Un weekend plin de voie bună, momente artistice inedite, măncăruri şi băuturi alese. De toate acestea  vor avea parte focşănenii prezenţi la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional al Viei şi Vinului „Bachus 2011“, care va avea loc între 30 septembrie şi 2 octombrie. Manifestarea se desfăşoară din nou în Piaţa Unirii, de această dată modernizată, după o pauză de patru ani, timp în care evenimentul a fost organizat în Piaţa Gării.

Startul distracţiei va fi dat vineri, 30 septembrie, la ora 10.00, la Sala „Balada“, unde va fi găzduit Concursul Naţional Folcloric „Cântece de viţă veche“, urmat de un Concurs Naţional de Vinuri, patronat de Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România. Pe parcursul zilei vor mai avea loc vizite şi degustări la cramele şi beciurile din judeţ, precum şi o lecţie de gastronomie, în Piaţa Teatrului, acolo unde la loc de cinste vor fi caşul afumat, pastrama de oaie şi mustul.

Sâmbătă, 1 octombrie, cu începere de la orele 18.00, la Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia“ va avea loc o licitaţie de vinuri vechi. Cunoscătorii, dar şi alţi doritori vor putea cumpăra vinuri din perioada ’68 – ’90. Băuturile expuse sunt din cele mai renumite podgorii ale judeţului Vrancea, respectiv Odobeşti, Panciu, Coteşti şi Jariştea, iar producătorii acestora sunt companii cu tradiţie în vinificaţie.

La ora 19.30, cele mai frumoase fete din judeţ, cu vârste cuprinse între 14 şi 25 de ani, se vor întrece în cadrul competiţiei Miss Podgoreanca, organizată în Piaţa Teatrului. Concurentele vor fi supuse la trei probe ce vor consta în prezentarea unei ţinute de zi, a portului popular şi a costumaţiei de seară. Juriul va testa şi creativitatea şi inteligenţa participantelor.

Cinci membri ai Organizaţiei Somelierilor din România, în frunte cu preşedintele Marian Timofti, le vor explica vizitatorilor calităţile vinurilor. La „Bachus“ vor participa şi producători de vinuri din Regiunea Viticolă Roero, Italia, reuniţi în asociaţia „Enoteca Regionale del Roero“, care şi-au exprimat dorinţa de a lua parte la licitaţia de vinuri vechi. Italienii vor concura cu un soi din cramele „Barolo Borgogno“, obţinut din cinci tipuri de struguri nobili şi care datează din anul 1982. Preţul la cramă al acestui vin este de 210 euro, însă banii obţinuţi din vânzarea la licitaţie vor fi donaţi Consiliului Judeţean Vrancea.
În fiecare seară, de vineri până duminică, vor avea loc spectacole artistice cu interpreţi renumiţi.

În luna iulie s-au născut 312 copii cu 11 mai mulţi decât în luna iunie.
Numărul persoanelor care au decedat în luna iulie a fost de 345 cu 5 decedaţi mai multi decât în luna iunie.

Excedentul numărului decedaţilor faţă de cel al născuţilor-vii – spor natural negativ – a determinat scăderea numărului populaţiei în luna iulie cu 33 persoane. În luna iunie numărul populaţiei a scăzut cu 39 persoane.

La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în luna iulie 234 căsătorii cu 120 mai multe decât în luna precedentă.

Prin hotărâri judecătoreşti definitive s-au pronunţat 17 divorţuri, cu 38 mai puţine decât în luna iunie.

Numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 83 în luna iulie 2011 faţă de aceeaşi lună din 2010, iar numărul persoanelor care au decedat a fost mai mic cu 33 faţă de luna iulie 2010.

În luna iulie 2011 numărul populaţiei a scăzut cu 33 persoane, in timp ce în luna iulie 2010 a crescut cu 17 persoane.

Numărul copiilor sub un an care au decedat în luna iulie 2011 a fost de 1 copil, iar în luna iulie 2011 au decedat 4 copii.

Numărul căsătoriilor a fost în luna iulie 2011 cu 2 mai mare decât în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive, în luna iulie 2011 s-au pronunţat cu 17 divorţuri mai multe decât în luna iulie 2010.

Seismul de aseară s-a produs în apropierea comunei Andreiaşu de Jos, la o adâncime de 124 de km, fiind clasificat de specialiştii de la Institutul pentru Fizica Pământului ca un cutremur de dimensiuni medii.

De altfel, tot ieri a mai avut loc un seism în zona Vrancea, mult mai redus ca intensitate, respectiv 2,6 grade pe scara Richer.

Cel mai probabil, in urmatoarele luni, viata focsanenilor din zonele de lucru ale Vega, fie ca este vorba de asfaltat strazi sau inlocuit de retele de utilitati va fi un calvar din cauza zgomotului, a prafului si a disconfortului. Autoritatile se scuza si spun ca la final, totul va fi frumos si functional.

Astfel, fiecare din cele zece zile ale Festivalului va fi dedicată uneia dintre  ţările riverane: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Moldova şi Ucraina.

În trei locaţii diferite se vor proiecta pelicule din ţara care devine “subiectul zilei”, iar la mesele luate în comun, invitaţii – producători, regizori şi actori veniţi să-şi prezinte filmele, reprezentanţi ai  festivalurilor de film din Regensburg, Linz, Budapesta, Vukovar ori Belgrad, critici de film, jurnalişti – vor descoperi savoarea bucătăriei din ţara respectivă. Alături de filme noi, cu premii importante în palmares, se vor proiecta – în chip de tuşă retro consonantă cu spiritul locului – pelicule de arhivă legate de Dunăre.

La cealaltă extremă în timp, ziua României va fi centrată pe fenomenul botezat cu această ocazie THE NEXT ROMANIAN WAVE şi va propune atentiei publicului scurt metrajele şi documentarele unor tineri cineasti romani talentaţi aflati la inceput de drum. În orele de dimineaţa se vor organiza dezbateri şi conferinţe de presă dedicate filmelor din ajun.

Festivalului Degustătorilor de Film şi Artă Culinară nu are un caracter competitiv, menirea lui nefiind să hrănească orgolii, ci să trezească interesul si curiozitatea faţă de vecinul adesea prea puţin cunoscut. Această formulă slujeşte perfect scopurile Festivalului: atragerea atenţiei asupra unor spaţii culturale efervescente şi mijlocirea unor întîlniri ce vor duce cu siguranţă la legături de cursă lungă şi colaborări internaţionale.

În cele zece zile de sărbătoare pe malul Dunării si spectatorii ocazionali vor avea ocazia să vizioneze cele peste 100 de lungmetraje, documentare şi scurtmetraje (intrarea la proiecţii şi la celelalte evenimente fiind liberă), să participe la întalniri cu cineaştii din ţările dunărene şi să deguste (contra cost) aceleaşi delicatese gastronomice ca şi invitaţii.

Intre 2-4 septembrie Festivalului Degustătorilor de Film şi Artă Culinară va avea o replică de trei zile la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.

http://www.youtube.com/watch?v=H1xcy4jz-Sg b

Contact:

Constantin Fugasin

Director

Festivalul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară

costifug@gmail.com

Monica Felea

Press Officer

Festivalul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară

monicafelea@gmail.com

Opereta este fermecătoare! Glasul primadonei de la Teatrul de operetă „Ion Dacian” Bucureşti, Mioara Manea Arvunescu îi păstrează frumuseţea şi i-o îmbogăţeşte cu lumină şi emoţie! Mioara Manea Arvunescu trăieşte minunat prin arta muzicii şi pentru ea. Vocea ei brodează dantele din cele mai fragede sunete, creează armonii înrudite cu armonia supraterestră a lampadarelor de pe cer care, arzând, răsună în nopţi adânci, cu o timbralitate simţită numai de heruvimi.

Am avut o încercare într-una reluată, de a vorbi cu primadona Mioara Manea Arvunescu, după ce am întâlnit-o, în primăvara aceasta, la Adjud, unde venise să reprezinte la un eveniment, pe soprana care a despământenit cântecul şi l-a imaculat, Angela Gheorghiu. Minunate sunt amândouă aceste stele ale cerului muzicii! Angela Gheorghiu şi Mioara Manea Arvunescu sunt două voci care topesc fiorduri de argint în feeria spectacolului muzical, două voci trecute din locul scenei, în spaţialitatea pură a visului, din clipa finitului, dincolo de limitele temporale, în eternitatea spirituală.

Asupra fericirii clipelor întâlnirii primadonei Mioara Manea Arvunescu, atunci, la Adjud, începea să se aştearnă teama că amintirea se va adânci tot mai mult în urmă, de aceea am adunat mai multe convorbiri avute cu ea, pe care le voi lega într-o ediţie viitoare a ziarului, izbutind astfel să realizez un interviu. Întâlnirea cu Mioara Manea Arvunescu, a semnificat pentru mine întâlnirea cu un luceafăr al scenei lirice, iar întrebările vor fi aşezate într-un sistem de gândire care nu ocoleşte această mărturisire,  nici recunoştinţa că, fără paşi repezi, voi izbuti să aduc o neaşteptată tulburare cititorilor care sorb muzica nealterată, aceeaşi ce o cântă melozii ascultaţi în stele de Dumnezeu!

