Una dintre cele mai mari comune ale judeţului Bacău, vecină cu municipiul reşedinţă de judeţ, are şi cele mai multe proiecte şi investiţii în lucru

A fost zona cea mai puternic lovită de inundaţiile de anul acesta, dar are atrase şi cele mai multe investiţii din istoria comunei. Este comuna Mărgineni care se învecinează cu municipiul Bacău. 233 de case afectate de inundaţii, din care 37 au fost luate de ape, e tragicul bilanţ al inundaţiilor de anul acesta de la Mărgineni judeţul Bacău. Pagubele se ridică mult peste situaţia comunei Săuceşti din acelaşi judeţ.

În acelaşi timp, comuna cu aproape 10 000 de locuitori şi opt sate a atras în ultimii doi ani cele mai mari investiţii din istorie: proiect pe măsura 3.2.2 care include modernizare drumuri prin asfaltare, extindere canalizare, extindere alimentare cu apă, amenajarea unui centru social pentru copiii aflaţi în dificultate, de tip afther school, proiect pe AXA 4 a Programul Operaţional Regional (POR) pentru energie verde (singurul proiect de acest fel din judeţul Bacău şi al doilea pe Moldova), investiţie finalizată pe ordonanţa 7 în valoare de 37 miliarde lei vechi, două drumuri modernizate pe HG 577, proiect pe măsura 1.2.5 pentru drumuri de exploatare, investiţii pentru modernizarea unităţilor de învăţământ, sediu european de primărie, acestea sunt cele mai importante investiţii şi proiecte iniţiate de administraţia locală condusă de primarul Marcelin Şolot.

„Cea mai mare problemă acum e reconstrucţia caselor afectate de inundaţii. Au început să vină materialele de construcţii dar n-am un leu pentru a le descărca. La noi au fost cele mai mari probleme din judeţ. E a şaptea oară când apele produc pagube importante în comună şi acum oamenii nu mai ştiu dacă să-şi construiască locuinţe sau nu. Problema vine de după 1960 când s-a construit un dig artificial care să protejeze o zonă din Bacău. Din cauza a două poduri apa vine în comună. Aici s-au adunat toate pompele mari din România şi utilajele din judeţ, apa fiind de peste 2 metri. Casele au stat în apă 36 de ore. Asta e cea mai mare problemă acum, în rest am reuşit să atragem investiţii în ultimii doi ani cât n-a avut niciodată comuna”, spune primarul Marcelin Şolot.

Modernizarea comunei prin păstrarea tradiţiilor

Nici nu observă călătorul când iese din Bacău şi intră în Mărgineni, pentru că nu mai există deosebire între oraş şi sat. Bisericile deosebite, unităţile de învăţământ modernizate, sediul european de primărie dat în folosinţă nu demult arată călătorului imaginea unei comune de oameni gospodari unde mereu se construieşte câte ceva, adică totul e în mişcare. Modernizarea comunei de pe Trebeş, râul care s-a umflat cam des în ultima perioadă, ţine cont însă de tradiţii, de spiritualitate, de frumuseţile moştenite, de personalităţile pe care le-a dat comuna, de zona frumoasă unde trăiesc oameni vrednici. Cu mândrie vorbea primarul Şolot de personalităţile comunei pe care încearcă să le promoveze în comunitate şI în afara ei. „Cât ar fi de greu vreau să păstrăm tradiţiile şi de aceea organizăm manifestări culturale. Din păcate, anul acesta n-am putut organiza ziua comunei pentru că am fost loviţi de inundaţii. Comuna are probleme din cauza a două poduri ce aparţin administraţiei locale Bacău. Oamenii au fost foarte revoltaţi şi chiar au vrut să blocheze drumul. Inundaţiile din 2005 şi din 2010 au fost cauzate de aceste poduri. Am înţeles că unul dintre poduri a fost bugetat în 2008, au început lucrările, dar… Cel de-al doilea pod situat pe drumul naţional 2G va fi consturit odată cu modernizarea Căii Moineşti, spune primarul Bacăului. Acum în satul Baraţi e şantier după ce au trecut apele”, spune primarul Marcelin Şolot.

