Nici nu avea cum să fie altul deznodământul jocului decât cu vasluienii la cârma jocului, mai ales dacă în teren se află magicienii Wesley, Sânmărtean şi Adailton.

Golgeterul vasluienilor a dat recital la Piatra Neamţ marcând o triplă de senzaţie şi ajungând la cota 18 în clasamentul marcatorilor din liga I fiind, de altfel, şi cel mai bun marcator din acest sezon.

Prima dată şi-a arătat colţii în minutul 11 când a reuşit să deschidă scorul dintr-un penalty scos tot de el.

În minutul 27 a majorat diferenţa de scor marcând cu o lovitură de cap în urma unui corner executat perfect de Adailton.

Recitalul şi l-a încheiat în minutul 72 când a primit o pasă de la Sânmărtean, a preluat pe genunchi şi a şutat din vole fără speranţe pentru portarul gazdelor.

Nemţenii au marcat şi ei golul de onoare în minutul 84 prin Golubovic care a executat o lovitură liberă, mingea a fost deviată de zidul vasluian şi l-a păcălit pe Borjan.

Vasluiul arată un fotbal plăcut şi demonstrează meci de meci că este o forţă în campionatul României. Antrenorul Inacio este un tehnician croit pe atac şi nu face pasul înapoi când echipa sa conduce, ci le cere jucătorilor să atace în continuare. Un astfel de stil de joc se potriveşte ca o mănuşă Vasluiului care are în echipă foarte mulţi jucători tehnici, de atac. Tripleta magică Sânmărtean, Wesley, Adailton şi-a făcut şi în această partidă datoria, Adailton două pase decisive, Sânmărtean o pasă decisivă iar Wesley marcator a trei goluri. Pe lângă aceşti trei jucători de excepţie uşor, uşor îşi face loc încă o bijuterie. Este vorba de puştiul Nicuşor Stanciu, care la doar 19 ani începe să evolueze din ce în ce mai mult şi nu o face deloc rău. Arată tupeu, arată dorinţă, şi cel mai important lucru, nu joacă cu teamă. Antrenorul a văzut acest lucru şi îi dă credit în continuare.

La finalul partidei, tehnicianul vasluienilor a avut o replică de mare antrenor la întrebarea unui reporter care i-a spus tehnicianului că Wesley a marcat 3 goluri în acest sezon devenind astfel golgeterul ligii. Inacio Augusto a replicat că nu Wesley a marcat 3 goluri ci FC Vaslui a marcat 3 goluri pentru că fără ceilalţi jucători Wesley nu reuşea să marcheze. Aceasta este diferenţa dintre un antrenor mediocru, care se mulţumeşte cu un 1-0 chinuit, şi un antrenor ce doreşte să scoată maxim din fiecare jucător.

Pentru vasluieni urmează partida de joi de pe teren propriu în compania celor de la FC Braşov, în timp ce la finalul săptămânii vor evolua în capitală contra celor de la Dinamo. Ceahlăul Piatra Neamţ a intrat din nou în zona minată a clasamentului şi va evolua joi în deplasare la Rapid, iar luni va juca pe propriul teren cu Petrolul Ploieşti. (Cristian TUDORI)

• Cursurile de prim ajutor sunt oferite gratuit in cadrul campaniei „O viata poate depinde de tine!”, lansata de Asociatia React si Vodafone Romania. Pe www.salvez.ro, oricine se poate inscrie la cursurile de prim ajutor

• Campania „O viata poate depinde tine!” isi propune sa responsabilizeze publicul larg privind acordarea primului ajutor in situatii de urgenta si sa atraga atentia asupra efectelor negative ale folosirii abuzive a numarului de urgenta 112

Peste 3.000 de persoane au participat la cursurile de prim ajutor organizate de catre Asociatia React si Vodafone Romania in cadrul campaniei „O viata poate depinde de tine!”, in primele 6 luni de la lansare.

Pana in prezent au fost organizate 138 cursuri pentru publicul larg, elevi, studenti, profesori, angajati ai unor institutii, organizatii neguvernamentale si ai unor companii din domeniul telecomunicatii, cosmetica, bricolaj sau constructii. Cursurile de prim ajutor au avut loc in orasele Bucuresti, Cluj, Craiova, Piatra Neamt, Iasi, Sibiu, Ploiesti, Targoviste si Pucioasa. Cursurile de prim ajutor sunt gratuite si sunt sustinute de catre personal specializat din cadrul SMURD.

In Piatra Neamt, de la lansarea proiectului, au fost organizate 14 cursuri. Astfel, peste 380 de persoane au invatat in ce conditii trebuie apelat serviciul de urgenta 112, faptul ca acordarea primului ajutor pana la sosirea echipelor de interventie poate salva vieti si cum sa realizeze aceste manevre de prim ajutor.

„In primele doua saptamani de la lansarea proiectului, s-au inscris peste 300 persoane la cursurile de prim ajutor. Ne bucuram ca, sase luni mai tarziu am reusit sa oferim gratuit aceste cursuri unui numar de zece ori mai mare de oameni. Stim acum ca exista cel putin 3.000 de oameni care inteleg ca, diferenta dintre viata si moarte poate insemna un minut, in care deschizi caile aeriene printr-o manevra de prim ajutor. Si cel mai important, stiu cum sa faca acest lucru”, a declarat dr. Anca Stefan, Presedinte Asociatia React.

„Prin platforma Parteneriat pentru Viata, Vodafone Romania sustine mai multe programe pentru salvarea de vieti omenesti, printre care se numara solutia de telemedicina dezvoltata pentru SMURD, parteneriatul cu Salvamont, precum si campania O viata poate depinde de tine!, Aceasta campanie, lansata in toamna anului trecut, a reusit nu numai sa atraga atentia asupra importantei acordarii corecte a primului ajutor, ci si sa convinga 3200 de persoane sa urmeze cursurile special organizate. Persoanele care doresc sa se inscrie la aceste cursuri pot sa o faca si de acum inainte, pe www.salvez.ro”, Florina Tanase, Senior Director, Regulatory, Legal and Corporate Affairs, Vodafone Romania.

In cadrul cursurilor, participantii invata manevre de prim-ajutor in situatii de stop cardio-respirator, de obstructie a cailor respiratorii, de fracturi, hemoragii, lesin, degeraturi, insolatie, arsuri si electrocutare si ceea ce este cel mai important, toti participantii exerseaza manevrele predate.

Tot pe www.salvez.ro se pot inscrie si companiile, institutiile si ONG-urile care doresc sa ofere angajatilor cursuri gratuite de prim ajutor. Echipa mobila „O viata poate depinde de tine!” se va deplasa la sediul lor, pentru a oferi gratuit cursuri de prim ajutor beneficiarilor organizatiilor non profit si angajatilor.

In primele sase luni de la lansare, site-ul  proiectului a inregistrat peste 90.000 de vizitatori unici, cu un timp mediu petrecut pe site de 2,5 minute. Cele mai vizionate manevre de prim ajutor au fost stopul cardio-respirator, ingrijirea plagilor in caz de rani usoare si hemoragia, acestea fiind vazute de 27.300 de utilizatori.

Campania „O viata poate depinde de tine!” promoveaza importanta masurilor de prim ajutor atat in ceea ce priveste accesul rapid la asistenta de specialitate, prin apelarea numarului de urgenta 112, cat si in ceea ce priveste corectitudinea realizarii manevrelor de prim ajutor pana la sosirea ambulantei.

Mesajele campaniei de informare din cadrul proiectului au ajuns la 3,8 milioane de persoane, prin spoturile video si audio difuzate in regim de anunt de utilitate publica, in perioada octombrie – decembrie 2011, pe principalele canale TV si radio, precum si in mediul online.

Campania „O viata poate depinde de tine!” este organizata de catre Asociatia React si Vodafone Romania in parteneriat cu SMURD, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul Sanatatii.

Vodafone Romania, divizie a Vodafone Group Plc, avea 8,327,280 clienti inregistrati la 31 decembrie 2011. Vodafone este unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicatii mobile din lume, cu 398 milioane de clienti in intreaga lume, inregistrati la 31 decembrie 2011. Vodafone are divizii in 30 de tari de pe cinci continente si peste 40 de retele partenere in intreaga lume. Pentru mai multe informatii, vizitati www.vodafone.com.

Asociatia REACT este o organizatie neguvernamentala, creata in 2006 pentru a veni in sprijinul actorilor societatii civile prin proiecte ample, durabile, cu impact in comunitatile vizate. Organizatia activeaza in trei domenii: sanatate publica, educatie si integrare sociala, are 5 sucursale in care lucreaza mai mult de 30 de angajati si peste 200 de voluntari. Pana in prezent, Asociatia React a obtinut 9 premii de excelenta – nationale si internationale si a contribuit la salvarea a mai mult de 120.000 de vieti omenesti. www.asociatiareact.ro.

Comuna „trăieşte”