Mioara Manea Arvunescu are viaţa înstelată de gloria muzicii lirice, pe marile scene ale lumii. Până să poarte coroana acestei glorii a făcut întâii paşi, la numai trei ani, pe scena Casei Armatei din Focşaniul natal, cântând sensibila canţonetă „Mama”. De atunci şi până azi, harul, comoara sufletească, s-a reverberat în splendoarea cântecului Mioarei Manea Arvunescu. Nu numai opereta a înflorit în uriaşul buchet multicolor al carierei ei, ci şi opera, liedul, romanţa, canţoneta, muzica religioasă…frumuseţea, atractivitatea, conversaţia cu ea, minunat de agreabilă, respiră puterea unei admiraţii şi iubiri la prima vedere, din partea publicului, apoi glasul ei muzical înrobeşte pe loc, pentru toată viaţa, inimile lui!

Este primadonă la Teatrul de Operetă Ion Dacian din Bucureşti, cunoscută în ţară şi în lume. Dar, prima grădină în care a înmugurit harul melodic, râvnit şi de zei, pentru Mioara Manea Arvunescu este Focşani, vatră de cetate istorică şi culturală a României! În „grădina” aceasta, unde a crescut Mioara şi s-a format fruct al creaţiei şi interpretării artistice muzicale, se sting în încordarea statică a uitării, dorurile. Deşi Mioara Manea Arvunescu este o artistă mirabilă care a uimit şi îmbălsămat inimile publicului de pretutindeni, cu parfumul catifelat şi culorile raiului muzicii de operetă, există o  dârzenie a indiferenţei edililor municipiului vrâncean, faţă de ea. Nimeni, este proporţia la care se reduce numărul celor din actuala gardă culturală a Focşaniului, pe care i-ar interesa Mioara Manea Arvunescu. În freneticul avânt spre nimic, nimeni nu o cheamă pe Mioara Manea Arvunescu să cânte la Focşani, în aceste vremuri în care se serveşte românilor o sensibilitate nouă a unui alt spectacol de un absolut neinteligibil şi fără nicio lumină!

Ce mult îşi doreşte primadona Teatrului de Operetă Ion Dacian să urce pe scena amintirilor iubirii, a Focşaniului, şi să cânte! Într-o epopee artistică necunoscută, tocmai acasă la ea, Mioara Manea Arvunescu a fost înrobită de obsesia neîntreruptă a conştiinţei de a se auzi chemată în oraşul natal, păstrat în amintirea artistei, într-o curăţenie incoruptibilă, într-o sferă idealistă, într-un ocean sufletesc afectiv. Neîntrerupt, Mioara Manea Arvunescu are în inima sa, ecoul unei întrebări care secondează orice bucurie şi o întristează: de ce oare nu ajunge să răsune cântecul ei, în cel mai drag loc, Focşani, oraşul vrâncean al zorilor mijiţi într-un întâi august, când s-a născut Mioara, spre a săruta obrazul unui prunc sorocit a fi răpit pretimpuriu casei părinteşti şi dăruit lumii muzicii?!

Dacă au fost aşteptate momentele mai multor convorbiri cu primadona Mioara Manea Arvunescu, spre a pune cuvânt lângă cuvânt, ca să terminăm interviul ce îl vom publica, aşteptăm să ajungă mai întâi gândurile acestea la Focşani! Poate că, cine ştie, după aceasta, Focşaniul se va umple de afişele unui spectacol magnific de operetă, în interpretarea primadonei Teatrului de Operetă Ion Dacian, Mioara Manea Arvunescu! (Aurel V. ZGHERAN)

Conştiinta umană trece,

zilnic,

printr-un proces de

interiorizare.

Noi avem

cărămizi în loc de

suflete,

ochi-nasturi cusuţi

cu spatele

către realitate şi

suntem

mult prea drogaţi de acest

prezent fals

pentru a putea recunoaşte

că scăparea fiecăruia

dintre noi

rămâne, în final,

voinţa.

(Teodora IRIMIA, clasa a X-a, Colegiul Naţional Grigore Moisil, Oneşti/Bacău

Culorile ploii

Pleosc!… Pleosc! Lacrimile lui septembrie udă pământul. Vântul pătrunde cu orice suflare freamătul unui vis de vară demult uitat. Apa inundă – cu dorul verii – natura.

Arborii îşi înfioară frunzele, foşnind ameninţător. Furtuna cucereşte pământul însetat, sărutându-l şi cuprinzându-l în braţele sale cu şuvoaie zglobii. Peisajele posomorâte se amestecă în vâltoarea ploii. Din cerul sumbru cad picături mari şi reci, curate şi străvezii ca lacrimile unui izvor. Năprasnice, vântul şi ploaia se înteţesc sugrumând natura. Aceasta suspină prin fulgere, care străbat norii înfricoşând privirea. Ecoul tiranic al furtunii se aude de departe. Străzile împărtăşesc gustul liniştii, fiind măturate de picăturile curate ale ploii. Vraja ploii se destramă dintr-o dată. Natura se bucură. Florile îşi ridică din greu trupurile firave, acoperite cu o mantie cristalină de apă. Totul se trezeşte la viaţă… Deodată ploaia capătă culoare – culorile curcubeului, culorile mirosului din aerul proaspăt cu amprente dulci şi subtile de miresme ale agitaţiei iscate odată cu dezmorţirea naturii. Liniştea pune stăpânire… Doar frunzele se mai mişcă amorţite, valsând în pustietăţi, în amintirea ploii! (Andreea GEAM|N, clasa a VI-a, Şcoala Angela Gheorghiu, Adjud/Vrancea)

Niciodată nu m-am gândit la momentul în care te voi revedea. Poate de fapt înăuntrul meu am crezut că soarta se va potrivi în aşa fel încât să nu-ţi mai simt prezenţa niciodată. Dar ştiam că se va întâmpla, doar mi-ai promis că într-o zi o să-mi botezi copiii…

Şi s-a întâmplat. Arăţi la fel, dar eşti schimbat; simt că ai dezvoltat în tine un univers propriu, îţi simt gândurile departe, sentimentele adânc ascunse în inimă, fiinţa chinuită de materialitatea limitativă, ce te îngrădeşte în dorinţa ta de eliberare şi de ridicare spre un nivel mai înalt. Ştiu că eu am fost nivelul tău cel mai de jos, te-am făcut să te simţi omenesc, ucigându-ţi spiritul arzând de setea unor experienţe nobile. Eu te-am îngropat în consecinţele stării tale de pământean, nu ţi-am lăsat aripile să te ridice. Ştiam ce efecte avea privirea mea asupra ta şi am abuzat de ea. Te-am adus aici jos, lângă mine. Ţi-am întunecat raţiunea, te-am legat cu funii de existenţa mea înjositoare, ţi-am închis ochii, ţi-am acoperit gura. Ţi-am privit seva zbătându-se în chinurile de neîndurat ale unei alegeri imposibile dar totuşi te-am convins că numai alături de mine vei ajunge acolo sus unde îţi doreşti să ajungi, că numai eu pot să te eliberez şi numai cu mine te vei regăsi. Şi m-ai crezut tu, fiinţă oarbă! Unde ţi-a fost înţelepciunea atunci?! Unde ţi-a fost conştiinţa?! Unde îţi era credinţa în momentul acela, când din întunericul în care te aflai îmi strigai numele cu însetare?! Erai pierdut… am fost greşeala ta cea mai mare. Din cauza mea ai început să rătăceşti muribund pe drumuri necunoscute. Neajutorarea ta mă făcea să simt vinovăţie pregnantă pentru faptele mele ale căror consecinţe tu le îndurai inevitabil, cinic mulţumindu-mi pentru bunătate. N-am mai suportat şi am plecat.

Mintea ta era încâlcită de parfumul meu lipicios şi te-ai pierdut în ceaţa asta lumească. Tu trebuia să fii călăuza mea, lumina mea, dar în acel univers al nostru eu am strălucit atât de tare încât te-am făcut să-ţi stingi făclia şi să mă urmezi.

Acum când mă uit la tine, te văd pe tine regăsit. Te văd sobru şi întunecat, rece şi calm. Te-ai închis în tine iremediabil, dar eşti tu. Poţi să crezi că de mai bine de o oră stăm unul lângă altul şi încă nu ne-am vorbit şi încă nu ne-am făcut curaj să ne privim în ochi? Acum îmi e atât de dor de tine… dar mi-e frică să te privesc pentru că ştiu că mă vei lăsa să văd adânc în sufletul tău, ca să pot simţi crâmpeie din durerea pe care ţi-a provocat-o plecarea mea acidă, lipsa mea usturătoare.

Acum eşti aproape unde ţi-ai dorit atât de mult timp să ajungi şi ştiu că mi-ai aflat secretul. Acum ştii că am fost trimisă de ceva mai mare decât infinitul din inimile noastre ca să te aduc aici jos, atât de jos încât atunci când voi pleca, să arzi în sforţarea nebunească de a te propulsa spre cer. Am fost necesară, am făcut de fapt asta pentru tine, te-am înjosit doar pentru a te ridica, pentru ca tu să mai ai o şansă, ultima speranţă de a-ţi atinge ţelul.