Comuna are în administrare 83 kilometri de drumuri comunale şi săteşti, ceea ce necesită mulţi bani. Şi chiar dacă e traversată de drumul naţional Bacău-Moineşti, de lucru la drumuri este în Mărgineni, poate cel mai mult din judeţul Bacău. Dar administraţia locală a reuşit în ultimii doi ani să atragă fonduri pentru modernizarea mai multor drumuri şi pentru alte investiţii. La capitolul proiecte şi investiţii cu fonduri guvernamentale şi europene, comuna Mărgineni a luat cam tot ce se putea. Şi asta datorită proiectelor înaintate de administraţia locală. La ordonanţa 7, cu fonduri guvernamentale, la Mărgineni a fost construită reţea de canalizare, investiţie în valoare de 37 miliarde lei vechi. Pe HG 577, privind realizarea lucrărilor de infrastructură în mediul rural, tot cu fonduri guvernamentale, au fost modernizate două drumuri. Şi cea mai mare investiţie este proiectul integrat pe măsura 3.2.2 a Fondului European Agricol (FEADR) care include modernizare drumuri prin asfaltare, extinderea reţelei de canalizare, extinderea reţelei de apă, construcţia uneui centru social pentru copiii aflaţi în dificultate, de tip afther school.

Un alt proiect, unicat în judeţul Bacău şi al doilea pe Moldova, se referă la energia verde. Proiectul pe AXA 4 a POR, în valoare de 5 milioane euro, înseamnă iluminat public pe baza energiei verzi. Primul gospodar mai vorbeşte şi de realizarea unui parc, pe o suprafaţă de 40 hectare, pentru producerea energiei verzi cu ajutorul unor panouri solare. „Am mai făcut un proiect pe o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), alături de comuna Măgura, însă nu a prins finanţare pentru că s-au schimbat regulile în timpul jocului. Am fost depunctaţi pentru că avem proiect pe măsura 3.2.2, ceea ce nu se menţiona în ghidul iniţial. Mai avem apoi un proiect pe măsura 1,2,5 pentru drumuri de exploatare ce va intra la finanţare până la urmă. Am accesat orice sursă de finanţare apărută pentru a dezvolta comuna”, spune în continuare primarul comunei Mărgineni.

Fostul viceprimar Şolot a plecat la drum cu un mandat clar pe care aproape că l-a îndeplinit; 280 miliarde lei vechi, investiţii atrase în doi ani

În perioada 2004-2008, actualul primar a ocupat fotoliul de viceprimar şi s-a ocupat mult de rezolvarea problemelor comunei, dovadă stând faptul că a câştigat alegerile din 2008 încă din primul tur. Şi a plecat la drum cu un mandat clar, cu nişte angajamente asumate pe care aproape că le-a îndeplinit. Despre obiectivele asumate aflăm că drumul de la Primărie la biserica Pădureni a fost modernizat, la fel drumurile dintre Luncani şi Slatina, strada Alexandru Piru, iar strada Biserica Baraţi, strada Principală Baraţi, drumul de la Primărie la chioşcul Zipo, drumul dintre Şcoala Trebeş-Cantonul Silvic Cojan şi drumul de la Biserica Luncani la cimitir sunt aproape gata. După cum spuneam şi anterior comuna are în administrare aproape 90 de kilometri deci nevoia de investiţii este mare şi dacă aici adăugăm stricăciunile provocate de inundaţiile de anul acesta, vedem că investiţiile iniţiate de administraţia locală au fost mai mult decât necesare. Tot la drumuri au fost continuate lucrările de asfaltare şi a fost dat în folosinţă drumul Podiş-Şerpeni. Apoi au continuat lucrările la canalizare în satele Mărgineni şi Baraţi, a fost contruit un sediu nou de primărie, au fost extinse reţele de apă potabilă în sectoarele Cumpăna, Cânipărie, Cetăţuia, a fost refăcut iluminatul public, montându-se 1 800 de becuri, au fost pietruite toate drumurile săteşti, iar extinderea reţelei de gaz metan este în lucru pe zonele: strada din spatele complexului de vaci, Buzdrugi, Varianta Hemeiuşi, satele Valea Budului, Chetrosu, Luncani, Podiş. Din lista angajamentelor asumate mai menţionăm construcţia de trotuare CPL-Primărie-Biserica Mărgineni, satul Trebeş şi satul Luncani, investiţie ce se realizează după finalizarea utilităţilor, extinderea reţelei de curent electric în toate zonele unde s-au construit case noi, pentru această investiţie existând proiect şi retrocedarea proprietăţilor în baza legilor fondului funciar. Mărgineniul este comuna care „stă” cel mai bine din judeţ la soluţionarea problemelor de fond funciar însă are şi multe. În ceea ce priveşte retrocedarea pădurilor, aici administraţia locală a reuşit să facă ridicări topografice în vederea întocmirii cadastrului pentru toate proprietăţile. „Aproape că mi-am îndeplinit angajamentele asumate şi până la finalul mandatului reuşesc să-mi duc la îndeplinire obiectivele. Chiar le-am spus la oameni, în adunările publice pe care le avem periodic, să păstreze lista cu angajamentele asumate ca s-o confruntăm în 2012. În 2012 vorbim fapte, nu vorbe”, spune primarul Marcelin Şolot.