Ultimii ani au reprezentat o perioadă de dezvoltare pentru comuna nemţeană şi acest lucru se vede cel mai bine în lucrările pe care Primăria le-a făcut pentru a schimba faţa comunei dar mai ales în numărul foarte mare de case moderne pe care oamenii de aici şi le-au construit. Ridicarea unui mare număr de case noi reprezintă un motiv de mândrie pentru primarul Constantin Foltea care ne-a spus: „Faptul că oamenii şi-au ridicat peste 30 de case noi în Dulceşti de când sunt eu primar este un semn foarte bun, este o dovadă că localitatea noastră <trăieşte> şi oamenii de la noi au văzut că ne dăm toată silinţa în a le asigura tot confortul de care au nevoie şi aici mă refer la: drumuri mai bune, aducţiune de apă şi canalizare şi toate celelalte utilităţi obligatorii într-o comună din Uniunea Europeană”. Constantin Foltea este primar al comunei din 2004 şi ne-a declarat că a candidat pentru a dobândi această funcţie cu gândul de a schimba în bine faţa Dulceştiului. Dacă ne gândim numai că a reuşit să mute primăria într-un sediu nou şi modern noi spunem că a reuşit dar activitatea de 8 ani a lui Constantin Foltea nu s-a rezumat numai la atât. „Am candidat cu gândul să schimb faţa comunei pentru că mă durea să văd că toate comunele vecine se dezvoltă şi la noi nu se face nimic. Nu îmi place să vorbesc prea mult despre moştenirea grea pe care am căpătat-o de la administraţiile anterioare doar atât vreau să vă spun că drumurile comunale erau sub orice critică, în şcoli era mai frig ca afară iar de utilităţi publice nici nu se putea vorbi. Am încercat în toţi aceşti ani împreună cu echipa din subordine să rezolvăm mare parte din problemele comunităţii şi să aducem la un nivel acceptabil reţeaua de drumuri comunale şi săteşti dar mai ales să întocmim proiecte care să ne permită derularea unor investiţii majore care au avut ca scop transformarea Dulceştiului într-o comună civilizată”, ne-a spus Constantin Foltea, primarul comunei nemţene. În ziua când l-am vizitat primarul Constntin Foltea venise de la deszăpezire unde stătuse 3 zile şi era foarte mulţumit că reuşise să elibereze de sub nămeţi majoritatea drumurilor din toate satele componente ale comunei. „Acum s-a nimerit să facem deszăpezirea dar munca de întreţinere a drumurilor din comuna noastră este grea pentru că avem o reţea de drumuri de 60 de kilometri. Reuşim să facem faţă în orice anotimp pentru că ne-am pregătit foarte bine în acest domeniu şi pot să vă spun că nu avem probleme nici cu zăpada şi nici cu inundaţiile. De când sunt primar am reuşit şi am construit 30 de podeţe care erau absolut necesare şi de atunci nu prea mai avem probleme mai ales cu inundaţiile. În ceea ce priveşte drumurile comunale şi săteşti avem planuri mari în sensul că avem aprobat spre finanţare un proiect prin care vom asfalta 8 kilometri din cele mai importante artere ale comunei ca de exemplu drumul de la Dulceşti la Corhana şi o serie de drumuri în intravilanul Dulceştiului. O altă mare realizarea a mea de care sunt foarte mândru este că am reuşit să construiesc şi să pun în funcţiune o primărie modernă nu numai din punctul de vedere al spaţiului propriu zis ci şi din prisma relaţiilor dintre funcţionari şi cetăţeni. Când ne-am multat în noul sediu am abordat şi o nouă politică de dialog şi colaborare cu cetăţenii şi acest lucru a dus la o închegare a relaţiilor dintre noi şi oamenii comunei. Acest lucru a dus la dezvoltarea unei realţii bazată pe respect şi colaborare. Este şi normal să fie aşa. Dacă omul te vede că respecţi ceea ce ai promis în campania electorală îţi va întoarce respectul şi te va sprijini în proiectele viitoare. Armonizarea realţiilor între cetăţeni şi cei de la primărie ne-a adus şi ne va aduce multe beneficii”, ne-a mai spus Constantin Foltea primarul comunei Dulceşti. În afară de starea drumurilor comunei, echipa condusă de primarul Foltea a depus proiecte pentru realizarea reţelelor centralizate de aducţiune cu apă şi canalizare. Au reuşit să obţină finanţare prin Administraţia Fondului de Mediu astfel că în comuna Dulceşti vor exista cât mai curând 6 kilometri de aducţiune cu apă pentru casele situate pe drumul naţional dar în cel mai scurt timp vor începe lucrările pentru extinderea acesteia în zonele vicinale. O altă mare realizarea a dministraţei din comună este reabilitarea şcolii gimnaziale din Dulceşti pe care a reuşit să o aducă la un nivel normal de fucţionare prin asigurarea apei curente şi canalizării precum şi a  încălzirii centrale. Investiţii similare au fost făcute la căminele culturale din Dulceşti şi Corhana, în această primăvară urmând a se lucra la amenăjarile interioare ale acestora. S-au mai făcut lucrări de reparaţii la dispensarul uman din Dulceşti, s-a montat o centrală termică la biserica din satul Cârlig. Au fost modernizate biserica şi casa parohială de la Corhana. Tot în acest domeniu a fost construit un prăznicar la Roşiori şi o capelă la Cârlig. Pentru populaţia de confesiune catolică în viitorul apropiat la Corhana va fi construită cu sprijinul primăriei o biserică deoarece în acest moment catolicii din acest sat nu beneficiază de un locaş de cult adecvat.

Toate problemele sunt rezolvabile

Din discuţia pe care am purtat-o cu primarul Constantin Foltea am remarcat optimismul şi determinarea care îl caracterizează pe acest om. Domnia sa consideră că toate problemele comunităţii pe care o conduce sunt rezolvabile şi a ţinut să ne spună că are mare încredere în viitor. „Avem şi noi probleme ca toate comnităţile dar toate sunt rezolvabile. Îmi exprim încrederea că viitorul va fi mult mai bun pentru comuna noastră şi se vor găsi banii necesari pentru a finaliza proiectele începute şi pentru a derula altele noi. O mare provocare pentru noi este finalizarea parcului eolian de la Cârlig, care este format din 8 turbine de mare capacitate şi care va contribui bine la bugetul local. Lucrări de maximă importanţă pe care vreau să le finalizez în viitorrul apropiat sunt: finalizarea proiectului cu asfaltarea drumurilor, finalizarea lucrărilor la dispensarul din satul Cârlig şi schimbarea acoperişurilor de la şcolile din satele: Cârlig, Poiana şi Corhana. Sunt prbleme urgente ale comunităţii noastre şi sunt rezolvabile aşa cum v-am mai sous. Nu îmi place să le promit oamenilor lucruri irealizabile în actualele condiţii economice. Ca oamenii să te respecte şi să te aprecieze trebuie să le arăţi că din urma ta rămâne ceva folositor comunităţii. Un primar nu trebuie să se hazardeze în a promite oamenilor marea cu sarea doar va mai câştiga ceva voturi în timp ce el nu are în cont nici banii de salarii. Oamenii te judecă după faptele tale şi după ceea ce rămâne în urma ta. Nu este uşor, pentru că şi la noi ca în toate comunităţile criza economică s-a simţit din plin dar am încercat să ne descurcăm în limita bugetului de care am dispus şi pot să spun că lucrurile au mers normal. Se pot face mult mai multe lucruri pentru Dulceşti dar tocmai de aceea mi-am exprimat încrederea că viitorul va fi mai bun pentru că sunt sigur că se vor găsi fonduri pentru finanţarea proiectelor noastre de dezvoltare a comunei. Vreau să le mulţumesc oamenilor comunei că au fost mereu alături de mine şi sunt sigur că sunt în asentimentul meu că ne vom dezvolta prin muncă şi bună colaborare”, ne-a mai spus în încheiere Constantin Foltea, primarul comunei nemţene Dulceşti. (Marius HERMENIUC)

„Politica nu are ce căuta în activitatea unui primar”

Petre Zamfir  a câştigat alegerile în 2008 din partea Partidului Democrat Liberal şi ne-a declarat că a fost, este şi va fi dedicat acestei formaţiuni politice dar în activitatea administrativă nu pune prea mult preţ pe politică. Aici spiritul gospodăresc şi cel civic sunt cele care guvernează buna funcţionare a lucrurilor. „Am ocupat acest post în urmă cu patru ani pentru că oamenii au avut încredere în mine şi mai ales pentru că au vrut ca să se schimbe ceva în bine în comunitatea noastră. Eu zic că nu au greşit atunci când m-au votat pentru că se vede că mi-am ţinut toate promisiunile pe care le-am făcut în campanie şi chiar am făcut unele lucruri pe care nu le-am avut în vedere în timpul campaniei din 2008 dar au apărut pe parcurs şi nu m-a lăsat inima să nu mă ocup de ele pentru că este vorba despre obiective vitale pentru oamenii din comuna Crăcăoani. Personal consider că politica nu îşi are rost în activitatea primarului pentru că mai mult îl încurcă în relaţia cu oamenii comunei şi consilierii locali care poate că au păreri diferite în această privinţă. Eu când am hotărât că vreau să fiu primarul comunei nu am dorit să fac acest lucru ca să-mi zică lumea pe stradă <să trăiţi dom’ primar> ci chiar mi-am propus să transform comuna noastră într-o localitate europeană. Nu vreau să acuz sau să judec administraţiile anterioare dar lucrul care m-a determinat cel mai mult să candidez la primăria comunei a fost starea foarte proastă a drumurilor. Am declarat război pe faţă drumurilor proaste şi cheltuirii anapoda a banului public şi m-am înhămat la treabă. Primul lucru pe care l-am făcut pentru modernizarea infrastructurii de transport în comună a fost finalizarea proiectului SAPARD în valoare de 1 milion de euro prin care am asfaltat drumul care duce la Mănăstirea Horaiţa şi am construit un pod peste apa Cracăului. A fost un proiect început de vechea administraţie dar finalizat de mine şi poate a fost mai bine aşa pentru că oamenii din comună au văzut că mă pricep la drumuri mai bine ca alţii.”, ne-a declarat Petre Zamfir primarul comunei Crăcăoani.

Finalizarea proiectului SAPARD a fost doar începutul unei lungi perioade de întocmire şi implementare a unor proiecte care la începutul mandatului paăreu irealizabile. „M-am zbătut mult pentru întocmirea, depunerea şi mai ales acceptarea la finanţare a proiectelor comunei. Spun că am reuşit şi în acest domeniu să fac lucruri pe care alţi primari cu mult mai multă experienţă administrativă nu le-au reuşit. Am avut succes pentru că în tot ceea ce fac pentru comunitatea mea eu pun foarte mult suflet şi mă dăruiesc 100% obiectivului pe care îl doresc realizat. Proiectul cu care mă mândresc cel mai mult şi pe care îl consider o reuşită deplină este proiectul integrat la măsura 322  prin care în comuna noastră au fost investite 2,5 milioane de euro, cea mai mare investiţie care a fost făcută vreodată în istoria Crăcăoanilor. În cadrul acestui proiect am asfaltat 5 kilomettri de drumuri comunale care fac legătura între satele componente ale comunei, am realizat sistemul centralizat de apă şi canalizare în satul magazia, am construit un centru de tip After school în satul Crăcăoani şi am reabilitat Căminul Cultural din centrul de comună. Este una dintre marile mele reuşite şi cel mai mult mă bucură că oamenii sunt mulţumiţi şi că pot să beneficieze din plin de aceste elemente de civilizaţie obligatorii pentru o comună de oameni gospodari. Alte lucrări pe care le-am făcut în aceşti ani de când sunt primar au fost: realizarea dispensarului uman de la Magazia, mai mult necesar pentru oamenii din acest sat, reabilitarea dispensarului uman de la Crăcăoani, reabilitarea şcolilor şi grădiniţelor din comună cărora le-am asigurat cele mai bune condiţii pentru a putea desfăşura un învăţământ de cea mai bună calitate. Mai sunt de făcut multe lucruri şi în acest domeniu, de exemplu mai am de reabilitat şcoala din centrul de comună lucrare de care mă voi ocupa în perioada imediat următoare şi proiectele mele pentru dezvolatarea comunei nu se opresc aici. Eu sunt genul de om care nu pot lăsa o lucare neterminată şi de aceea pentru madatul viitor mi-am propus o serie de obiective ambiţioase, realizabile care nu vor aduce decât beneficii oamenilor de la noi.  Obiectivul principal pe care mă voi axa şi în mandatul viitor este în continuare modernizarea prin asfaltarea a tuturor drumurilor comunale şi săteşti din Crăcăoani. Este un lucru realizabil pentru că mai sunt comune în judeţul Neamţ care au reuşit acest lucru şi nu văd de ce nu îl putem face şi noi. Deja am primit semnale pozitive că vom primi finanţare pentru asfaltarea a încă două drumuri. Este vorba depre câte 2 kilomteri de asfalt pentru drumurile care fac legătura între satele Magazia şi Mitocul Bălan şi Crăcăoani şi Cracăul Negru. De altfel visul meu pentru comună este să văd toate drumurile asfaltate, toate gospodăriile să beneficieze de apă şi canalizare iar oamenii să se bucure de cele mai bune servicii publice. Este normal să fie aşa pentru că trebuie să ne aliniem şi noi vremurilor în care trăim. Mai sunt multe de făcut şi sunt sigur că le vom rezolva pe toate pentru că nu este nimic mai frumos în activitatea unui primar decât să vadă oamenii care  au avut încredere în el că sunt mulţumiţi şi că îl respectă prin ceea ce a făcut pentru comunitate şi nu doar aşa de formă conform statutului pe care îl ocupă vremelnic. Poate sunt mai de modă veche dar eu consider că faptele sunt cele care dau valoarea unui om şi nu felul în care face politică sau cât de bine se pricepe la manevrat masele. Sunt mândru că trăiesc într-o comunitate de oameni deosebiţi care ştiu foarte bine să îmbine elementele de civilizaţie cu tradiţiile şi acest lucru se poate vedea în gospodăriile oamenilor care sunt cele mai bune şi mai frumoase din toată zona”, ne-a mai spus cu mândrie, Petre Zamfir, primarul comunei nemţene Crăcăoani. (Marius HERMENIUC)