Eu am rămas acolo unde m-ai găsit şi văzând plinătatea ta, mă simt goală pe dinăuntru; viaţa mea e goală şi ea; e neagră, împânzită de iluzii, greşeli, întuneric, noroi şi ură, plină de goluri pe care numai numele tău le poate umple. Străluceşti atât de tare şi ironic mă învălui în atâta blândeţe… te rog, dacă îmi sting făclia mea, mă vei lăsa să te urmez?… (Ioana GHERGHEL, cls a X-a, Colegiul Naţional de Artă G. Apostu Bacău)

Educaţie

Enescu şi-a-nălţat rapsodia

Din spatele timpului meu,

Umbreşte gândul poezia

Compusă de Eminescu-zeu.

Amurgul vrea să mă îngroape,

Tăcerea se vrea dăinuită,

În viaţă te vreau mai aproape

Educaţie-coloană infinită!

(Sorina Cristiana Gheorghiu, cls a VI-a, şcoala gimnazială Angela Gheorghiu, Adjud, judeţul Vrancea)

Opreşte-mă, te rog! Nu mă lăsa!

Ajută-mă, mereu să te ajut!

Am nevoie de împărăţia ta,

Ascultă-mă şi azi doar un minut!

Dă-mi magia răsăritului de soare

Şi răbdarea ta să mi-o-mprumuţi,

Dă-mi tăcerea-ntinderilor tale,

Căci pe mine astfel mă ajuţi…

Dă-mi picături din taina apelor,

Să ocrotească lin doar al meu vis,

Surâsul blând, parfumul alb al norilor

Ce-ncântă infinitul suavului apus.

Măreţul cânt al vântului, bătrânului,

Gânduri inocente să le-nalţe,

Peste tot, suflarea Pământului

Odihnească-se-n calde speranţe!

O, Gaia, doamnă de pură lumină,

De fericire plâng în poala ta!

Dă-mi – în toate – linişte deplină

Să vieţuiesc urmându-mi calea…

(Sorina Cristiana Gheorghiu, clasa a VI-a, şcoala cu cls I-VIII Angela Gheorghiu, Adjud-Vrancea)

Contemporanii trăiesc în iureş, grăbit; timpul alunecă pe lângă ei şi ei pe lângă timp; prea puţin conştientizează existenţa complexă a lucrurilor înconjurătoare, a fiinţelor ce le bat în sticla sferei în care s-au închis, ignorant şi plângându-şi singuri de milă.

Insistenţa şi intensitatea vieţii coexistă la fluturi. Fluturele, fiinţă incredibil de fragilă şi trecătoare, ascunde nenumărate feţe ale frumuseţii. Pare o suflare de duh insignifiantă. Dar oare tragică?! Nu, nimic nu este tragic în viaţa unui fluture, tocmai pentru că trăieşte atât de puţin! Fluturele nu are timp să se jelească, se grăbeşte să trăiască, să plutească în zbor, să simtă. Asta da, grabă! Dacă toată lumea ar fi cuprinsă de o astfel de grabă, legenda cutiei Pandorei ar fi refuzată ca posibilitate; la fel şi Raiul nu ne-ar mai aştepta pe noi să venim la el, căci el deja va fi venit la noi.

Felul acesta de a trăi al fluturelui este ideal. Într-o singură zi îşi îndeplineşte un întreg destin, concentrând în totalitate scopul existenţei sale într-un întreg de câteva ore. Accentul este pus pe lucrurile care contează cu adevărat, tristeţea, dezamăgirea, sentimentele negative sunt lăsate deoparte, pentru că nu merită să se irosească timp preţios prin trăirea lor. Din secunda în care începe să respire în suflet i se cuibăresc Speranţa, Bucuria, Emoţia. Acesta este semnul pe care îl primeşte fluturele. De aici înainte ştie că trebuie să iasă din întuneric şi să explodeze de lumină şi viaţă. Ce credeţi? În acest moment de euforie merită menţionat faptul că viaţa lui este extrem de scurtă? Nu, el se grăbeşte să zboare cât mai sus, să poată avea o vedere amplă asupra lumii, nu atât fizică, pe cât spirituală. Pătrunde esenţa lucrurilor, nu numai privindu-le, cât simţindu-le. Vă daţi seama câtă fericire? O fericire curată, atât de puternică, într-un înveliş atât de fragil!

Nu trebuie să fim fluture ca să aspirăm la fericire, trebuie să fim noi înşine, dar nu acei noi din exterior, trebuie să fim ceilalţi, din adâncul sufletului. Toate fiinţele de pe pământ au fost create după acelaşi model sufletesc, tuturor ne-a fost oferit darul fericirii încă de la început. Numai că omul în inimaginaţia lui s-a gândit că nu se poate să fie egal cu celelalte fiinţe aşa că s-a denaturat până a ajuns aşa cum îl vedem astăzi, grăbit. Fluturii însă au ştiut să preţuiască fericirea şi viaţa tocmai datorită acestui dar pe care l-am primit: binecuvântarea de a trăi o singură zi. (Ioana Gherghel, elevă clasa a X-a, Colegiul Naţional de Artă George Apostu Bacău)

Lumea prin ochi de copil

O lumină puternică mă forţează să deschid ochii. Şi-i fac pe plac, deşi îmi simt pleoapele amorţite. În faţa mea, o scară de nori albi, aproape iluzorii. De o parte şi de alta, îngeri care cântă. Unul dintre ei îmi şopteşte că trebuie să urce treptele scării. La capătul ei aud o voce deosebită. Mi se adresează:

- Tu eşti una dintre speranţele pământului!

Eu? îndrăznesc să grăiesc fără a deranja cu propria suflare solemnitatea atmosferei.

- Tu! Eşti sufletul planetei. Eşti miezul tuturor înfăptuirilor mele, viitorul acestei lumi.

Cu toate că până acum curajul mă însoţise pretutindeni deja începeam să-mi pierd orice urmă de echilibru. Aceste cuvinte îmi răsunau în minte ca un orologiu vechi şi totuşi capabil încă să măsoare timpul până la ultima picătură. Întreb:

- Dar tu cine eşti?

- Sunt începutul şi sfârşitul, trecutul şi viitorul, cerul şi pământul. Deşi nu mă vezi, mă cunoşti şi mă simţi şi trăieşti în spiritul legilor mele. Sunt…

- Acum ştiu Doamne cine eşti!…

- Că m-ai descoperit mergi în a ta lume şi primeşte-ţi moştenirea!

Cobor pe pământ, dar mii de alte întrebări îmi săgetau mintea şi sufletu-mi părea că nu este pregătit să primească teribila onoare pe care tocmai o avusese. Atotputernicul mi-a spus că sunt speranţa acestei lumi. De fapt, cine sunt eu? De ce tocmai eu am primit această „misiune”?

Întrebări bizare îmi acaparează întreaga fiinţă, frânturi de gânduri mi se cuibăresc în sufletu-mi ostenit de zbucium. Dar, vai, încep să aud tot mai multe voci, unele mai hotărâte, altele mai rugătoare, unele mai cristaline, altele… şi tot aşa… Era un vacarm nemaipomenit, dar totuşi plăcut. Încep să mă acomodez şi să pricep cu mintea de copil, ceea ce mi se întâmplă. Aud un fiu care se roagă pentru mama bolnavă, aud un tată care înalţă rugi pentru fetiţa muribundă. Prinsă în vâltoarea acestor cuvinte m-am apucat să privesc în jur. Deşi eram convinsă că doar făpturi umane puteau rosti asemenea vorbe, niciun om nu era prin apropiere. Cum să fie? Mă aflam într-o pădure…

Sensibilă, admir strălucirea zilei şi noianul de lumină ce se revărsa peste poieniţa în care am ales să poposesc. Spectatori ai arşiţei, nori sidefii salutau solemna încremenire a naturii. Soarele juca în ramul bătrânilor arbori şi-i dăruiau pământului veşmânt nou de căldură. Pornesc la drum, încotro m-or duce paşii, iar inima uşoară pe care mi-o simţeam în piept mă îndeamnă să alerg prin iarba încă fragedă. Mă împiedic şi cad, dar tufe proaspete de ferigă îmi îndulcesc destul căderea. Nu-i nimic, pornesc iară, mână-n mână cu natura, cu ceea ce Dumnezeu i-a lăsat omului pentru desfătarea sa. Eram atentă la spectacolul firii – un spectacol care mi se deschidea înaintea ochilor parcă anume spre propria delectare. Martor al acestei privelişti nu puteai să treci indiferent, căci Natura se etala în toată splendoarea ei. Se părea că omul, în ignoranţa, dar mai ales în indiferenţa sa, nu i-a ştirbit frumuseţea şi puritatea.

