraţia pe care, cu prisosinţă o cucereşte de la oricine, această uriaşă personalitate a circului românesc şi mondial, Traian Cristea, spre a ilustra, în măsura în care o pot face cuvintele, o viaţă de artist colosal, pe care lumea îl  poate avea o dată la câteva sute sau chiar o mie de ani!

Ceea ce am ascultat, cu răsuflarea tăiată, împreună cu fotoreporterul, la umbra unui chapiteau regesc, cu un strop răcoritor în paharele aburinde din faţa noastră, este neiertător să rămână nemărturisit şi altora, pentru că exemplul unor astfel de personalităţi ne luminează unghiul obscur din care privim lumea actuală, împuţinată zilnic de cei care o înfrumuseţează şi îi dă un prestigiu, o lume plină vârf de personalităţi fără personalitate! ( Aurel V. ZGHERAN)