Oamenii vor asfalt

Prima impresie pe care ne-a făcut-o comuna Urecheni a fost foarte bună şi aceasta poate pentru că am ajuns în centrul de comună pe un drum impecabil care leagă Urecheniul de comuna vecină Timişeşti. „Este un drum asfaltat de Consiliul Judeţean căruia îi mulţumim pentru că ne-a înlesnit mult accesul la drumul naţional care duce de la Cristeşti la Târgu Neamţ. Este unul dintre multele lucruri bune pe care cei de la Consiliul Judeţean le-a făcut pentru oamenii din comuna noastră şi sperăm din tot sufletul să nu fie şi ultimul pentru că la noi în comună nevoile sunt atât de mari şi în toate sondajele de opinie pe care le-am făcut în rândul populaţiei, majoritatea covârşitoare a oamenilor cere un singur lucru: asfalt”, ne-a mai spus Mihai Tănăselea. Domnia sa conduce destinele primăriei comunei din Urecheni din anul 2000 şi am purtat o discuţie hazlie despre situaţia în care unii primari sunt puşi atunci când trebuie să schimbe partidul în favoarea rezolvării problemelor comunităţii. „Se poate spune despre cei care schimbă partidul că nu sunt serioşi. Aşa şi este. Nu sunt serioşi din punct de vedere politic dar politica e plină de neserioşi altfel n-ar mai putea fi făcută. Consider că interesele comunităţii sunt prioritare şi dacă acestea o cer iată că m-am făcut neserios şi am trecut în barca altui partid care le poate rezolva. Nu este foarte moral dar asta e politica”, ne-a mai spus Mihai Tănăselea. Cu sau fără sprijinul partidelor politice acest om a reuşit să facă o sumedenie de lucruri bune pentru oamenii pe care îi conduce de 11 ani încoace. Mihai Tănăselea face parte din categoria profesorilor care au ales administraţia cu scopul declarat de a face ceva pentru comunităţile ce i-au ales să-i reprezinte. Am putut vedea acelaşi fenomen la mai multe comune din jurul oraşului Târgu Neamţ şi amintim aici numai Răuceşti sau Grumăzeşti unde domnii profesori care au fost aleşi primari au reuşit să facă lucruri deosebite pentru comunităţile lor. L-am întrebat pe Mihai Tănăselea dacă prin zonă circulă vreun „virus” care-i împinge pe profesori să intre în administraţie şi chiar să facă trebă în acest complicat domeniu. „Toată chestiunea este să fii un bun gospodar să îţi calculezi bine posibilităţile şi paşii pe care îi ai de urmat pentru a-ţi atinge scopul. Trebui să ştii cu adevărat ce vrei pentru comunitatea care te-a ales şi să te lupţi pentru  atrage în zona ta investiţii care să le facă oamenilor viaţa mai bună”, ne-a declarat primarul comunei Urecheni.

Dacă asfalt va fi vor fi şi voturi

Ca să vă daţi sema că ceea ce spune primarul Mihai Tănăselea nu sunt numai nişte vorbe în vânt vă prezentăm numai o parte din cele mai importante realizări pe care a reuşit să le facă în timpul de când este primar al comunei. Domnia sa a dorit să dicutăm numai de cele de dată mai recentă dar mai ales despre planurile de viitor care sunt pe măsura realizărilor actuale. „Am reuşit şi am finalizat în luna octombrie a acestui an lucrările la aducţiunea de apă potabilă în comuna Urecheni. Am crezut că voi putea branşa la reţea toată populaţia care doreşte acest lucru dar din păcate o vom face la primăvară pentru actualele condiţii meteorologice nu ne permit acest lucru. Este îmbucurător faptul că peste 61 % din populaţia comunei şi-a manifestat dorinţa de a racorda gospodăriile la reţeaua de apă potabilă ceea ce ne mulţumeşte foarte mult. Oamenii încep să înţeleagă că este nevoie de cât mai multe elemente de modernitate în viaţa lor şi apa curentă în gospodărie este unul dintre acestea. Un alt segment la care lucrăm intens îl reprezintă drumurile comunei. Reţeaua nostră de drumuri comunale se întinde pe o distanţă de 20 de kilometri şi drumurile pe care le avem se prezintă în stare foarte bună. Efectuam  periodic lucrări de întreţinere şi pietruire dar oamenii vor mai mult. În urma ultimului sondaj de opinie pe care l-am făcut în comuna noastră oamenii şi-au exprimat dorinţa de a avea asfalt la poartă. Este absolut normal să fie aşa numai că asfaltările sunt foarte scumpe şi accesarea unor proiecte europene în această privinţă s-a lovit de o serie de obstacole. Am avut un proiect la măsura 322 care ne-a costat bani şi care nu a fost trecut la finanţare pentru că nu am îndeplinit punctajul necesar. Sistemul nu a fost corect în această direcţie. Trebuiau anunţate primăriile care au şansă pentru a primi finanţare la aceste proiecte iar noi cei mai mici să nu mai cheltuim bani pe proiecte pentru că nu sunt deloc ieftine şi implică mult timp şi multă cheltuială. Prioritatea numărul 0 dacă pot să-i spun aşa în domeniul drumurilor în comuna Urecheni este asfaltarea unei porţiuni de 1,7 kilometri în zona Fundătura în satul Ingăreşti şi aici aşa vrea să le amintesc celor din conducerea Consiliului Judeţean că am o promisiune în acest sens, promisiune ce trebuie onorată pentru că o să vină vremea când o să fie nevoie de voturile oamenilor de aici şi ei vor arăta către asfalt care va fi sau nu va fi. Dacă va fi, va fi bine. Dacă nu va fi, va fi bine la alţii. Tot în domeniul întreţinerii drumurilor din comună aş vrea să le amintesc unor cetăţeni din comună că una dintre îndatoririle lor către comunitate este să-şi cureţe bălăriile din faţa gardului şi să-şi amenajeze şanţurile pentru a permite scurgerea apei. Când aveam asistaţii de la legea 416 făceam noi acest lucru, dar legislaţia asistenţei sociale s-a schimbat, oamenii pe care îi avem la dispoziţie sunt mult mai puţini aşa că trebuie să mai punem mâna şi noi pe lopată şi pe hârleţ”, ne-a mai spus primarul comunei nemţene Urecheni. Domnia sa ne-a mai mintit despre lucrările de modernizare pe care le-a efectuat la şcolile din comună şi şi-a exprimat dorinţa ca cei de la Ministerul Educaţiei să găsească fondurile necesare pentru a termina lucrările la şcoala de la Fundătura. Pentru a finaliza modernizarea drumurilor din comună, primarul Mihai Tănăselea intenţionează contractarea unui credit cu ajutorul căruia să asfalteze 4 kilometri de drumuri săteşti. „Este vorba despre strada Biserica Veche în Urecheni şi strada Gândului până în zona Sub Pădure în Ingăreşti”, ne-a mai precizat primarul Tănăselea. O altă problemă pe care doreşte să o finalizeze cât mai curând este rezolvarea emiterii ultimelor titluti de proprietate, problemă ce trenează din cauza metodologiei încâlcite de atribuire şi a birocraţiei din domeniu. „Eu zic că am avut parte de o perioadă bunişoară. Dacă mai reşuşesc să asfaltez drumul de la Fundătura, mă declar mulţumit. Perioada ce va veni poate va fi mult mai bună şi voi reuşi să finalizez tot ceea ce mi-am propus pentru a le face oamenilor din Urecheni, viaţa mai bună”, ne-a spus în încheiere profesorul Mihai Tănăselea, primarul comnei nemţene Urecheni. (Marius HERMENIUC)

Interesele comunităţii sunt prioritare

Foarte mândru de oamenii din comună şi de satele ei, primarul de la Grumăzeşti ne-a povestit prin câte a trebuit să treacă de-a lungul celor trei mandate de primar pentru a putea aduce comuna sa la un nivel de dezvoltare mult mai ridicat decât al altor unitatăţi administrative din zonă. „A fost greu, chiar foarte greu. Eu m-am băgat în munca asta la o furie. Am candidat în anul 2000 pentru că am văzut că lucrurile nu se mişcau absolut deloc. Drumurile erau o mare jale, desfundate şi pline de gropi, şcolile erau la acelaşi nivel ca pe vremea lui Spiru Haret iar de utilităţi publice în comună nici nu se putea vorbi. Oamenii m-au ales şi de atunci port o luptă, în sensul bun al cuvântului, cu sistemul. Am observat că dacă aştepţi să îţi cadă din lună s-ar putea să îţi cadă ceva în cap şi să nu mai poţi face nimic. Am adoptat altă tactică. Prin insistenţă, bun simţ şi o bună cunoaştere a problemelor şi necesităţilor comunităţii am apelat la toate forurile superioare pentru a attrage investiţii la noi în comună. Nimeni nu te refuză dacă ştii cu adevărat ce vrei pentru comuna şi pentru oamenii tăi şi dacă ştii să îţi expui doleanţele. Poate am fost norocos dar am reuşit să găsesc înţelegere la toate guvernele de toate culorile politice care au condus ţara în aceşti ani. Am avut şi am o relaţie foarte bună cu cei de la Consiliul Judeţean şi le mulţumesc şi pe această cale pentru felul în care s-au implicat în dezvoltarea comunei noastre şi mai ales am avut un fel de simţ suplimentar în a găsi oamenii potriviţi care să ne ajute pentru a ne pune proiectele în practică. În anii care au trecut am muncit mult şi am muncit bine. S-au făcut destule lucruri care să ne poată permite să afirmăm că ne apropiem măcar cât de cât de statutul de comună cu pretenţii europene”, ne-a mai spus Constantin Mătasă, primarul de la Grumăzeşti. Dialogul pe care l-am purtat cu domnia sa a fost o veritabilă lecţie de devotament pentru comunitatea care te alege şi care aşteaptă de la tine lucruri noi şi folositoare. Mulţi dintre oamenii simpli poate nu înţeleg de ce uneori primarul este nevoit să sară din barca unui partid şi să urce în vaporul altuia care tocmai a prins puterea. „Am trecut la alt partid pentru că le-am spus foştilor mei colegi: <Eu nu rămân cu voi în doliu>. Am considerat că interesele comunităţii sunt mult mai importante decât orice convingere politică şi oricum cele mai multe lucruri am reuşit să le fac pentru oamenii din Grumăzeşti când era Tăriceanu prim ministru. Consider că nici un primar nu poate fi considerat traseist politic sau altfel dacă se orientează din punct de vedere politic pentru a rezolva problemele comunităţii care l-a ales şi care şi-a pus speranţele în el”, ne-a mai spus primarul de la Grumăzeşti.