Deodată mintea începe să prindă un înţeles. Aceasta să fie moştenirea despre care vorbea Creatorul? Dar nu erau toate în jurul meu şi până acum? De ce nu le-am văzut? Şi atunci simt că plutesc. Ajung din nou în faţa acelei scări cu îngeri. Dar nu mă mai tem ca la început. Urc fără să mi se spună şi mă întâmpină aceeaşi voce pe care deja o îndrăgisem:

- Ştiu că, de când ai coborât pe pământ, doreai să afli cine eşti…

- E adevărat. Şi acum vreau să ştiu…

- Tu eşti un copil, iar ceea ce ai văzut e lumea – prin ochi de copil!…

(Sorina Cristiana Gheorghiu, clasa a VI-a Şcoala Angela Gheorghiu, Adjud – Vrancea)

Într-un sens, cultura şi creaţia artistică universalizează etic şi estetic omul. În sfera umanului, frumuseţea este convergentă conştiinţei şi raţiunii. Educaţia culturală a copiilor căutători de sinteze finale în creaţia artistică spontană, indefinită adesea, întretăiate cu joaca, năzuieşte spre îmbucurarea celor maturi, nu o singură dată şi ia formă pilduitoare prin purificarea şi eliberarea spiritului în actul complet armonios pe diferite trepte şi sensuri de percepere ale vârstei copilăriei inocente. Dacă observăm astfel, înseamnă că înţelegerea copilăriei trebuie căutată şi în noi înşine, cei maturi, pentru că în fiecare există izvorul cosmic întrupat al copilăriei, în fiecare arde sufletul un copil al cărui loc lăuntric rămâne în noi până la asfinţit. El încheagă personalitatea, pentru că în copilărie se însufleţeşte şi creşte naturaleţea, candoarea, nu în maturitate. Iar dacă o artistă genială, cum este soprana Angela Gheorghiu, plină de frumuseţe în varietatea întrupată şi spirituală, se întoarce în mijlocul copiilor din Adjudul ei natal, la şcoala care îi şi poartă numele, reuşind să creeze o fierbere dulce şi adorabilă, într-o competiţie care îi ridică pe elevi la altitudinea punctului de ciocnire a sublimului cu înverşunarea, arată o realitatesimţită de toţi: copilăria este în noi permanent.

Într-un context emoţionant şi cu spirit competiţional s-au derulat evenimentele prilejuite de Zilele Şcolii Angela Gheorghiu din Adjud. Manifestările au avut loc pe 14 şi 15 aprilie, la sediul Vrancart SA Adjud. Sărbătoarea a început cu ziua Porţilor Deschise (14 aprilie 2011), în care elevii şi învăţătorii de la clasele I-IV şi-au oferit ospeţia lor părinţilor, educatoarelor şi preşcolarilor de la Grădiniţa nr 3 Adjud. Programul a fost coordonat de către profesoarele Ionela Chiriac, Sofia Gâdea şi Cătălina Chiorcea.

Momente deplin entuziaste şi în aceeaşi măsură elevate şi atractive s-au petrecut a doua zi, pe 15 aprilie, în cadrul Concursului de cultură generală, creaţie literară, creaţie plastică şi interpretare muzicală. Evenimentul a armonizat perfect pulsul exuberant al copiilor şi maturilor conectaţi la sursa aceleiaşi bucurii: spectacolul cuceritor. Părinţi, elevi, cadre didactice ale şcolii Angela Gheorghiu, dar şi din alte şcoli ale municipiului Adjud, reprezentanţi ai sponsorilor, s-au constituit deopotrivă în protagonişti şi spectatori. Juriul l-au alcătuit cadre didactice de la şcoli din Adjud şi Focşani: prof Ioana Neagu, prof Nicoleta Spânu, prof Bianca Roşu, prof Iosefina Stratulat, prof Gabriela Arghirescu. Preşedinta juriului a fost soprana Mioara Manea Arvunescu, primadona prim solistă a Teatrului de Operetă Ion Dacian din Bucureşti. Nu se aseamănă cu nicio bucurie şi încântare decât cu natura frumosului însuşi, puterea de farmec ce radiază în jurul artistei, venită ca să alăture seninătăţii sufletului copiilor, puritatea, voioşia, armonia ei, a copilului care a fost cândva, parcă ieri, adânc relaţionat în prezent, într-un interschimb aproape confundabil dintre exuberanţii copii şi doamna muzicii lirice. Artista se încadrează în categoria maturilor care se pot lăsa „furaţi” de mirajul copilăriei. Ea a trăit alături de copii fiecare clipă de urcare în extazul cântecului, a râs, a cântat, a fost fericită, a intrat în inima copiilor şi i-a sorbit pe ei în lumina ochilor şi înfiorarea inimii sale!

Casamentul stabilit de juriu a departajat concurenţii astfel: premiul I – echipajul Clevers format din Alina Buhuş, Cătălina Ifrim, Teofil Puşcaşu, Mihai Buzdugan, Alina Haraga, Andreea Geamăn – coordonator prof Verginel Cobileac; premiul al II-lea – echipajul Gheparzii format din Iustin Colan, Roxana Popa, Bogdan Haraga, Cătălin Bîrlea, Mihaela

Ene, Cătălina Bulimar – coordonator prof Ionela Chiriac; premiul al III-lea – echipajul Gând de Copil format din Simona Ciungălan, Loredana Pascu, Sorina Gheorghiu, Andreea Perju, Clara Iliaşi, Adrian Matei – coordonator prof Mircea Neagu; menţiune – echipajul Căpriorii alcătuit din Andrei Sava, Alin Stratulat, Andreea Tomita, Ionuţ Abaza, Bianca Matei, Alexandra Dumbravă – coordonator prof Liliana Nechita; menţiune – echipajul Ochi de Vultur din care fac parte Elena Bitire, Andrei Oriţă, Andreea Spulber, Cristian Ursu, Costel Zaharia, Sonia Horchidan – coordonator prof Ciprian Gâdea.

Amfitrioana spectacolului a fost profesoara Sofia Gâdea, iar prof Maricela Vintilă, directoarea şcolii Angela Gheorghiu s-a ocupat de organizare şi asigurarea sponsorizărilor. Valoarea premiilor a fost de 1 000 euro. Pentru secţiunile creaţie literară, creaţie plastică şi interpretare muzicală, premiile au fost oferite de sponsorul concursului SC Vrancart SA Adjud. Reuşita de ambianţă şi desfăşurare a evenimentului are ca făuritori cadrele didactice ale şcolii Angela Gheorghiu, îndeosebi prof Maricela Vintilă, alături de directoarea SC Vrancart SA Adjud, partenerii Societatea Sknet Adjud şi Societatea Pragmatic Company Adjud, dar în primul rând iniţiatoarea evenimentului, Angela Gheorghiu, împreună cu Inspectoratul şcolar judeţean Vrancea şi Primăria Municipiului Adjud sunt cei care au făcut posibilă această manifestare culturală şcolărească, prin sponsorizare şi sprijinire. Concursul a avut ca ţel oferirea posibilităţilor valorificării aptitudinilor şi înclinaţiilor elevilor şi evaluarea acestora în actul creaţiei.

Cu mentori de o asemenea anvergură, cu profesori dedicaţi trup şi suflet, cu o administraţie locală implicată total în sprijinirea tinerilor şi în promovarea valorilor locale, în fruntea căreia se află un primar cu mult suflet, elevii Adjudului au şanse mari să meargă pe căile performanţei în multe domenii.

Încheiem reportajul de faţă cu două vorbe ale celebrei Mioara Manea Arvunescu, originară tot din zonă, de la Focşani: „Opereta este un vis de iubire scăldat în izvorul cu lacrimi şi bucurii al vieţii!”…

Şi dacă Focşaniul natal încă nu împărtăşeşte feeria acestui vis, o fac dominioanele muzicii lirice mondiale şi o adoră Adjudul! (Aurel V. ZGHERAN)

Adjudul este o aşezare seculară vrânceană zidită la confluenţa râurilor Trotuş şi Siret în şase veacuri de istorie, începând cu 9 aprilie 1433. Dintotdeauna, situarea geografică la intersectarea drumurilor a toate provinciile româneşti i-a amprentat decisiv istoria. Aceasta, deopotrivă cu aşezarea în drumul expansiv al feudalităţii ungureşti, a dinamizat în mare parte avântarea spre urbanitate, pentru ca astăzi, Adjudul să fie un municipiu al judeţului Vrancea. Este un important nod de cale ferată şi un centru comercial în care se pare că sunt perspective de identificare a unor rezerve de petrol şi gaze naturale, a căror exploatare este deocamdată în stadiul de prospectare.

Ocupaţiile preponderente ale locuitorilor sunt acum comerţul cu produse alimentare, bunuri de larg consum, tâmplărie şi confecţii din lemn sau metal, de uz gospodăresc. Un număr semnificativ de oameni lucrează la  Vrancart, societate producătoare de diferite sortimente de hârtie şi carton, „devoratoare” a unei mari cantităţi de material reciclabil. În municipiu mai funcţionează şi alte unităţi productive, nu de aceeaşi anvergură. Începând cu anul 2000, conducerea administraţiei publice adjudene este preluată prin câştigarea alegerilor, de către inginerul Constantin Armencea. Odată cu aceasta începe să se articuleze opţiunile spre un alt orizont al administraţiei locale şi serviciilor publice. „Condiţiile de succes ale acestui proces de reformă sunt demarcate în primul rând de creşterea capacităţii strategice de a opta pentru diferite proiecte şi de a defini priorităţile, de a avea o bună orientare investiţională a muncii şi banilor”, precizează ing Gelu Diaconu, viceprimarul municipiului.