„Dacă nu erau inundaţii era bine tare…”

O mare problemă la Mărgineni, după cum afirmam şi anterior, o reprezintă refacerea distrugerilor provocate de inundaţii. Aici au fost afectate 233 de case, din care 37 au fost luate de ape. 36 de ore au stat casele în apă şi când s-au retras apele unele locuinţe au căzut. Desfăşurarea de forţe, pagubele, dar şi eforturile depuse au fost incomparabil mai mari decât la Săuceşti, comună mult mediatizată la inundaţiile de anul acesta. „Primăria Bacău n-a intervenit, numai Primăria Mărgineni a intervenit. Noi am spart digul şi l-am refăcut. Avem utilajul primăriei cumpărat nu demult şi am intervenit pentru a salva cât s-a putut. Până acum n-am primit un leu la inundaţii, dar sper ca din Fondul de Solidaritate al UE să primim fonduri pentru refacerea podurilor, podeţelor şi drumurilor distruse.

Dacă nu erau inundaţiile era bine tare, dar şi aşa obiectivele asumatele vor fi duse la îndeplinire. A mers bine până acum. Imediat depunem iar proiectul pe măsura 1.2.5 că e păcat să pierdem investiţii de un milion euro.

În ceea ce priveşte reconstrucţia caselor distruse de inundaţii vin zi de zi materiale de construcţii dar n-am un leu pentru a le descărca. La Baraţi e şantier şi cred că până dă frigul vom reuşi să refacem casele.

Având atâtea sate trebuie să echilibrăm investiţiile în aşa fel încât să facem în fiecare localitate. Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor din zona Luncani, după finalizarea centrului social, în proiectul pe măsura 3.2.2, vom amenaja acolo două camere unde în fiecare săptămână primarul şi alţi reprezentanţi ai Primăriei se vor întâlni cu oamenii din zonă şi le vor soluţiona problemele. Aşa nu vor mai fi obligaţi să vină până la Mărgineni.

În altă ordine de idei, avem probleme cu retrocedările de terenuri pentru că toată zona industrială a Bacăului şi Aeroportul Bacău sunt aşezate pe pământurile comunei. Dar şi aşa suntem în frunte la eliberarea titlurilor de proprietate”, a concluzionat primarul comunei Mărgineni, făcând un rezumat al principalelor probleme din comună la acest moment.

Mărgineniul de azi diferă total de Mărgineniul din 2008, iar în 2012 comuna va asigura condiţii mult mai bune de trai gospodarilor de aici. În paralel, dacă se va soluţiona şi problema celor două poduri, ar fi eliminat riscul producerii inundaţiilor şi oamenii ar fi mai liniştiţi.

Mărgineniul cu satele componente a avut şi are o importanţă deosebită din punct de vedere economic, social, cultural, istoric şi spiritual prin aşezarea sa, prin descoperirile arheologice, prin evenimentele ce s-au petrecut de-a lungul veacurilor, prin personalităţile care le-a dat zona şi monumentele istorice existente.

La Mărgineni, la aşezarea arheologică Cetăţuia s-a descoperit primul chip al unui băcăuan, în prezent expus la Muzeul de Istorie Bacău. Tot aici a fost descoperit şi un frumos vas din lut, precum şi alte obiecte din perioada neolitică. În documentele vremii este menţionat faptul că există în centrul comunei Curtea Domnească a boierului Ştefan Ruseţ. Comuna Margineni se mândreşte şi cu cel mai frumos monument construit din lemn, de talie europeană, respective Biserica Vovidenia ridicată în anul 1777, obiectiv turistic de o inestimabilă valoare istorică, într-o aşezare deosebită pe Dealul Luncanilor. Tot aici există una dintre cele mai vechi şcoli primare din judeţ, construită în anul 1856 şi clopotul original al şcolii, care în lipsa ceasurilor anunţa elevii începerea orelor de curs. Obiectivul se află amplasat lângă Şcoala Generală Alexandru Piru. Am înşiruit câteva puncte de atracţie ale comunei, în finalul reportajului, dar lista frumuseţilor din Mărgineni e lungă, iar atmosfera de aici e greu de descris în cuvinte. Cine n-a trecut prin Mărgineni e „musai” să treacă…(VA)