O comună model

Am vizitat comuna de care Constantin Mătasă este aşa de mândru şi am văzut că nu exagerează cu nimic atunci când spune că oamenii din Grumăzeşti sunt cei mai gospodari din toată zona. Peste tot am văzut case frumoase şi bine îngrijite, drumuri asfaltate şi piteruite dar mai ales am văzut cum ne este dat să vedem foarte rar în călătoriile noastre, şanturile foarte bine întreţinute şi curate. La Grumăzeşti am văzut drumurile asfaltate şi bălăriile de pe acostament tăiate nu ca în alte părţi unde drumurile asfaltate cu zeci de miliarde sunt mărginite de boscheţi în care sălăşluiesc mistreţii. Una peste alta la Grumăzeşti se vede mâna gospodarului şi calculul rece al profesorului de matematică. Realizările din comună au fost făcute progresiv şi în funcţie de necesităţi. Spe exemplu: mai întâi a fost introdus sistemul de aducţiune cu apă şi apoi asfaltat drumul. Este un lucru cât se poate de normal dar sunt destule cazurile în care a fost necesar să se spargă asfaltul proaspăt turnat pentru a se băga conducta cu apă. „Perioada pe care o traversăm consider că este foarte grea pentru toată lumea. Este un fel de selecţie naturală şi în plan administrativ. Cel mai puternic supravieţuieşte. Trebuie să recunosc totuşi că ne-am mişcat bine şi vreau să îi mulţumesc şi domnului Vasile Pruteanu, preşedintele Consiliului Judeşean că ne-a ajutat. Încă de când am obţinut primul mandat de primar am considerat că prioritare sunt şcolile şi drumurile. Îmi spuneaţi despre un nou sediu de primărie că toate primăriile au sedii moderne şi aşa mai departe. Primăria mai poate să aştepte. Altele au fost şi sunt priorităţile. Vă spun cu toată sinceritatea. În 2000 când am candidat, şclolile erau foarte vechi şi nu se mai bătuse un cui de câteva decenii şi drumurile erau jalnice. Cât am fost profesor, timp de 30 de ani, iarna şi eu şi copiii în clase nu am dat paltoanele de pe noi şi nici căciulile de pe cap atât de frig era. Cum am ajuns la primărie am modernizat toate şcolile din comună. Le-am făcut ca pentru mine. Acum ne putem compara fără nicio exagerare cu orice şcoală din mediul rural din occident. Învăţământul la Grumăzeşti a crescut în calitate şi copiii noştri îi regăsim în mari şcoli şi universităţi din ţară. Revenind la sediul de primărie, dacă aş fi început o astfel de investiţie în timp ce alte instituţii publice erau găzduite în nişte sedii vai de capul lor, oamenii ar fi spus că Mătasă îşi face palat pe banii lor. Am reuşit să facem câteva lucrări de extindere la vechiul sediu în sensul că am construit o anexă unde oficilaizăm căsătoriile şi tot acolo se ţin şedinţele Consiliului Local. În spatele primăriei vom începe construcţia pe trei nivele a unui spaţiu penbtru bibliotecă. După ce va trece criza vom avea şi noi un sediu de primărie ultramodern dar după ce toate instituţiile comunei vor fi găzduite de sedii adecvate. Alte lucrări pe care le-am făcut în utimii ani sunt: modernizarea grădiniţelor şi multe alte construcţii în centrul comunei şi am ajutat cât am putut şi cât mi-a permis legea biseircile. Am efectuat o reabilitare foarte serioasă la şcoala de la Grumăzeşti. Şcolile comunei stau foarte bine la toate capitolele şi nu pot să mă declar decât foarte mulţumit. Referitor la drumuri vreau să vă spun că am asfaltat un drum în lungime de 1,5 kilometri în satul Topoliţa, printr-un proiect al Guvernului. Mai avem un proiect la măsura 322 D pentru asfaltarea a 2,6 kilometri de drum şi prin care am construit 12 podeţe şi un pod pe care le-am făcut ca la canalul Dunăre-Marea Neagră. Am depus un proiect pentru canalizare pentru care am primit girul ministerului Dezvoltării, proiect în valoare de 1 milion de euro. Sunt multe lucrurile bune pe care le-am făcut dar îmi face plăcere să vorbesc despre ceea ce voi face în viitor. Visul meu este să asfaltez toate drumurile vicinale din comuna noastră, să fac un sediu de primărie modern după ce voi fi terminat toate lucrările de modernizare în comună, să atrag investitori care să crească puterea economică a comunei, să reuşesc să fac din comuna noastră un model pentru întreaga zonă. Am reuşit şi am făcut două parcuri foarte frumoase, o bază sporivă şi îmi pare rău că nu am putut să mă înţeleg cu moştenitorii familiei Caradja pentru a prelua palatul cu acelaşi nume şi a-l introduce în circuitul turistic. Comuna noastră este locul de baştină al marelui academician Aristide Cradja şi din păcate palatul familiei se degradează pe zi ce trece şi este mare păcat. După atâţia ani de mandat mă declar mulţumit de ce am reuşit să fac pentru comuna noastră şi visez la mai mult!”, ne-a spus în încheiere profesorul Constatin  Mătasă, primarul comunei nemţene, Grumăzeşti. (Marius HERMENIUC)

Tânăr şi priceput

În acest timp de când Vasile Panaite este primar, comuna s-a schimbat mult în bine şi tinde ca pe viitor să devină una dintre zonele rezidenţiale ale municipiului  Piatra Neamţ. Marea şansă a oamenilor din Dragomireşti a vedea în comuna lor lucrări de mare amploare a fost primarul Vasile Panaite care s-a descurcat ca nimeni altul în „jungla” proiectelor europene dar mai ales a obţinerii finanţării lor. Primarul s-a orientat bine şi a avut norocul ca într-un timp relativ scurt să aducă în comuna sa investiţii de milioane de euro, bani pe care alte primării nu îi văd nici în 20 de ani. „Am reuşit să asfaltăm 20 de kilometri de drumuri comunale şi săteşti, am tras apă şi canalizare la mai bine de 80% din gospodăriile comunei. Acestea sunt cifrele care vorbesc de la sine. Mai mult de atât ce mai pot zice?”, ne-a spus zâmbind primarul comunei nemţene. Am discutat cu domnia sa despre proiectul european la măsura 322 care a avut un rol crucial în modernizarea comunei şi a însemnat numai începutul altor proiecte foarte importante. „Am muncit mult pentru a obţine finanţările proiectelor noastre dar bucuria succesului umbreşte toate necazurile prin care ai trecut. Vorbim despre proiectul 322 ca investiţie majoră. Proiectul integrat a avut ca obiective principale realizarea sistemelor de aducţiune cu apă şi canalizare în satul Hlăpeşti. Apoi am avut modernizarea a două tronsoane de drumuri comunale. Este vorba despre drumul comunal care duce de la primăria Dragomireşti în satul Hlăpeşti şi artera principală care străbate satul Vad. În cadrul aceluiaşi proiect este prinsă modernizarea Căminului Cultural din satul Vad şi înfiinaţrea unui centru <after school> în satul Unghi”, ne-a mai precizat primarul Vasile Panaite. Domnia sa ne-a mai vorbit şi despre impactul social pe care l-a avut implementerea acestui proiect şi nu este deloc întâmplător că peste tot prin comună unde ceri o părere despre primarul Panaite toată lumea îl vorbeşte de bine. Proiectul integrat este numai unul dintre lucrurile bune pe care tânărul primar a reuşit să le facă pentru oamenii care i-au acordat votul de încredere. Relaţia deosebit de bună pe care o are cu mai marii Consiliului Judeţean şi cu cei ai partidului de guvernământ i-a folosit primarului pentru a atrage în comuna Dragomireşti şi alte fonduri în afara celor europene. „Este foarte important să cunoşti la perfecţie nevoile comunităţii tale şi să ştii să te duci şi să discuţi direct la sursa de finanţare a unui proiect pe care îl ai în lucru. Dacă eşti ferm, corect şi cunoşti bine mecanismul nu ai cum să nu obţii ceea ce ţi-ai propus pentru oamenii care te-au ales. Am reuşit şi am asfaltat drumurile comunale care leagă satele Ungi şi Hlăpeşti precum şi drumul care face legătura între satul Mastacan şi satul Ghigoieşti din comuna vecină Ştefan cel Mare din fonduri alocate de Consiliul Judeţean şi Guvernul României. Mai avem un proiect la măsura 125 în valoare de 1 milion de euro prin care vom moderniza o serie de tronsoane de drumuri de exploataţie agricolă şi sper eu ca în cel mai scurt timp problema drumurilor din comuna Dragomireşti să fie rezolvată în totalitate şi când spun asta mă refer la faptul că toate drumurile principale ale comunei vor fi asfaltate”, ne-a mai spus primarul de la Dragomireşti. Domnia sa ne-a mai informat că în toate şcolilele comunei există condiţii dintre cele mai bune şi dotarea cu echipament s-a făcut după ultimele standarde europene. Primăria comunei a mai depus la Administraţia Fondului de Mediu un proiect pentru înfiinaţrea unui parc. Proiectul a trecut de toate furcile caudine ale sistemului şi urmează să primească finanţare pentru ca investiţia să poată fi derulată. Parcul va cuprinde toate utilităţile specifice printre care şi locuri de joacă pentru copii şi va fi amplasat în satul Dragomireşti în zona şcolii.

Planuri de viitor

L-am întrebat pe primarul comunei dacă cei peste şapte ani care au trecut de când a fost ales primar în comuna Dragomireşti reprezintă pentru domnia sa o perioadă de împlinire sufletească. Ne-a răspuns senin, ca şi cum cele câteva milioane bune de euro care au fost investite în comuna sa nu ar însemna mare lucru faţă de planurile de viitor pe care le are pentru oamenii de aici. „Este normal să fiu mulţumit de activitatea pe care am depus-o în această perioadă şi mă bucur enorm că strădaniile mele au dat rezultate. Sumele care au venit în comună sunt mari este adevărat. Gândiţi-vă numai la cele 2,5 milioane de euro care au fost inevestiţi în proiectul integrat. Din bugetul local al primăriei Dragomireşti ar fi trebuit să îi strâng în 25 sau chiar 35 de ani. Fără aceste fonduri europene şi guvernamentale nu s-ar fi putut face mare lucru. Mai am mulţumirea că în timpul mandatului meu s-a trecut la construcţia a 3 biserici foarte frumoase şi care înseamnă mult pentru viaţa spirituală a oamenilor de la noi. Oamenii noştri sunt de o calitate extraordinară. Sunt răzeşti harnici şi cuminţi care cunosc valoarea muncii şi care ştiu să treacă cu bine peste toate greutăţile. Oamenii noştri merită mult mai mult şi de aceea planurile mele de viitor se îndreptă spre atragerea de investiţii mari în comuna Dragomireşti care să ne permită să consolidăm un buget local solid prin care să demarăm investiţii edilitare din banii noştri. Vine vremea când fondurile europene şi guvernamentale nu vor mai fi accesibile sau vor fi într-o mai mică măsură şi atunci va trebui să dăm dovadă de maturitate şi să ne descurcăm pe picioarele noastre. Planurile mele de viitor sunt foarte multe şi foarte mari şi toate se leagă de dezvoltarea economică a comunei. Am reuşit să creez o infrastructură de transport care să permită oricărui investitor să circule în cele mai bune condiţii la noi în comună şi să aibă acces în toate punctele cheie, am rezolvat problema apei potabile şi a canalizării. Vom rezolva şi problema aducţiunii gazului metan şi atunci sunt create premisele iniţierii de afaceri serioase în comuna Dragomireşti. Eu am planificat derularea unei investiţii majore în viitorul apropiat dar nu vreau deocamdată să fac <<valuri>>. Îmi place mai întâi de toate să văd lucrul realizat şi după aceea să vorbesc despre el. În aceşti ani de când sunt la primărie, consider că am făcut destule lucruri bune pe care primari cu mult mai multă experienţă în administraţie nu au reuşit să le facă. În 2004 când am fost ales primar pentru prima oară aveam 31 de ani şi mulţi au crezut că o să mă pierd în hăţişurile sistemului. Iată că nu m-am pierdut, am făcut multe pentru oamenii mei şi voi face mult mai multe. Cred cu tărie că vor veni vremuri mai bune şi vom reuşi să aducem comuna Dragomireşti acolo unde vreau eu să fie”, ne-a spus primarul Vasile Panaite.