Proiecte prioritare puse în mişcare sau finalizate în perioada actualei administraţii

„Dezvoltarea edilitară a oraşului Adjud are ca piatră de fundamentare accesarea de fonduri europene. Ele au pus în mişcare proiectele prioritare pentru oraş: lucrări de reabilitare a reţelei electrice, modernizarea străzilor, a infrastructurii utilitare stradale, asfaltare, reabilitare şi construire unităţi de învăţământ, asigurarea canalizării şi extinderea reţelei de gaze naturale, abilitarea Centrelor pentru tineri cu handicap locomotor (CARTHA),  persoane cu deficienţe din cadrul Spitalului Municipal Adjud, persoane de vârsta a treia, dotarea spitalului cu o ambulanţă specială adusă din Olanda, reabilitarea şi construirea de unităţi de învăţământ, locuinţe sociale şi pentru tineret, construirea unui campus şcolar la Liceul Emil Botta, dezvoltarea reţelei de salubritate şi integrarea în sistemul judeţean de colectare selectivă a deşeurilor, în parteneriat cu oraşul Mărăşeşti, înfiinţarea unei staţii de sortare-compostare şi dotarea ei cu utilaje corespunzătoare… S-au restituit aproape integral proprietăţilor revendicate. Ş-a extins intravilanului şi multe alte obiective de interes comunitar au fost reuşite, toate încadrându-se în programul dezvoltării pe termen lung gândit şi aplicat de administraţia locală”, mărturiseşte edilul şef al oraşului, Constantin Armencea.

Proiecte pe fonduri structurale

Toate proiectele finalizate, în stadiu de implementare sau aflate în derulare formează o inepuizabilă documentaţie pe care o gestionează managerul de proiecte Gabriela Racoviţă. Pentru acestea, primarul Constantin Armencea, ca şi viceprimarul Gelu Diaconu cutreieră drumurile la judeţ sau Bucureşti, într-o navetă continuă. Numai aşa s-a putut ca Adjudul să aibă depuse în prezent şase proiecte pe Programul regional 2007-2013, axa prioritară 1, Planul Central de Dezvoltare Urbană. Ele sunt aprobate la finanţare urmând semnarea contractelor. Un alt proiect, tot pe fonduri structurale, dar pe axa prioritară 3 se referă la dezvoltarea şi echiparea Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Municipal, care urmează să meargă pentru avizarea ministerului de resort. Tot pe axa prioritară 3 este orientat proiectul care priveşte Centrul pentru persoane handicap, acceptat, de asemenea, la finanţare, asigurarea cu energie geotermală şi panouri solare pentru apă caldă menajeră la importante instituţii publice. Proiectul este în evaluare fiind depus spre finanţare. La Adjud sunt în prezent în construcţie prin ANL 60 de apartamente la care se vor asigura utilităţile din bugetul local. De asemenea, se va începe reabilitarea termică printr-un program al Ministerului Dezvoltării, la un număr de cinci blocuri, apoi la încă două.

Din anul 2000, administraţia publică locală s-a axat pe fondurile structurale, pe programul PHARE, deci pe fondul de preaderare pe care s-a bazat echiparea edilitară la o zonă veche a oraşului unde s-au extins reţeaua de apă-canalizare, infrastructura stradală, trotuarele… Proiectul a avut valoarea de 570 000 de euro. Tot în cadrul PHARE 2005 a fost cuprinsă zona de blocuri Siret-Sireţel, unde s-au efectuat aceleaşi lucrări de extindere utilitară, de căi de acces, parcări, zone verzi. Pe lista de rezervă în privinţa şcolilor sunt trei proiecte trecute de evaluarea administrativă. Nefiind bani până acum se aşteaptă alte surse de finanţare.

La Ministerul Economiei se află în prezent un proiect în valoare de peste 20 de milioane de lei care vizează producerea energiei electrice din surse regenerabile (prin celule fotovoltaice), pentru iluminatul public şi instituţii publice. Un alt proiect numit „Investind în oameni, investim în viitorul oraşului nostru – Adjud” vizează implementarea sistemului calităţii ISO 9001 şi ISO 14001 în Primăria Adjud.

„Extinderea şi modernizarea iluminatului public, modernizarea străzilor, amenajarea unor drumuri pentru utilaje, consolidarea şi modernizarea sediului Primăriei au fost priorităţi dintotdeauna ale administraţiei noastre locale. La ora actuală se implementează pe fondurile Administraţiei Fondului de Mediu un proiect privind înfiinţarea şi reamenajarea parcurilor şi instalarea de panouri solare la locuinţele sociale. S-au făcut şi sunt în curs de execuţie reabilitări la toate unităţile de învăţământ din municipiu şi s-a finalizat construirea unei grădiniţe, s-au dotat cu centrale termice s-au forat puţuri proprii. Sunt în stadiu de proiectare transformarea clădirii Cinematografului în sală de sport, reabilitarea şi modernizarea internatelor şcolare, finalizarea a trei locaşuri de cult şi restaurarea altor două, achiziţionarea unui teren şi realizarea de module pentru micii producători, reabilitarea şi modernizarea Stadionului Municipal, înfiinţarea de terenuri de sport artificiale. Informatizarea şi modernizarea relaţiei cu cetăţenii prin folosirea unui sistem informatic integrat în cadrul Consiliului Local Adjud este altă reuşită.

Cultura, un bine sufletesc dăruit Adjudului de lumina personalităţilor Vrancei istorice

Adjudul este redescoperit în fiecare zi, pentru că neîntrerupt, în sus şi în jos, dintr-o partea în cealaltă, îl cutreieră maşinile şi trenurile, înspre toate zările ţării. De aici au plecat în universalitatea culturii şi ştiinţei oameni prestigioşi, cu spirite strălucitoare şi răsunătoare! La 31 martie 1952 a văzut lumina lumii, în această parte de Moldovă în care au răsărit mai frumoase decât oriunde florile şi mai mândri stejarii, cea care astăzi este soprană de operă, britanica de origine română Nelly Mircioiu, iar pe 7 septembrie 1965 s-a născut una dintre cele mai celebre soprane ale lumii, Angela Gheorghiu, prietenă a minunatei primadone a Teatrului de Operetă Ion Dacian, dăruită frumuseţii lirice tot de locurile Vrancei, Mioara Manea Arvunescu. Pe 20 octombrie 1933 a venit pe lume cel ce va să fie azi cunoscut şi admirat regizor, pictor, caricaturist, scriitor, dar mai cu seamă actor, Ion Dichiseanu. Emil Botta (1911-1977) poet, prozator şi actor, Gheorghe Balş (1868-1934) inginer şi istoric de artă, Viorel Simion (1954) arhitect de origine română, stabilit la Paris şi încă mulţi alţii, au avut ochii străluminaţi întâia dată de soarele Adjudului şi obrajii împurpuraţi de roua revărsată pe şesul când neted, când şerpuit pe sub coline, înspre masivii frământaţi şi clocotitori ai Vrancei. Pe drumurile Adjudului, rostogolite spre pădurile subcarpaţilor dinspre calea Oneştiului ori urcătoare spre poarta de sud a Bacăului, în a cărui administraţie s-a şi aflat un timp sau duse întins spre Milcovul Focşaniului, s-au purtat cândva şi paşii copilăriei marelui om de televiziune, Tudor Vornicu. La Adjud este o Casă de Cultură care îi poartă numele iar aici este un trezorier al culturii, cum nu sunt peste tot, Ion Catană, directorul instituţiei. Este un om iubitor şi slăvitor al binelui sufletesc dăruit de cultură iar instituţia pe care o conduce este, de aceea, întocmai aşa: de cultură!

Adjudul este oraşul prin care, trecând, priveşti oglinda în care licăresc veacurile istoriei şi zorile contemporane şi ei cu tine o iubire! (Aurel V. ZGHERAN)

Cercetările sunt continuate de poliţişti în vederea stabilirii împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Cercetările sunt continuate de poliţişti în vederea stabilirii cu exactitate a modului de producere a evenimentului.

La data de 18 noiembrie, N. Rodica, de 43 ani, din comuna Coteşti, în timp ce conducea autoturismul marca Opel a pătruns pe str. Cuza – Vodă, fără a se asigura şi a acorda proirotate de trecere mopedului condus regulamentar de  M. Aurel, de 62 ani, din Focşani, care a fost accidentat uşor.

Cercetările sunt continuate de poliţişti în vederea stabilirii cu exactitate a modului de producere a evenimentului.

În urma cercetărilor efectuate a rezultat faptul ca cel în cauză  tracta o căruţă cu tractorul  şi în timp  ce se deplasa singur în pădure, la întoarcere, având căruţa plină cu lemne, a incercat să coboare o pantă, tractorul a derapat, s-a răsturnat şi a fost prinsă sub tractor, decedând la scurt timp.

Cadavrul a fost transportat la morga S.M.L. Vrancea.

In timp ce se aflau  in locuinta în cauză,  acesta  fost amenintat cu un cutit, lovit si deposedat de suma de 70 lei, dupa care, pentru a scăpa, a fost obligat sa sara pe geam de la etajul 1 al blocului.

În cauză s-a intocmit dosar penal pentru savarsirea infractiunii de talharie, iar I. Lucian a fost reţinut pentru 24 ore urmând a fi prezentat în cursul zilei de astazi la Judecătoria Adjud cu propunerea de arestare preventivă.

