Google

Cei de lângă noi

Written on:February 23, 2014
Comments
Add One

trenuri linii gara“Mulţi indivizi din societatea modernă sunt ca barcagiii: trag la vâsle dar stau cu spatele la viitor”, remarca Henri Marie Coandă. Din fericire sunt mulţi cei care stau precum timonierii cu faţa înainte. Newyorkeza Britta Riley a înfiinţat o companie care oferă suportul logistic pentru adepţii grădinilor de fereastră, aşa numitele windowsfarm. În metropola americană sunt foarte populare şi considerate surse de hrană. Ciuperca stridie de exemplu poate fi cultivată în casă, folosindu-se ca strat nutritiv zaţul de cafea. Agricultura în container este o idee modernă ce presupune cultivarea plantelor alimentare în recipiente aşezate pe orice suprafaţă betonată disponibilă sau suspendate oriunde este posibil. Arhitecţii au imaginat clădirile integrate capabile să asigure parţial resursele necesare locatarilor. Apa caldă şi electricitatea sunt oferite de panourile solare şi de elementele fotovoltaice. Pereţii verzi şi serele amenajate pe acoperişuri şi terase utilizează apa menajeră ca element nutritiv, iar gazul de depozit ca sursă energetică în sezonul rece. Gazul de depozit este produs de microorganisme în pubelele de gunoi. Clădirile integrate rezolvă lipsa de spaţiu. În această privinţă au ca precursori blocurile din Canton pe acoperişurile cărora, scrie Ioan Grigorescu în volumul Al cincilea punct cardinal, se pot vedea jardiniere cu legume şi cuşti cu iepuri. Probabil grădina înjghebată de un electrician pe Palatul Parlamentului a născut ideea amenajării de spaţii verzi pe unele clădiri din Bucureşti. Planul a fost abandonat. Milano are prima pădure verticală din lume. Numără o mie de arbori şi cinci mii de arbuşti plantaţi pe două turnuri. Este necesar ca programul “casa verde” de  finanţare a instalării panourilor solare, pompelor de caldură şi centralelor cu brichete vegetale, să fie extins pentru centralele eoliene, inclusiv marine, generatoarele de biogaz şi microhidrocentrale. De program trebuie să beneficieze şi agenţii economici, iar maximul de finanţare trebuie mărit la 100000 euro. Horticultorii chinezi profită de căldura subsolului construind sere îngropate. Numai acoperişul este transparent pentru a pătrunde lumina naturală. Mica republică sudafricană Orania îşi asigură necesarul de electricitate şi apă caldă convertind energia Soarelui. Vaticanul beneficiază de serviciile panourilor solare, iar statul Israel are montate pe mare centrale fotovoltaice flotante. Ar fi bine să le vedem şi pe Marea Neagră. La Oradea, studenta Palma Derszi a ancorat pe râul Crişul Repede trei insule cultivate cu flori. Văzuse asemenea amenajări în oraşele străine. Iniţiativa tinerei, care aduce beneficii peisagistice şi ecologice, a născut dorinţa edililor bucureşteni de a avea jardiniere plutitoare pe Dâmboviţa. Poate ideea va prinde şi la alţii. Iahturile grădină, veritabile insule portante, sunt la modă. Pot fi o oportunitate pentru şantierele navale româneşti. Koen Othuis a lansat conceptul waterscraper ce presupune construcţia pe mare de clădiri plutitoare menite să adăpostească comunităţi autonome alimentar graţie serelor şi acvaculturii, cât şi energetic prin folosirea forţei valurilor, vântului şi soarelui. O astfel de construcţie având înălţimea unui zgârie nori se va ridica în apele sultanatului malaiezian Johor. Pentru colonizarea marină compania olandeză Zigloo proiectează structuri waterscraper din plastic de formă inelară, cu diametrul de un kilometru şi cu pescajul de 400 metri. Sarly Adre bin Sarkum, autorul unui concept derivat numit airscraper, a gândit blocuri cu acelaşi grad de autonomie alimentară şi energetică, suspendate pe piloni. Practic vor ocupa doar câţiva metri pătraţi de sol. La noi un plan din anii 1990 care prevedea  amenajarea unei reţele de ferme destinate acvaculturii pe Marea Neagră nu a trezit interes. În acest timp alţii caută frenetic noi resurse. De exemplu pânza de păianjen a început să pasioneze industria textilă. Primul produs realizat din acest material este o  capă de damă ţesută din mătasea aurie a paianjenului lui Darwin care creşte în Madagascar. Organizarea fermelor de păianjeni este o chestiune privită cu seriozitate.

“Natura îi ajută întotdeauna pe cei ce doresc ei înşişi să iasă la liman”. Faptele arată justeţea afirmaţiei scriitorului Mateo Aleman de Enero. Edvards este o insulă care aparţine Groenlandei de Est, este acoperită de tundră, grohotişuri şi zăpadă eternă. A fost nelocuită până când se aşează aici o familie de ruşi formată din soţ, soţie şi patru copii. Robinsonii populează insula cu reni, care indiferent de sezon găsesc hrană pe câmpurile cu licheni. Toamna o parte din animale sunt vânate pentru a se valorifica pieile şi carnea. Ruşii locuiesc într-o cabană confortabilă, au bibliotecă şi internet. Un irlandez este proprietarul gurii de vărsare a micului fluviu Clore din comitatul Galway. Dimineaţa fermierul adună stridiile din apa estuarului cu furca. Scoicile culese sunt spălate, sortate după mărime la o maşină centrifugală şi ambalate. La prânz un avion duce recolta unui restaurant din cantonul elveţian Lucerna. Arhipelagul Ha Long este printre cele mai pitoreşti locuri din Tonkin. Locuitorii  trăiesc în patru sate formate din locuinţe plutitoare. Una dintre cele două mii de insule este un munte a cărui versanţi înconjură o lagună interioară. Lacul comunică cu marea printr-un tunel. Un fermier a organizat în lagună o crescătorie de languste. Crustaceele ferite de prădători se înmulţesc nestingherite, iar biotopul le asigură hrana. Întreprinzătorul trebuie doar să prindă langustele cu capcane. Crustaceele sunt trimise zilnic la un restaurant din Hanoi. “Sensul omului în viaţă este să-l caute” crede poetul Ioan Daniel Teompa. (Marian ROTARU)

Leave a Comment