Am mai aflat de la primarul Panaite că în 2008 s-a înscris în lupta electorală pentru a obţine un post de deputat în Parlamentul României. A pierdut cu câteva sute de voturi în faţa defunctului Victor Surdu. Păcat! Camera Deputaţilor ar fi avut mare nevoie de un membru ca Vasile Panaite. (Marius HERRMENIUC)

Începutul meciului a fost destul de anost, fără faze de poartă, frigul pătrunzător de la Piatra Neamţ punându-şi amprenta pe evoluţia jucătorilor din teren.

Prima fază de poartă vine abia în minutul 21 când Prepeliţă a ajuns la mige înainte portarului nemţean Villadsen, a căzut în suprafaţa de pedeapsă, dar centralul a acordat lovitură liberă pentru gazde pentru un fault în atac, deşi reluările au arătat că se impunea lovitură de la 11 metri pentru Steaua. Două minute mai târziu Bourceanu a expediat un vole de la amre distanţă, dar Villadsen nu a întâmpinat probleme în a reţine balonul. În minutul 27 Bicfalvi l-a copiat pe colegul său din linia mediană şi a trimis din prima de la 20 de metri, dar şi de această dată Villadsen s-a aflat la post.

Prima ocazie de poartă a nemţenilor s-a derulat în minutul 38 de joc când Stana a pătruns în banda stângă şi a şutat din marginea careului, prea slab însă pentru a-l putea învinge pe Tătăruşanu.

Cea mai amre ocazie de gol a meciului le-a aparţinut steliştilor cu câteva momente înainte de pauză. Florin Costea a preluat în careu, la 10 metri de poarta nemţenilor, dar şutul său l-a luat la ţintă pe Villadsen iar tabela rămâne nemodificată. Cele două echipe au intrat la cabine cu acelaşi scor ca la începutul partidei.

Repriza secundă a debutat cum nu se putea mai bine pentru nemţeni care au reuşit deschiderea scorului în minutul 52 de joc. Stana a pătruns pe partea stângă, a încercat o centrare, dar mingea a luat o traiectorie ciudată şi a poposit în plasa porţii lui Tătăruşanu.

După primirea golului, steliştii au pornit asaltul la poarta lui Villadsen şi au fost la un pas de a restabili egalitatea în minutul 63, în urma unei erori defensive a nemţenilor Rusescu a întors pentru şutul lui Mihai Costea de la 16 metri, mingea trecând puţin pe lângă vinclul porţii nemţene. Şapte minute mai târziu Geraldo a trimis cu capul puţin pe lângă poarta lui Villadsen o centare venită în urma unei lovituri de la colţul terenului.

Fraţii Costeau au fost în prim-plan în minutul 78 când Florin a şutat cu efect de la marginea careului, Villadsen s-a opus cu succes, mingea a ajuns la Mihai al cărui şut a trecut peste poarta nemţenilor.

În minutele de prelungiri ale partidei Gafiţa putea închide meciul definitiv după ce a primit o centrare perfectă la 9 metri de poarta lui Tătăruşanu, însă şutul atacantului nemţean a trecut pe lângă poartă, astfel că meciul s-a încheiat cu victoria la limită a nemţenilor care mai produc o surpriză în acest campionat după victoria de la Vaslui.

Cu această vitorie nemţenii urcă pe poziţia a zecea a clasamentului cu 19 puncte, în timp ce Steaua rămâne cu cele 22 de puncte adunate până acum. Etapa viitoare Ceahlăul Piatra Neamţ se deplasează la Ploieşti pentru meciul cu Astra, în timp ce Steaua va primi pe teren propriu vizita celor de la FC Braşov. (Cristian TUDORI)

Discuţia pe care  am purtat-o cu primarul comunei Brusturi a fost o veritabilă lecţie de admnistraţie şi chiar politică şi am înţeles că nu contează prea mult culoarea politică a primarului dacă spiritul său este bătăios şi ştie ce vrea pentru binele comunităţii ce l-a laes în fruntea sa. Primarul Vrăjitoru face administraţie de mulţi ani şi a învăţat să se descurce cum poate în încâlcitul sistem de aprobare şi finanţare a proiectelor mari de dezvoltare a comunităţilor rurale. „Am fost viceprimar un mandat iar de trei mandate sunt primar. Cel mai mare vis al meu este să fiu mereu şef de şantier, adică să am mereu în comună lucrări de mare anvergură care să îmi solicite la maxim capacitatea şi priceperea. Nu are ţara românească atâţia bani să îmi dea câte am eu de făcut pentru comuna Brusturi. Poate cineva să spună că s-au făcut destule. Eu ştiu un singur lucru: mai sunt foarte multe lucruri de făcut şi ne este din ce în ce mai greu. Într-o lume în care politicul dicetează asupra a tot ce întreprindem noi primarii ne descurcăm foarte greu şi trebuie uneori să ajungem la soluţii de compromis pentru a ne vedea proiectele aprobate şi finanţate, cu alte cuvinte te faci frate cu cine nu trebuie ca să treci puntea. Nu îmi place să le promit oamenilor lucruri pe care nu pot să le realizez şi de aceea stau uneori singur şi caut soluţii pentru a rezolva o problemă sau alta. Unii dintre parlamentarii noştri sunt alături de noi şi au chiar şi proiecte de lege benefice pentru comunitatea ce i-a les. Depuatul nostru este preocupat acum de o lege pentru pedepsirea mult mai aspră a pedofililior. Este ultimul lucru de care aveau nevoie oamenii din acest colegiu”, ne-a spus zâmbind Eugen Neculai Vrăjitoru.

Anul 2011 a fost foarte bun

Dacă pentru multe primării din Moldova anul acesta a fost „negru” nu acelaşi lucru se poate spune despre comuna Brusturi. Primarul Vrăjitoru a reuşit alături de echiapa sa cu care a dus o muncă susţinută să implementeze în comună un proiect la măsura 322 prin care s-au realizat o serie de lucrări de maximă importanţă pentru viaţa comunităţii de aici. „Am asfaltat 3,5 kilometri de drum comunal şi am reuşit construirea reţelei de canalizare cu 2 staţii de epurare în Brusturi şi Poiana. Am finalizat lucrările la aducţiunea de apă potabilă. În cadrul aceluiaşi proiect în valoare de 2,5 milioane de euro am reuşit să construim un centru de zi pentru copii defavorizaţi în satul Poiana şi am amenajat un mic muzeu sătesc unde voi depune toate dosarele cu proiectele care mi-au fost respinse din diverse motive ridicole de competentele autorităţi”, ne-a mai decalarat primarul Eugen Neculai Vrăjitoru. Anul acesta primarul de la Brusturi a dat lovitura cu proiectul la măsura 322 dar cum o veste bună nu vine niciodată singură, primarul Vrăjitoru a fost informat că un alt mare proiect depus la măsura 125, pentru drumurile de exploataţie agricolă, a fost declarat eligibil şi în cel mai scurt timp va primi finanţare. „Este o veste bună şi sper că proiectul în valoare de 1,5 milioane de euro va fi implementat cât mai curând. Până la sfârşitul anului vom organiza toate acţiunile legale în vedrea derulării proiectului iar din primăvară ne vom apuca de lucru. În cadrul acestui proiect vom betona două drumuri în satele Brusturi şi Poiana şi sper ca anul viitor să fiu pe şantier şi să ies primar cu 99,1 % din voturile brusturenilor. Sunt multe lucruri de făcut în ceea ce priveşte infrastructura comunei. Mai am 18 kilometri de drumuri comunale şi săteşti de asfaltat. Aş vrea să găsesc înţelegere undeva la un for superior nici nu mai ştiu la care pentru construirea unui drum care să facă legătura dintre această regiune a Moldovei cu mănăstirile din judeţul Neamţ şi cu cele din nordul Moldovei. Un astfel de drum ar introduce comuna noastră în circuitul turistic şi oamenii noştri nu ar avea decât de câştigat din acest lucru. Avem pe teritoriul comunei noastre două mănăstiri foarte frumoase, Mănăstirea Sfânta Cruce de la Poiana şi Schitul Acoperământul Maicii Domnului şi numărul de oameni care le-ar vizita ar fi mult mai mare dacă şi comuna noastră ar fi în circuitul turistic naţional. Cum v-am mai spus este foarte greu să te dezvolţi dacă la nivel naţional nu există o ierarhizare clară a nevoilor comunităţilor, în baza căreia să fie acordate fondurile europene pentru dezvoltare. Se dau bani pentru lucruri inutile cum ar fi pentru proiectele pe mediu privind înfiinţarea de parcuri. Zeci de miliarde sunt aruncate în vânt pentru astfel de proiecte. Stau şi mă întreb de ce să îmi fac eu parc de zece miliarde când comuna mea este mai frumoasă ca un parc şi să nu asfaltez câteva drumuri cu aceşti bani? Sunt întrebări cărora le caut răspuns şi nu reuşesc să le găsesc în ciuda experienţei pe care o am în administraţie”, ne-a mai spus primarul comunei Brusturi.

Flacăra Brusturi

Înfocat suporter al echipei Steaua, primarul Eugen Neculai Vrăjitoru a reuşit în lunga perioadă de când este primar al comunei Brusturi să facă din fotbal un adevărat fenomen la nivelul comunei. Pe biroul domniei sale se află la loc de cinste o fotografie în care primarul pozează mândru în mijlocul echipei Flacăra Brusturi. Fotografia a fost făcută taman după ce tinerii componenţi ai echipei locale au măturat pe jos cu cei de la Cetatea Suceava, echipă cu mult mai mult ştaif, cărorar le-au admistrat un sec 5-1. „Echipa merge destul de bine dar în ultima perioadă băieţii s-au cam lăsat pe tânjală. Le-am spus că dacă nu îşi revin îi trec la munca de jos. Nu pot să spună că nu le-am asigurat condiţii. Am în comună cea mai modernă bază sportrivă din această parte a judeţului. Terenul este minunat, băieţii au la dispoziţie vestiare, încălzire, duşuri şi tot ce le pofteşte inimioara numai fotbal să joace”, ne-a mai precizat primarul comunei. Despre finanţarea echpei primarul ne-a spus că banii necesari baremelor de arbitraj îi aduce de acasă şi de la prietenii care au mici afaceri în comună. Ca orice suporter înfocat al echipei Steaua, primarul de la Brusturi s-a asigurat ca scaunele tribunei şi culorile clubului să fie roş-albastre pentru că altfel nu se poate. Şi ca să moară de ciudă adversarii, echipa Flacăra Brusturi are şi instalaţie de nocturnă de se vede de pe Pietricica. „Este o activitatea a mea de suflet şi sunt mulţumit când văd oamenii că vin la stadion şi se relaxează sau nu în funcţie de cum joacă echipa”, ne-a mai spus Eugen Neculai Vrăjitoru.