Cu ocazia scandalului aceleasi persoane au lovit cu bâtele tractorul aparţinând lui D. Stelic, spargand geamul din fata , faruri si indoind alte elemente din componenta acestuia. Fondul conflictului il reprezinta  o suprtatafa de teren revendicata de ambele parti.

Persoanle agresate au fost transportate cu ambulanta si internate la Spitalul Judetean «Sf. Pantelimon» Focsani, iar cercetarile in vederea stabilirii imprejurarilor in care s-au comis faptele continuă şi  în funcţie de numarul de zile de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare acordate se vor dispune măsurile legale.

V. Adina-Manuela era ofiţer de poliţie, absolventă a Academiei de Poliţie A.I.Cuza – Bucureşti, promoţia 2007, avea gradul de subinspector de poliţie şi îşi desfăşura activitatea ca ofiţer de cercetare penală în cadrul Serviciului Rutier din I.P.J. Vrancea.

La data producereii evenimentului Adina se afla în concediu postnatal deoarece născuse pe data de 04.11.2010.

Cauzele decesului vor fi stabilite în urma autopsierii cadavrului de către SML Vrancea.

Înmormântarea va avea loc în comuna Gheorghe Doja, judeţul Ialomiţa, în data de 16 noiembrie, în jurul orelor 12.00.

La fata locului s-a deplasat o patrula de ordine publică ce a identificat in incinta barului o persoana de sex masculin aflata sub influenta bauturilor alcoolice care avea in mana stanga o sticla sparta si se manifesta violent indignand consumatorii din bar.

S-a procedat la imobilizarea si conducerea acestuia la sediul politiei, ulterior fiind identificat in persoana lui R. ALIN,  de 23 ani, din localitate.

La fata locului s-a mai identificat si gestionara unitaţii  L. IOZEFINA, de 42 ani de la care s-a ridicat o lama de cutit avand lungimea de 14 cm si latimea de 2 cm, aceasta declarand ca apartine tanarului care a dat cu acest cutit intr-o masa din bar.

Cercetările sunt continuate de poliţişti, iar celui în cauză i s-a intocmit dosar penal pentru savarsirea infractiunii de port ilegal de arma alba, ultraj contra bunelor moravuri si distrugere.

Asociaţia telefonul Copilului este o organizaţie neguvernamentală non-profit, al cărei scop este acela de a proteja copiii împotriva oricărei încercări de încălcare a drepturilor lor, împortiva oricărei forme de abuz. Este activă în domeniul protecţiei drepturilor copilului 7 zile din 7, între orele 08.00-20.00 răspunde apelurilor copiilor, părinţilor, tuturor cetăţenilor la 116111.

Asociaţia Telefonul Copilului a fost înfiinţată în anul 2006, după finalizarea funcţionării serviciului 0800 8 200 200, timp de 5 ani, în cadrul programelor Phare finanţate de Uniunea Europeană, fiind promovat prin intermediul campaniilor “Casa de Copii nu e acasă” şi “Drepturile copilului sunt lege”.

În luna iulie 2008, Asociaţiei Telefonul Copilului, în parteneriat cu Romtelecom, i-a fost acordată de către Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii (ANC), licenţa pentru implementarea numărului unic european de asistenţă pentru copii, 116 111. Începând cu data de 1 octombrie 2008 acesta a devenit funcţional la nivelul întregii ţări în reţeaua Romtelecom. România a fost a treia ţară din Uniunea Europeană care a pus la dispoziţia copiilor acest număr unic.

Serviciile oferite de către Telefonul Copilului 116 111 sunt următoarele:

 Informare cu privire la promovarea şi respectarea drepturilor copiilor

 Consiliere cu privire la promovarea şi respectarea drepturilor copiilor

 Îndrumare către instituţiile în măsură să acorde asistenţa necesară

 Urmărirea modului de soluţionare a cazurilor

 Monitorizarea respectării drepturilor copilului în urma cazurilor înregistrate şi informarea instituţiilor abilitate cu privire la problemele întâmpinate de copii

În primele 9 luni ale anului 2010 s-au constatat la nivelul judeţului Vrancea 3 infracţiuni de rele tratamente aplicate minorului ( prevăzute de art.306 CP). Acesta se referă la „punerea în primejdie gravă prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinţi sau orice altă persoană căruia minorul i-a fost încredinţat spre creştere şi educare , şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi”.

ABUZUL ASUPRA COPILULUI

Caracteristici generale privind abuzurile asupra copiilor şi semne de recunoaştere a acestora

Abuzul asupra copilului presupune toate formele de rele tratamente fizice sau emoţionale, abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, exploatare comercială sau de alt tip, produse de către părinţi sau  orice altă persoană aflată în poziţie de răspundere, putere sau încredere faţă de copil, ale cărei consecinţe produc daune actuale sau potenţiale asupra sănătăţii copilului, supravieţuirii, dezvoltării sau demnităţii lui.

În ziua de astăzi, un număr important de copii sunt victime ale abuzurilor fizice, emoţionale sau sexuale, ale negjlijării sau exploatării. Acestea le afectează dramatic dezvoltarea, distrugându-le încrederea în propriile forţe şi în lumea adultă.

Abuzul sub orice formă subminează încrederea copilului în adulţi, în lumea înconjurătoare, care astfel devine ostilă şi ameninţătoare pentru el,  încât nu se va putea dezvolta normal.

În familie, abuzul este săvârşit, de regulă, de către persoanele de care copilul este ataşat : părinţi, fraţi/surori, bunici, unchi/mătuşi, alte persoane care îl au în îngrijire. În unele familii continuă să funcţioneze practici educaţionale bazate de mentalităţi de tip abuziv, de tipul „eu te-am făcut, eu te omor”, „unde dă tata/mama creşte”, „bătaia e ruptă din rai”, etc.

Abuzul fizic implică folosirea forţei fizice asupra copilului sau supunerea acestuia la munci dificile care depăşesc posibilităţile sale, având ca rezultat vătămarea integrităţii corporale. Presupune pedepse cum sunt : bătaia, schingiuirea, biciuirea, exploatarea prin obligarea la munci nepotrivite cu vârsta, aşezarea în genunchi, lovirea , legarea, rănirea, otrăvirea, intoxicarea sau arderi produse intenţionat, suprimarea meselor, etc.

Categoria copiilor abuzaţi fizic îi include   pe cei care au fost răniţi în mod deliberat, precum şi pe cei răniţi din cauza insuficientei supravegheri.

Unii adulţi cred că îşi pot exercita liber dreptul de a-l pedepsi pe copil, mai ales când este vorba despre propriul copil,   iar pedeapsa fizică este folosită pentru a corecta comportamentul copilului, provocând durere.

-         Semne ale abuzului fizic

Posibilitatea existenţei abuzului fizic poate fi luată în considerare atunci când copilul :

• are arsuri, muşcături, echimoze, oase rupte sau ochi învineţiţi în mod inexplicabil;
• are echimoze sau alte semne vizibile după o absenţă de la şcoală;
• se crispează la apropierea adulţilor;
• pare înspăimântat de părinţi şi protestează sau plânge când trebuie să meargă acasă;
• declară că a fost bătut de un părinte sau de altă persoană care îl îngrijeşte;

Posibilitatea existenţei abuzului fizic poate fi luată în considerare atunci când părintele sau o altă persoană în grija căreia este copilul :

dă explicaţii neconvingătoare , contradictorii sau nu dă nici o explicaţie privind rănile copilului;

descrie copilul ca fiind rău sau într-un alt mod negativ;

utilizează pedepse fizice dure;

el însuşi a fost abuzat în copilărie.

Abuzul emoţional (psihologic) constă în omisiuni sau comportamente deliberate  ale unui adult, de care copilul este foarte ataşat şi care provoacă traume psihologice grave :

- ameninţarea, înfricoşarea şi terorizarea prin cuvinte sau gesturi , provocarea de sentimente ca insecuritate, incertitudine, durere, nefericire;

- interzicerea distracţiei sau a jocului cu ceilalţi copii, legarea, încuierea în spaţii închise, interdicţia de a participa la activităţi de grup, de a frecventa grădiniţa sau şcoala;

- refuzul de a comunica, de a răspunde la durerea copilului, la dorinţele şi solicitările sale de ajutor, lipsa de interes pentru dezvoltarea abilităţilor sau performanţelor copilului, neprotejarea lui faţă de agresiunea fraţilor mai mari, a altor copii sau adulţi;

- folosirea copilului ca servitor, ridiculizarea, umilirea, jignirea, blamarea, exprimarea neîncrederii în viitorul său, învinovăţirea repetată pentru eşecuri , folosirea în activităţi degradante, etc.

- pedepsirea pentru activităţi, gesturi şi comportamente fireşti (curiozitatea , manipularea unor obiecte, zâmbet, plâns) , transformarea în ţap ispăşitor al familiei , etichetarea negativă permanentă , refuzul de a-i remarca realizările, etc.;

- supunerea la practici bizare, magie, credinţă , etc.;

- atitudine autoritară , atragerea în activităţi antisociale, imorale sau criminale : delicvenţă, violenţă, pornografie, prostituţie, trafic şi consum de alcool şi droguri , cerşetorie, furt, muncă în condiţii ilegale.