Se putea şi mai bine

L-am întrebat pe primarul comunei Brusturi dacă este mulţumit de ce a reuşit să realizeze pentru comuna sa în această lungă perioadă de timp de când este în fruntea comunităţii. „Aş fi nedrept să nu fiu mulţumit. S-au făcut lucruri foarte bune şi se vor mai face. Eu cred că întotdeauna este loc de mult mai mult bine şi sper ca oamenii să fie înţelegători pentru că toate problemele comunităţii vor fi rezolvate. De exemplu acum sunt foarte fericit că toate şcolile comunei beneficiază de cele mai bune condiţii de funcţionare. Toate au centrale termice şi copilaşii nu învaţă în frig ca în alte părţi. Acestea sunt micile bucurii care împlinesc munca unui primar”, ne-a spus în încheiere primarul Eugen Neculai Vrăjitoru. (Marius HERMENIUC)

Meciul a început cum nu se poate mai prost faţă pentru gazde, atcantul Tănasă primind cartonaşul roşu în secunda 30 a meciului după o intrare dură asupra unui adversar.

După această eliminare nemţenii au prins aripi şi au atacat în valuri poarta gazdelor, golul venind în minutul 6. Stana iîscrie superb, cu un lob de la 35 de metri! Portarul gazdelor a fost prins ieşit din poartă, după o degajare, iar Ceahlăul preia conducerea pe tabela de marcaj.

Argeşenii încearcă să restabilească egalitatea pe tabela de marcaj. În minutul 14 de joc. Vasile Gheorghe ajunge în marginea careului şi trimite un şut centrare ce le dă emoţii nemţenilor. Un corner al celor de la Mioveni a adus din nou pericol în careul oaspeţilor. Gheorghe centrează bine pentru lovitura de cap a lui Iordache, însă balonul trece pe lângă poarta lui Villadsen. Nemţenii îşi măresc avantajul pe tabelă în minutul 22. Constantinescu primeşte o pasă de la Gafiţa la limita ofsadului, profită de faptul că Popescu alunecă şi trimite în plasă fără nicio problemă.

În minutul 31 nemţenii au o fază prelungită de atac. Jucătorii lui Costel Enache plimbă mingea de-a latul terenului şi obţin o lovitură liberă în apropierea careului, lateral dreapta. Stana centrează cu efect, Popescu se înalţă dar scapă balonul printre mâini. Din fericire pentru Mioveni, şutul nu a prins poarta şi este doar corner. Lovitura de la colţul terenului a rămas fără rezultat.

Nemţenii ratează o ocazie imensă în minutul 34. Constantinescu primeşte mingea în careu, singur în poziţie centrală, dar şutul acestuia în forţă nu prinde cadrul porţii. Patru minute mai târziu Gafiţa scapă singur spre poarta Mioveniului, dar Popescu iese dintre buturi şi reuşeşte să respingă înainte ca vârful nemţean să ajungă la balon.

Până la finalul primei reprize nu s-a mai întâmplat nimic notabil, astfel că nemţenii intră la cabine cu un avantaj liniştitor pe tabela de marcaj.

Repriza secundă debutează cu gol pentru gazde. Gheorghe centrează perfect pentru lovitura de cap a lui Iordache care îl învinge pe Villadsen.

Argeşenii au prins curaj după ce au redus din diferenţă şi acum forţează egalarea. În minutul 63 Gheprghe a centrat înalt în careu pentru Dina, dar Villadsen s-a aflat la post şi a reuşit să respingă cu dificultate în corner. Lovitura de la colţul terenului a fost bătută slab iar nemţenii au reuşit să îndepărteze pericolul.

În minutul 73 Stana a încercat să reproducă execuţia de la primul gol şutând din prima de la 30 de metri, însă de această dată Popescu a fost mult mai atent şi a reuşit să reţină fără probleme. Gazdele sunt aproape de a restabili egalitatea în minutul 78. Acţiune bună de atac a Mioveniului, Ionescu trage în blocaj, balonul ajunge la Gheorghe, care trage bine la colţul scurt, iar Villadsen respinge cu greu în faţă.

În minutul 85 de joc gazdele mai primesc un cartonaş roşu. Ionuţ Voicu vede al doilea cartonaş galben în urma unei intrări asupra lui Omerbegovic.

Chiar şi cu doi oameni în minus pe teren, cei de la Mioveni continuă să atace şi sunt foarte aproape de a egala la ultima fază a meciului. Ocazie mare pentru CS Mioveni în ultimul minut al prelungirilor. Gheorghe centrează bine, Ayza apare în faţa porţii, dar nemţenii resping în ultima clipă, iar meciul se încheie cu victoria elevilor lui Costel Enache cu scorul de 2-1.

În urma acestui rezultat Chealăul Piatra Neamţ ajunge la 16 puncte în clasament, cu 7 mai multe decât ocupanta primului loc retrogradabil, în timp ce Mioveniul rămâne ultima clasată cu cele 8 puncte adunate până acum. Etapa viitoare Ceahlăul Piatra Neamţ va primi pe teren propriu vizita Stelei, în timp ce Mioveniul se va deplasa la Braşov pentru meciul cu echipa din localitate. (Cristian TUDORI)

Meciul a început cu nemţenii la conducere, Barna şutând de la 25 de metri pe lângă poarta lui Dănălache. În minutul 15 Constantinescu îl încearcă pe Dănălache cu un şut la colţul scurt, portarul oaspeţilor a fost atent şi a reuşit să reţină fără probleme. Oaspeţii încep să iasă din ce în ce mai mult la joc şi să pună probleme la poarta lui Villadsen. Lukanovic este cel mai periculos om al oaspeţilor. Acesta şutează din prima prima, mingea trecând puţin pe lângă vinclul porţii lui Villadsen.

Înainte de finalul primei reprize, oaspeţii beneficiază de o lovitură de la 11 metri în urma unui fault în suprafaţa de pedeapsă a lui Forminte asupra lui Lugu. Nicolae Grigore execută lovitura de la 11 metri şi transformă, astfel că oaspeţii intră la cabine cu un avantaj de un gol pe tabela de marcaj.

Prima fază notabilă a părţii secunde aduce cu ea şi golul egalizator pentru nemţeni. În minutul 55 Bădescu reuşeşte să egaleze după ce Dănălache respinsese în prealabil lovitura de cap a lui Gafiţa.

După alte şapte minute de joc, nemţenii reuşesc să treacă în avataj pe tabelă. Constantinescu reuşeşte să-şi aducă echipa în avantaj după ce a fost lansat de Stana, acesta îl driblează pe Dănălache şi trimite în poarta goală.

În minutul 71 acelaşi Constantinescu trece pe lângă desprindere după ce trimite un vole de la 30 de metri puţin peste poarta oaspeţilor. Oaspeţii au sperat la un punct pe stadionul de sub Pietricica, dar acest lucru nu s-a întamplat, Lukanovic ratând egalarea în minutul 81, lovitura sa de cap fiind reţinută fără probleme de Villadsen.

Meciul s-a încheiat cu victoria la limită a nemţenilor care acumulează 13 puncte îndepărtându-se la 4 puncte de ultimul loc retrogradabil, în timp ce Voinţa Sibiu rămâne cu cele 10 obţinute până în acest moment. Etapa viitoare nemţenii se vor deplasa la Mioveni pentru meciul cu echipa din localitate, în timp ce sibienii vor primi pe teren propriu vizita celor de la FC Braşov. (Cristian TUDORI)

Un primar harnic şi chibzuit

De când a intrat Neculai Stan la primărie, în Podoleni s-au schimbat multe. Drumurile au început să arate a drumuri iar în comună au început să apară elemente de civilizaţie care acum câţiva ani nu existau nici pe hârtie. Comuna Podoleni merge încet dar sigur către modernizare şi prosperitate. Din dicuţia pe care am purtat-o cu Neculai Stan a reieşit că ar fi fost mult mai mulţumit dacă banii pentru investiţiile majore s-ar fi acordat în funcţie de necesităţile reale ale comunităţilor şi nu după criterii stabilite la nivel european şi care nu se „lovesc” de realităţile din teren. „Vă dau un singur exemplu. S-au alocat foarte mulţi bani pentru înfiinţarea de parcuri în mediul rural. Dacă un primar este gospodar poate face din fonduri proprii un centru de comună care să cuprindă şi un parc. Cu 10 miliarde care s-au alocat pentru înfiinţarea unui astfel de obiectiv eu aş fi putut să asfaltez un kilometru de drum care ar fi fost mult mai util comunităţii”, ne-a spus primarul Neculai Stan. Domnia sa ne-a precizat că primul obiectiv pe care l-a avut în atenţie încă de când a fost ales primar al comunei a fost modernizarea drumurilor comunale care erau extrem de proaste. „În ultima perioadă am început să asfaltăm o bună parte din drumurile comunei dar vreau să vă spun că am efectuat mereu lucrări de întreţinere a celor pietruite şi le-am făcut atât de bine încât oamenii îşi permit să meargă cu viteze foarte mari de ridică praful care intră în casele şi în sufletele oamenilor. Câteodată mă gândesc că era mai bine când erau pline de gropi şi nu se ridica praful din cauza maşinilor, dar singura soluţie pentru a scăpa de aceste neplăceri este asfaltarea pe care eu o văd ca o etapă ulterioară introducerii reţelelor de apă şi canalizare. „Nu pot să-i înţeleg pe unii dintre colegii mei care au avut norocul să beneficieze de fonduri pentru asfaltări şi introduceri de apă şi canalizare cum de pot să nu respectele legile elementare ale firii. Am văzut multe cazuri când întâi au asfaltat şi după aceea au fost nevoiţi să spargă asfaltul pentru a băga ţevile de canalizare şi apă. Banul public atât cât este el de mult sau de puţin trebuie cheltuit cu mare grijă. Eu nu am avut norocul să prind finanţare petru un proiect la măsura 3 2 2 pe care l-am întocmit şi prin care aş fi dorit să asfaltez drumuri comunale, să renovez căminul cultural şi să îl dotez în mod corespunzător şi să înfiinţez un centru after school. S-a considerat că Podoleniul este o comună bogătă şi trebuie să mai aştepte. Suntem prinşi în proiectul guvernamental pentru asfaltarea a 10 000 de kilometri în mediul rural cu o distanţă de 8,375 kilometri şi sperăm ca din primăvară să pornim lucrul pentru că aşa cum v-am mai spus praful care se ridică de pe drumurile pietruite le intră oamenilor şi în suflet. Este vina mea dacă pot să spun aşa că m-am ocupat mereu ca drumurile să fie bine întreţinute. Nu m-am gândit că lucrările îmi vor ieşi atât de bine şi oamenii vor circula cu vitezele pe care le paractică pe autostradă”, ne-a mai spus Neculai Stan, primarul comunei Podoleni.

Drumuri excelente

Domnia sa are dreptate. La Podoleni am văzut unele dintre cele mai bine gospodărite drumuri comunale pe care le-am văzut în comunele Moldovei. Şi am mai văzut ceva. În comuna Podoleni nu am văzut pe acostamentul drumurilor bălăriile până la brâu aşa cum am văzut în multe dintre comunele pe care le-am vizitat. „Am reuşit şi am cumpărat la primărie toate utilajele care ne sunt necesare pentru a efectua lucrările edilitar gospodăreşti. Întreţinerea drumurilor o efectuaăm cu salariaţii noştri dar şi cu cei care beneficiază de ajutoare sociale şi zic eu că ne descurcăm foarte bine în această privinţă. Nu demult am reuşit să finalizăm în spatele sediului primăriei o magazie pentru utilajele şi materialele care ne ajută la buna gospodărire a comunei”, ne-a mai spus primarul Stan. Un om gospodar se poate descurca şi cu bani puţini dar în sufletul său se aşează mâhnirea atunci când vede că în alte părţi se dau aşa de mulţi bani care sunt cheltuiţi pe nimicuri. Primarul Neculai Stan ne-a spus că a reuşit din fonduri proprii şi de la Consiliul Judeţean să mai asfalteze câte un kilometru de drum în comună dar proiectul ce va începe în primăvara anului viitor este absolut esenţial pentru dezvoltarea ulterioară a comunei Podoleni. „Toţi ne plângem că nu ne vin investitorii şi nu ne bat la uşă pentru a ne da locuri de muncă şi a ne plăti taxe şi impozite locale. Investitorii vor veni dar numai atunci când le vom asigura toate condiţiile pentru a exploata resursele locale. Trebuie să le asigurăm drumuri bune, apă, canalizare, facilităţi fiscale şi numai după aceea investitorii se vor ocupa şi de zona noastră. Cu puţinii bani de care am dispus am încercat să dau comunei în fruntea căreia oamenii m-au ales un aspect cât mai plăcut. Am renovat sediul primăriei, am renovat fosta baie publică pe care am transformat-o într-o instituţie de interes public. Am executat lucrări de înfrumuseţare ale centrului civic şi la modul general am reuşit să le redau oamenilor speranţa că pe viitor se vor face lucruri şi mai bune. Şcolile comunei sunt asigurate cu tot ce le este necsar pentru buna funcţionare a procesului de învăţământ şi spun eu că dacă vremurile ce vor veni vor fi mult mai îngăduitoare cu noi, la Podoleni se vor întâmpla multe lucruri bune pentru că oamenii de aici le merită pe deplin”, ne-a mai spus primarul Neculai Stan. În cei trei ani de mandat ar fi reuşit să facă mult mai multe pentru oamenii pe care-i reprezintă dacă ar fi avut mai mulţi bani. „Suntem o comună aflată, din punct de vedere geografic, la marginea judeţului şi banii ajung mai greu la noi dar sunt sigur că vor ajunge şi vom reuşi să facem pentru comuna noastră toate lucrările de modernizre pe care ni le-am propus: asfaltarea drumurilor, reţeaua de apă, staţia de epurare şi reţeaua de canalizare. Sunt sigur că viitorul va fi mult mai generos cu noi şi aceste lucrări vor fi executate cât mai curând”, ne-a spus în încheiere primarul Neculai Stan.

O biserică unicat

Oamenii care trec pe drumul ce străbate Podoleniul pentru a ajunge la Piatra Neamţ sau la Bacău nu pot să nu remarce existenţa uneia dintre cele mai curioase şi mai frumoase biserici ce a fost construită în această zonă. Locaşul de cult este realizat într-un amestec de stiluri şi este de o frumuseţe aparte. Turlele bisericii amintesc de marile catedrale ale Moscovei. Oamenii din Podoleni sunt foarte mândri de biserica lor şi o consideră un punct de atracţie major pentru turiştii care le vizitează comuna. (Marius HERMENIUC)

Începutul meciului a fost destul de timorat, niciuna din echipe nu a forţat prea mult. Clujenii au dominat teritorial începutul meciului dar nu s-au apropiat periculos de poarta oaspeţilor până în minutul 14 când Weldon a încercat o combinaţie rapidă cu Sougou, dar acesta a fost surprins în offside.

Deschiderea scorului s-a produs în minutul 18 de joc când Weldon a avut o incursiune pe partea stângă, l-a driblat pe Cazan şi a încercat o centrare pentru Sougou, însă Onciu a încercat să respingă dar mingea a ajuns la acelaşi Weldon care a îndeplinit o simplă formalitate.

După primirea golului nemţenii au ieşit şi ei la atac, iar în minutul 21 Radovanovic şi-a bătut joc de o fază frumoasă a nemţenilor şutând de la marginea careului mult pe lângă poarta lui Beto.

Clujenii îşi puteau dubla avantajul pe tabelă în minutul 39 de joc când Mureşan şutează din vole de la 25 de metri, dar Viladsen reuşeşte să respingă în corner cu un reflex senzaţional. Lovitura de la colţul terenului a rămas fără niciun rezultat notabil.

Ultima fază a primei reprize putea aduce egalarea pentru nemţeni. Bădescu a combinat frumos cu Onciu, acesta a pătruns până la 16 metri şi a şutat cu exteriorul, însă Beto a reţinut fără probleme balonul, astfel că cele două echipe intră la cabine cu un avantaj fragil pe tabelă.

Repriza secundă debutează cu o ocazie pentru nemţeni. Constantinescu, intrat pe teren la pauză în locul lui Bădescu, bate pe poartă o lovitură liberă lateral stânga, Beto reuşeşte să evite golul trimiţând în corner. Cornerul nu a adus nimic nou pe tabela de marcaj.

În minutul 57 de joc Villadsen degajează greşit o minge până la Bastos, acesta încearcă un lob şutat, dar mingea ocoleşte de puţin cadrul porţii nemţene.

Imediat după această ratare a clujenilor, nemţenii au reuşit să restabilească egalitatea pe tabelă. Cebotaru a centrat perfect pentru lovitura de cap plasată a lui Achim, care nu i-a dat nicio şansă lui Beto. Cinci minute mai târziu Ţepeş îl faultează în suprafaţa de pedeapsă pe Sougou, iar centralul întâlnirii dictează lovitură de la 11 metri pentru gazde. Căpitanul celor de la CFR nu ratează şi clujenii trec din nou în avantaj pe tabelă.

În minutul 69 Sougou l-a văzut pe Villadsen puţin ieşit şi a încercat să îl surprindă pe acesta cu un şut de la distanţă, dar mingea a trecut puţin peste transversala porţii nemţene.

Elevii lui Costel Enache puteau reveni din nou pe tabelă în minutul 76 când Gafiţa a recentrat cu capul pentru Stan, acesta a trimis cu capul spre poarta clujenilor, dar mingea a nimerit bara porţii. Oricum nu conta dacă mingea intra în plasă pentru că de la margine tuşierul a ridicat fanionul pentru o poziţie afară din joc a nemţeanului. Două minute mai târziu Gafiţa trimite cu capul din plonjon, dar mingea trece puţin pe lângă poarta lui Beto. La faza imediat următoare Stana are o acţiune personală pe partea stângă, centrează în careu pentru Onciu, dar şutul acestuia a fost deviat de un adversar în corner.

Presiunea nemţenilor la poarta lui Beto creşte considerabil. În minutul 80 Stana trage pe poartă de la 25 de metri, dar şutul nu este destul de cadrat pentru a-i pune probleme portarului clujean.

Cu şase minute înainte de final nemţenii puteau obţine un punct dacă lovitura de cap a lui Achim ar fi prins cadrul porţii şi nu se ducea milimetri peste transversala porţii lui Beto.

Clujenii s-au impus în final cu scorul de 2-1 şi rămân în continuare în coasta liderului Dinamo. Etapa viitoare CFR Cluj se deplasează la Braşov pentru meciul cu echipa din localitate, în timp ce nemţenii vor primi pe teren propriu vizita celor de la Voinţa Sibiu. (Cristian TUDORI)

Administraţie cu bani puţini

Din păcate, primăria o duce greu cu banii în această perioadă de criză economică mondială şi se descurcă aşa cum poate pentru asigurarea urgenţelor comunei. Viorel Smeria este primar al comunei din 2000 şi ne-a spus că Valea Ursului nu a dus-o niciodată mai greu ca în această perioadă. „În ultimii ani de mandat m-am descurcat foarte greu cu banii şi nu am reuşit să implementez proiectete majore pe care aş fi dorit să le realizez pentru oamenii din comuna Valea Ursului. Nu poate fi vorba de nepricepere sau de indolenţă. Pur şi simplu toate proiectele mari pe care le-am înaintat forurilor competente au fost depunctate sau respinse dintr-un motiv care reprezintă o plagă pentru societatea românească. Este foarte grav să respingi un proiect de care ar fi beneficiat mii de oameni, generaţii întregi, pe motiv că primarul unei comune nu are culoarea politică ce corespunde cu cea a Guvernului. Este o nedereptate să pedepseşti comunităţi întregi pentru singura vină, dacă o pot numi aşa, de a nu face politica Guvernului. Din această cauză multe din proiectele întocmite de noi şi care vizau dezvoltarea comunei Valea Ursului nu au avut succes şi am fost lăsaţi să ne descurcăm aşa cum putem în această lume cuprinsă de criză şi sărăcie”, ne-a declarat Viorel Smeria, primarul comunei nemţene Valea Ursului. Cu toate greutăţile pe care le-a întâmpinat în ultima perioadă, primarul Viorel Smeria a reuşit totuşi să facă o serie de lucruri care le-au dat oamenilor încrederea că nu este totul pierdut şi că soarele poate să răsară în orice clipă şi pe uliţele lor. În lipsa finanţărilor pentru proiecte majore de afaltare a drumurilor comunale, cei de la primăria comunei au reuşit să efectueze lucrări de pietruire şi întreţinere a drumurilor din comună, au fost asfaltate din puţinii bani de care primăria a dispus cele mai importante sectoare de drum din comună, a fost modernizată instalaţia de iluminat public a comunei, au fost reabilitate şcolile şi grădiniţele şi s-a încercat executarea unui număr cât mai mare de lucrări pentru ca oamenii din Valea Ursului să vadă că totuşi se face ceva deşi Guvernul a uitat de ei. „După cum v-am mai spus nu stăm foarte strălucit la capitolul financiar şi din puţinii bani de care am dispus am încercat să rezolv cât mai multe din problemele comunei. Sistemul de acordare a finanţărilor pentru proiectele de investiţii majore m-a dezămagit foarte mult. Am fost prinşi în vâltoarea aceasta de întocmire a proiectelor în vederea obţinerii de finanţări europene şi am ceheltuit foarte mulţi bani pentru întocmuirea proiectelor, a studiiilor de fezbilitate. Din păcate amestecul factorului politic în acordarea finanţărilor pentru o comună ne-a defavorizat foarte mult şi ce este mai grav e că singurii care suferă în această situaţie sunt oamenii. Aş vrea să le spun cetăţenilor din comună că am întocmit un proiect la măsura 3 2 2 în care am prins multe din problemele comunei şi aş aminti numai asfaltarea unor drumuri comunale, reabilitarea căminului cultural şi dotarea lui cu aparatură şi costume populare, înfiinţarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice dar proiectul nostru a fost depunctat din motive pe care nu le-am înţeles dar ştiu sigur că dacă aş fi trecut de partea puterii poate că proiectul ar fi fost aprobat. Nici de asta nu mai sunt aşa de sigur pentru că am întâlnit primari care au făcut acest compromis şi tot au rămas cu buza umflată”, ne-a mai spus primarul de la Valea Ursului.

Un an greu

Pentru anul acesta, primarul de la Valea Ursului îşi propusese o serie de investiţii care ar fi dus comuna măcar cu câţiva paşi spre statutul de o localitate europeană. „Mi-am propus finalizarea Planului Urbanistic General, o lucrare de amploare şi care ne este absolut necesară în vederea atacării pe viitor a unor proiecte de dezvoltare pentru comună, modernizarea căminului cultural şi începerea lucrărilor la dispensarul uman din satul Valea Ursului. Lucrările sunt în grafic şi sper că vor fi finalizate în cel mai scurt timp. Dispensarul uman la Valea Ursului ne este absolut necesar pentru că am reuşit să construim unul şi în satul Chilii şi am putut vedea efectele benefice pe care le are asupra populaţiei. O mare atenţie am acordat şcolilor şi grădiniţelor din comuna noastră carea au datoria să pregătească un număr foarte mare de elevi. La o populaţie de 4 120 de locuitori avem înscrişi în sistemul de învăţământ din comună mai bine de 700 de levi. Anul acesta, Şcoala de arte şi Meserii din Valea Ursului a devenit Liceu tehnologic şi acest lucru ne obligă pe noi ca admnistraţie să le asigurăm elevilor din comună şi celor din comunele învecinate care studiază aici condiţii din ce în ce mai bune. De altfel, am asigurat şcolilor toate cele de trebuinţă pentru această iarnă. Urmează ca în primăvara anului viitor, în funcţie de fondurile de care vom dispune, să mai efectuam o serie de lucrări de reabilitarea a tuturor şcolilor şi grădiniţelor din comuna Valea Ursului”, ne-a mai precizat Viorel Smeria, primarul comunei.