- Semne ale abuzului emoţional

Posibilitatea abuzului emoţional poate fi luată în considerare atunci când copilul :

are un comportament ce duce spre extreme, cum ar fi comportamentul revendicativ exagerat sau comportamentul servil, pasivitate sau agresivitate extremă;

este întârziat în dezvoltarea fizică sau emoţională;

manifestă tendinţe de suicid;

declară o lipsă de ataşament faţă de părinţi;

afirmă în mod repetat că este minimalizat şi respins de către membrii familiei sau alţi adulţi.

Abuzul sexual înseamnă expunerea, implicarea sau obligarea copiilor la acte sexuale fără contact sau cu contact genital, oral, anal, prin avansuri, gesturi, propuneri, mângâieri, vizionări, de către o persoană de sex diferit sau acelaşi sex cu copilul. Exemplu : propuneri verbale, gesturi sau atingeri de tip sexual, comportament exhibiţionist în faţa copilului, manipularea organelor genitale ale unui copiul sau obligarea acestuia de a manipula organele sexuale ale agresorului, introducerea unor obiecte în organele sexuale ale copilului, penetrarea sexuală genitală, anală sau orală, obligarea copilului la pornografie sau prostituţie în folosul adultului.

- Semne ale abuzului sexual

Posibilitatea abuzului sexual poate fi luată în considerare atunci când copilul:

are dificultăţi în mers sau atunci când stă pe un scaun;

refuză brusc să se schimbe pentru orele de educaţie fizică sau refuză să participe la activităţi fizice;

contactează o boală venerică sau, în cazul unei fete,  rămâne însărcinată;

fuge în mod repetat de acasă;

dă dovadă de cunoştinţe sau comportament sexual ciudat , sofisticat sau neobişnuit;

acuză abuzul sexual din partea unui părinte , a persoanei în grija căreia se află sau a oricărei alte persoane;

este secretos şi izolat;

descrie dificultăţi referitoare la căsnicia părinţilor sau abuzuri de natură sexuală ale acestora;

părintele este foarte protector cu copilul, limitând sever contactul acestuia cu alţi copii;

Neglijarea presupune incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul , indiferenţa faţă de nevoile sale biologice emoţionale, de dezvoltarea fizică şi psihică , faţă de îngrijirea acestuia precum şi limitarea accesului copilului la educaţie .

Exemplu :

-         înfometarea copilului , lipsa îmbrăcăminţii, a medicamentelor şu îngrijirilor medicale, a adăpostului;

-         împiedicarea copilului de a frecventa şcoala, obligându-l la alte activităţi decât cele şcolare, la vagabondaj, cerşit, muncă, acte antisociale, etc.;

-         ignorarea evenimentelor importante din viaţa copilului, omiterea încurajărilor aşteptate de copil, lipsa sau modalităţi neadecvate de răspuns la nevoile sale afective;

-         abandonul – formă severă de neglijare.

Semnele şi consecinţele abuzului diferă de la un copil la altul , depinzând de vârsta şi forţa lui , de relaţia cu abuzatorul, de locul de producere a abuzului , de frecvenţa situaţiilor abuzive, etc.

Copilul nu dezvăluie de regulă abuzul şi poate refuza chiar separarea de abuzator, din teama de consecinţe.

-         Semne ale neglijării

Posibilitatea neglijării copilului poate fi luată în considerare atunci când copilul :

nu a beneficiat de îngrijire medicală  necesară la timp;

este adesea murdar şi miroase urât;

consumă alcool sau alte droguri ori se prostituează;

nu are haine adecvate anotimpului şi temperaturii de afară;

susţine că nu are pe nimeni acasă să îl îngrijească.

Posibilitatea neglijării copilului poate fi luată în considerare atunci când părintele sau altă persoană în grija căreia este copilul :

pare să fie indiferentă faţă de copil;

pare apatică sau deprimată;

se comportă iraţional sau într-o manieră ciudată;

consumă alcool sau droguri.

Cu aceasta ocazie, in doua locatii din cadrul complexului au fost identificate cantitatile de aproximativ 1000 l alcool si bauturi alcoolice si aproximativ 2000 l vin vrac si imbuteliat, detinute de S. Simion si T. Doinita in vederea comercializarii, fara documente legale de provenienta.

Cantitatile identificate au fost indisponibilizate, in vederea continuarii cercetarilor.

Cele 748 de efective de politisti si 56 de jandarmi au desfasurat 488 de actiuni si controale, fiind constatate cu aceasta ocazie 68 de infractiuni. Totodata, au fost prinsi 32 de infractori, a fost depistata o persoana urmarita si au fost aplanate 144 stari conflictuale. In total au fost aplicate 994 sanctiuni contraventionale, dintre care 76 la Legea nr. 61/1991 si 38 la Legea nr. 12/1990. De asemenea, la OUG 195/2002 au fost aplicate 1608 sanctiuni contraventionale. Valoarea totala a contraventiilor este de 214.523 lei.

Tot cu aceasta ocazie au fost confiscate 931.280 kg cereale si 65.000 kg soia, in valoare totala de 987.931.000 lei.

Lucratorii angrenati in activitatile organizate au retinut 44 de permise de conducere si 29 certificate de inmatriculare.

Astfel, s-a reusit identificarea si destructurarea a doua grupuri de infractori:

La nivelul Politiei com. Tulnici au fost prinsi G. George, de 27 ani, din com. Soveja si  P. Ghita, 28 ani, din com. Suraia, care in perioada aprilie-iulie au comis 10 furturi din case de vacanta, pe raza satelor Lepsa-Gresu. Prejudiciul, in valoare de aprox. 12.000 lei, a fost recuperat in totalitate, iar principalii suspecti sunt cercetati in stare de libertate.

La nivelul B.O.P.M.R. Focsani, in urma efectuarii simultane a 6 perchezitii domiciliare, au fost identificati C. Daniel, de 40 ani si C. Danut, de 28 ani, ambii din com. Urechesti, care in cursul acestui an au comis 6 furturi din locuinte pe raza localitatii de domiciliu, cu un prejudiciu de aproximativ 20.000 lei. Cercetarile continua cu principalii suspecti in stare d elibertate, prejudiciul fiind recuperat in proportie de 60 %.

Toate cantitatile de legume si cereale confiscate au fost identificate in trafic, fiind transportate catre portul Braila si localitatea Ovidiu, jud. Constanta, documentele de insotire neputand justifica provenienta si achizitia legala.

Flagrantul a fost organizat ca urmare a denunţului depus tot miercuri, 27 octombrie, de către şeful Postului de poliţie Sihlea, jud. Vrancea, la S.J.A. Vrancea. Astfel, aflat în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, agentul de poliţie l-a depistat pe R.I. în timp ce transporta cu un autofurgon maca Iveco, cantitatea de circa 4 mc material lemnos fără documente legale de provenienţă şi transport, contravenţie ce se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei şi confiscarea materialului lemnos transportat nelegal.

În momentul depistării, tatăl contravenientului, pasager în autofurgon, i-a promis poliţistului suma de 250 lei pentru ca acesta să nu-i întocmească fiului său proces-verbal de constatare a contravenţiei, pe motiv că materialul lemnos ar avea, de fapt, o provenienţă licită. Agentul de poliţie a refuzat oferta şi i-a explicat că are posibilitatea legală de a achiziţiona materialul lemnos ce urma a fi confiscat de la organul silvic în custodia căruia urma să fie lăsat.

Sub motivul că nu deţineau asupra lor decât certificatul de înmatriculare al furgonului, făptuitorul R. I. şi fiul acestuia, au lăsat furgonul şi au plecat de la sediul Postului de poliţie Sihlea, cu promisiunea de a reveni în jurul orei 16.00, cu documentele de identitate şi permisul de conducere al şoferului, precum şi cu o sumă de bani. Totodată, i-au cerut agentului de poliţie să nu întreprindă nici un demers până la întoarcerea lor, când vor putea rezolva problema legalităţii transportului în mod „amiabil”.

Ulterior acţiunii de prindere în flagrant, R. I. şi-a recunoscut fapta, fiind pus sub învinuire pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. şi ped. de art. 255 C.pen. cu referire la art. 7 alin. 2 din Legea nr.78/ 2000, cercetările fiind continuate cu învinuitul în stare de libertate.

Cel în cauză  a fost prezentat Parchetului de pe lăngă Judecătoria Focșani, cu propunere de arestare preventivă, obtinand mandat de arestare pe o perioada 29 de zile.

Cercetarile continua pentru documentarea intregii activitati infractionale.

Cercetările sunt continuate de poliţişti în vederea stabilirii cu exactitate a modului de producere a evenimentului.

RADARE  20.10.2010

DN 2 – E 85: Obrejiţa – Urechesti; Urechesti – Popeşti; Călimăneşti – Haret; Pufeşti-Domneşti; Garoafa – Bizigheşti; Focşani – Goleşti; Obrejiţa – Dumbrăveni; Popeşti – Dumbrăveni; Pufeşti – Călimăneşti; Haret – Domneşti; Focşani;

Principalele obiective ale acţiunii le constituie asigurarea unui climat corespunzător desfăşurării normale a procesului instructiv-educativ în instituţiile de învăţământ preuniversitar şi verificarea privind asigurarea climatului de siguranţă publică în incinta şi zona adiacentă unităţilor de învătământ preuniversitar în anul şcolar 2010-2011.

În perioada desfăşurării acţiunii se va asigura prezenţa activă a poliţiştilor de ordine publică, poliţie rutieră şi de prevenire, în zona unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Activităţi preventive :

- identificarea persoanelor care nu-şi justifică prezenţa în incinta şi zona adiacentă a unităţilor de învăţământ;

- identificare elevilor problemă sau care absentează în mod regulat de la cursuri, precum şi a locurilor pe care aceştia le frecventează;

- identificarea societăţilor comerciale amplasate în zona unităţilor de învăţământ cu privire la respectarea categoriilor de produse ce pot fi comercializate minorilor conform HG nr. 128/1994;

- reactualizarea avizierelor conţinând recomandări cu caracter preventiv şi datele de contact ale poliţiştilor care au în responsabilitate unitatea respectivă;

- activităţi pentru verificarea stării tehnice şi a legalităţii transportului la autovehiculele destinate transportului elevilor din dotarea MECTS;

Activităţi educative:

- îndrumarea activităţii patrulelor şcolare de circulaţie;

- realizarea de întâlniri cu elevii pentru informarea acestora cu privire la consecinţele comiterii de infracţiunii precum şi la modalităţile de autoprotecţie;

- participarea la întâlniri cu conducerea unităţilor şcolare şi comitetele de părinţi pentru identificare unor soluţii în scopul prevenirii incidentelor în unităţile de învăţământ;

La nivel judeţean vor fi angrenate efectivele de ordine publică, poliţie rutieră şi prevenire care vor acţiona pentru depistarea identificarea şi tragerea la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de încălcare a prevederilor legale în domeniu.

Pentru a nu avea incidente nedorite poliţiştii vin cu urmatoarele recomandari:

-         Nu incurajati violenta si nu proferati injurii! Acestea sunt cauze care duc la declansarea unor conflicte si pot genera violenta;

-         Nu va faceti singuri dreptate!  Unele gesturi pot avea consecinte grave!

-         Nu dati frau liber sentimentelor de ura, invidie, lauda si grandomanie!

-         Evitati persoanele mai irascibile si puse pe cearta! Nu-i jigniti si nu-i incurajati!

-         Daca sunteti martorul unei agresiuni, interveniti cerand ajutorul profesorilor sau politiei!

-         Nu dati curs provocarilor venite de la persoane aflate in stare de ebrietate!

-         Evitati persoanele dubioase care se afla in perimetrul scolii si doresc sa va atraga la comiterea unor infractiuni (trafic de droguri, trafic de persoane si violenta, etc..)

-         Nu acceptati compania persoanelor necunoscute, ele pot fi autoare sau complice la infractiuni.

Cercetările sunt continuate sub directa coordonare a procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T Biroul Teritorial Vrancea, în vederea documentării întregii activităţi infracţionale a grupului.

Cercetările sunt continuate de poliţişti pentru stabilirea cu exactitate a modului de producere a evenimentului.

În cauză au fost demarate cercetări, iar în urma activităţilor specifice efectute s-a reuşit identificarea şi reţinerea suspecţilor M. Ion, de 49 de ani şi M. Denis Cătălin, de 25 de ani, ambii din Focşani. Aceştia anterior au mai fost condamnaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt calificat.

Prin activităţile specifice de cercetare ale poliţiei, pornindu-se de la modul de operare, acelaşi în cazul tuturor infracţiunilor reclamate, s-a creat un cerc de suspecţi, ulterior fiind identificaţi cei doi bărbaţi, care au fost ajutaţi la savârşirea faptelor şi de alte persoane care în prezent sunt cercetate în stare de şibertate.

Pentru documentarea activitătii infracţionale s-a solicitat instatnţei de judecată remiterea de autorizaţii de percheziţie, astfel că la data de 06.10.2010, simultan, au fost efectuate perchezitii domiciliare la 8 adrese diferite, precum şi percheziţii la autoturismele care erau folosite de catre suspecţi şi de persoanele care i-au ajutat la comiterea faptelor ilicite.

Cu ocazia percheziţiilor, care s-au desfasurat în judeţele Vrancea, Galaţi şi Giurgiu, au fost ridicate un număr însemnat de bunuri ce provin din săvârşirea infracţiunilor, precum şi intrumente folosite de aceştia la săvârşirea lor.(telefoane mobile, aparatură electronică, bijuterii din aur, sume de bani)

În autoturismul folosit de M. Ion a fost găsit un pistol cu amortizor, cu 14 cartuşe cu glonţ, dintre care un glonţ se afla pe ţeavă, precum şi o cagulă, un box, mănuşi şi instrumente specifice modului de operare prin efracţie.

Cei doi suspecţi vizau persoane care deţin bunuri de valoare şi acţionau după o studiere în prealabil a locului faptei şi după ce se asigurau că părţile vătămate nu sunt la domiciliu, astfel încat activitatea infracţională să fie încununată de succes.

În perioada următoare vor continua activităţile de documentare a întregii activiţaţii infracţionale a grupului pentru a se recupera în totalitate pejudiciul cauzat şi luarea măsurilor legale ce se impun.

Cercetările sunt continuate de poliţişti pentru stabilirea cu exactitate a modului de producere a evenimentului.

Cercetările sunt continuate de poliţişti pentru stabilirea cu exactitate a modului de producere a evenimentului.

Cercetările sunt continuate de poliţişti pentru stabilirea cu exactitate a modului de producere a evenimentului.

Cel în cauză este cunoscut ca fiind consumator de băuturi alcoolice, nu are locuinţă stabilă, fiind nevoit să lucreze cu ziua pentru a se întreţine. Bărbatul a fost transportat la Spitalul de Urgenţă „Sf. Pantelimon” Focşani, unde i-au fost acordate îngrijiri medicale.

Cadavrul, care cu excepţia şanţului de strangulare, nu prezenta alte urme vizibile de violenţă, a fost depus la Morga S.M.L. Vrancea în funcţie de rezultatul necropsiei se vor dispune măsurile legale.

Cercetările sunt continuate de poliţişti în vederea stabilirii cu exactitate a modului de producere a evenimentului, iar în funcţie de certificatul medical obţinut se va face încadrarea juridică a faptei.

Cercetările sunt continuate de poliţişti în vederea stabilirii cu exactitate a modului de producere a evenimentului.

Cercetările sunt continuate de poliţişti în vederea stabilirii cu exactitate a modului de producere a evenimentului, iar în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale va fi făcută încadrarea juridică a faptei.

In aceeasi zi, pe str. Piața Gării din municipiul Focșani, A. Marius, de 26 ani, din localitate, în timp ce conducea autoturismul marca Dacia a acroșat și accidentat ușor pe M. Olguța, de 40 ani, din comuna Gugești, care s-a angajat în traversarea străzii prin loc nepermis și fără să se asigure. Cercetările sunt continuate de poliţişti în vederea stabilirii cu exactitate a modului de producere a evenimentului, iar în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale va fi făcută încadrarea juridică a faptei.

Echipa de cercetare deplasată la faţa locului a stabilit faptul că în ziua de 09.09.2010, victima fiind sub influienţa băuturilor alcoolice, a folosit pentru iluminat lumînări şi s-a autoincendiat involuntar.

Transportat la Spitalul Judeţean Vrancea, datorită arsurilor, acesta a decedat la data de 24.09.2010.

În cauză se continuă cercetările.

In urma verificarilor s-a stabilit ca persoana lovită  se numeste N. DUMITRU, de 57  ani din localitate, angajat al unei societăţi de pază din Focsani. Acesta se afla pe str. Viilor la sediul unei societăţi comerciale, unde lucra ca agent de paza si in timp ce incerca sa inchida o poarta masiva din fier aceasta a cazut peste el.

Cel in cauză a fost transportat la Sectia U.P.U. a Spitalului de Urgenţă ’’Sf. Pantelimon” FOCŞANI, pentru ingrijiri medicale fiind diagnosticat cu politraumatism prin strivire prin accident de munca, traumatism cranio facial cu plăgi escoriate, traumatism toracic cu fractură coasta a-8-a dreaptă şi traumatism bazin şi şold drept.

Evenimentul a fost adus la cunostinta I.T.M. Vrancea şi Parchetului local Focşani, care au preluat cercetările.

Din primele investigatii am stabilit faptul ca S. Vasile, de 39 ani, domiciliat in comuna Vidra, era angajat la societatea din localitate cu contract de munca, in functia de circularist. In ziua de 25.09.2010 acesta a intervenit la circularul pe care lucra intentionand sa-i intinda cureaua de transmisie si din neatentie si-a prins un deget intre fulie si curea, acesta fiindu-i fracturat.

Cel în cauză a fost transportata la Spitalul Comunal Vidra pentru acordarea de ingrijiri medicale fiind diagnosticat cu fractura deget numarul 4(inelar) mana dreapta.

Evenimentul a fost adus la cunostinta I.T.M. Vrancea şi Parchetului local Focşani, care au preluat cercetările.