Mănăstirea Giurgeni este oglinda comunei

Am mai discutat cu primarul comunei din Valea Ursului despre importanţa Mănăstirii Giurgeni care se află pe teritoriul comunei pe care o conduce de mai bine de un deceniu. Ne-a spus că va face tot posibilul pentru a găsi fondurile necesare asfaltării drumului care duce la mănăstire şi în această direcţie a demarat deja un proiect pe care l-a depus la Guvern în vederea alocării de fonduri pentru asfaltarea drumului care străbate satul Giurgeni. „Am depus un proiect în cadrul programului guvernamental pentru asfaltarea a 10 000 de kilometri de drumuri în mediul rural. Avem speranţa că măcar acest proiect va intra la finanţare şi că drumarii se vor apuca de lucru în primăvara anului care vine. Mănăstirea este un obiectiv deosebit de important pentru comuna noastră şi din tot sufletul vă spun că aş dori să îi acord cele mai bune condiţii. De altfel, am sprijinit financiar toate parohiile din comună dar mănăstirea Giurgeni reprezintă imaginea comunei noastre şi aici vin zeci de mii de pelerini pe care aş dori să îi primesc cât mai bine. Mănăstirea reprezintă oglinda comunei noastre şi sper ca pe viitor să am mai mulţi bani pentru a-i acorda mai mult sprijin. Acest mandat pe care îl închei la anul a fost cel mai greu pe care l-am avut de când sunt primar. A început în acelaşi timp cu criza financiară mondială care nu se mai termină şi m-a făcut să fiu dezamăgit de multe lucruri. Am văzut că oamenii nu mai sunt oameni atunci când vine vorba de interesele de partid sau de interesul personal. Aş fi făcut mult mai multe pentru oamenii din comună dar pur şi simplu piedicile pe care le-am întâmpinat au fost mult prea mari. Sper să vină vremuri mai bune şi cele două mari investiţii pe care mi le propun pentru comuna Valea Ursului să prindă contur. Este vorba despre asfaltarea tuturor drumurilor comunale şi reţeaua de apă curentă şi canalizare în toate satele comunei”, a concluzionat primarul dela Valea Ursului. (Marius HERMENIUC)

Un oraş frumos în plină dezvoltare

Prima impresie care ţi-o lasă Roznovul este al unui oarăşel foarte bine sistematizat şi gospodărit. Casele frumoase aşezate la şoseaua principală păstrează specificul montan al zonei şi străzile mari sunt foarte bine întreţinute dar mai ales curate. Primăria oaraşului este găzduită de un cochet palat adminstrativ ce aminteşte de o fumoasă cabană de la munte. Alături de primărie în clădire mai funcţioneză şi alte instituţii de interes public dar şi o importantă firmă privată atrasă aici pentru asigurarea lucrărilor de bună calitate pe care le execută în domeniul infrastructurii. Întâlnirea cu primarul Ionel Ciubotaru, este pentru orice jurnalist un bun prilej de a vedea în acţiune un bun gospodar care nu se hazardează în luarea deciziilor pentru urbea pe care o conduce dar care mai ales are o viziune foarte sănătoasă în ceea ce înseamnă administraţie locală, viziune ce ar trebui să constituie un bun exemplu pentru mulţi dintre edilii localităţilor. Subiectele pe care le-am discutat cu primarul Roznovului au fost multe şi cel mai mult ne-a plăcut cum vede domnia sa regionalizarea pe care atât de mulţi o blamează. „Eu peronal sunt pentru regionalizare. Nu este un lucru rău aşa cum cred şi spun unii din singurul motiv că le este foarte frică să nu îşi piardă scaunele şi privilegiile. Regionalizarea nu înseamnă cheltuieli mai mari sau discrimanarea unor zone. Eu sunt de părere că trebuie să duci serviciile la populaţie şi nu să porţi populaţia pe drumuri către servicii. Dacă mâine s-ar face regionalizarea, Roznovul împreună cu Piatra Şoimului şi Săvineşti ar deveni una dintre cele mai prospere şi mai frumoase zone din regiunea Neamţului. În comunele care s-ar desfiinţa ar putea rămâne serviciile absolut necesare şi nu ar fi nicio problemă dacă între oameni şi actul de admnistraţie în sine ar fi mult mai puţini funcţionari. Vă dau un singur exemplu: am înfiinţat la Roznov Serviciul Public Comnunitar pentru Evidenţă a Persoanelor care desreveşte nu numai oamenii din oraşul nostru ci şi alte câteva zeci de mii din comunele arondate. Acest lcru se poate realiza şi cu serviciile de urbanism sau financiare şi nu ar fi nicio problemă ba din contră eficienţa şi responsabilitatea funcţionarilor ar creşte foarte mult”, ne-a spus Ionel Ciubotaru, primarul oaraşului Roznov. Domnia sa ne-a spus că regionalizarea s-ar putea realiza dacă primarii ar înţelege mult mai bine fenomenul şi ar discuta cu oaemnii corect acest subiect sensibil. „Trebuie să discuţi cu oamenii toate problemele care privesc dezvoltare comunităţii. Trebuie să le explici corect şi cinstit toate implicaţiile bune sau rele ale unui astfel de fenomen chiar cu riscul de a nemulţumi o parte dintre ei şi a pierde voturi. Oamenii noştri sunt înţelepţi şi ştiu ce este mai bine pentru ei dar sarcina unui bun primar este să-i lumineze asupra unor asfel de idei care poate că vor fi puse în practică”, ne-a mai precizat primarul Roznovului.

Realizări mari

În anii de când este primar Ionel Ciubotaru a reuşit să facă multe lucruri bune pentru oamenii care i-au acordat votul de încredere. „Roznovul este cuprins în masterplanul judeţului Neamţ în cee ce priveşte construirea reţelelor de apă curentă şi canalizare şi se lucrează intens la implementarea acestui proiect. Va fi una din marile realizări ce va schimba mult în bine viaţa oamenilor. Proiecul merge înainte şi totul va fi bine. Drumurile oraşului au fost şi sunt marea prioritate pentru mine şi pentru echipa cu care lucrez. Sunt de părere că numai asigurând o infrastructură de transport foarte bună, utilităţi cum ar fi apă, canal şi gaze precum şi facilităţi fiscale poţi să atragi investitorii. De altfel dacă ai asemena condiţii investitorii vin singuri şi nu trebuie să umbli tu după ei. Am reuşit şi am asfaltat o mare parte din drumurile oraşului şi acest proces continuă pentru că avem mai multe proiecte în derulare pe acest segment de activitate. Am avut un proiect prin care am realizat două poduri peste râul Cracău ce ne-au costat 23 de miliarde lei vechi. Am realizat şi racordarea celor două poduri la drumurile asfaltate. Cea mai mare investiţie pe care am realizat-o a fost regularizarea albiei râului Cracău şi construirea canalului care traversează o bună parte a localităţii, investiţie de peste 100 miliarde lei vechi. Sunt multe lucrurile pe care le-am realizat în oraşul Roznov şi îmi place să vorbesc mai mult despre ceea ce va fi nu despre ceea ce a fost. Oamenii de la noi ştiu cel mai bine cum era şi cum este acum. Pot să spun că viaţa lor s-a schimbat în bine în ultimii ani datorită investiţiilor pe care le-am realizat. Implementăm acum aducţiunea cu gaze naturale în oaraş şi acest lucru înseamnă un important pas înainte pentru oraşul nostru. Vă spuneam că investiţiile edilitare atrag investirtoi şi acestea nu sunt vorbe în vânt. Am reuşit prin ceea ce am făcutt să atragem o investiţie foarte serioasă la noi în oraş. Grupul Henkel va construi în oraşul nostru o fabrică de materiale de construcţii care va însemna noi locuri de muncă şi venituri la bugetul local. Eu consider că politica noastră în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului este bună şi va da rezultate foarte bune”, ne-a mai spus primarul oaraşului Roznov.

Se pot face multe lucruri bune dacă ştii să asculţi cetăţenii

Una dintre marile supărări ale primarului de la Roznov este cauzată de desfiinţarea spitalului orăşenesc. „Politica de desfiinţare a spitalelor a fost prost înţeleasă. S-au desfiinţat şi spitale de care era absolută nevoie aşa cum este şi cel de la Roznov. Aşa cum serviciul nostru de evidenţă a populaţiei deserveşte peste 60 000 de oameni aşa şi spitalul găzduia oamenii din zona noastră. S-a ajuns, din această cauză, ca spitalul judeţean de la Piatra Neamţ să fie supraaglomerat iar actul medical să aibă de suferit. Politica guvernamentală în acest domeniu trebuie revizuită pentru că sănătatea este un segment extrem de important în viaţa unei comunităţi”, ne-a mai spus Ionel Ciubotaru.

În încheierea discuţiei noastre, primarul oaraşului Roznov ne-a mai dat un exemplu de investiţie ce ar putea fi realizată în multe din localităţile Moldovei. „Am construit un bloc ANL căruia îi asigurăm încălzirea cu ape extrase de la mare adâncime şi cu pompe electrice care le încălzesc. Proiectul este simplu şi e foarte eficient. De exemplu, pe perioada iernii, o familie care locuieşte în acest bloc plăteşte lunar o factură la încălzire de 150 de lei spre deosebire de cei care se încălzesc cu centrale termice pe gaze şi care plătesc mult mai mult. Se pot face multe lucruri bune pentru o comunitate dacă ştii cu adevărat ce îşi doresc oamenii de la tine şi dacă îi asculţi şi îi înţelegi”, ne-a mai spus Ionel Ciubotaru, promarul oraşului Roznov. (Marius HERMENIUC)

În fapt s-a reţinut că la data de 13 spre 14 octombrie 2010 aflându-se pe raza localităţii Izvoare, comuna Bahna, judeţul Neamţ, a distrus 26 de geamuri aparţinând unor clădiri de pe raza comunei. Bărbatul a fost depus în penitenciar în vederea executării pedepsei.

Primarul Mândru este mândru

Primarul ne-a spus că a reuşit să depăşească toate obstacolele cu sprijinul autorităţilor judeţene şi naţionale pe care a reuşit să le sensibilizeze prin insistenţă şi prin abilităţile de comunicare specifice dascălilor cu vechime mare în sistem. „Atunci când am avut de rezolvat o problemă pentru comunitate şi am văzut că nu se poate face nimic la nivel local, m-am dus la Bucureşti la factorii de decizie şi nu am plecat de la uşa lor până ce problema nu a fost rezolvată. Fiind profesor de matematică nu îmi plac problemele nerezolvate”, ne-a spus glumind primarul Pertică Mândru. Un om cu un simţ al umorului deosebit, primarul de la Dochia ne-a mai zis că este foarte mândru de oamenii pe care îi conduce şi pentru că aşa se numeşte dar mai ales pentru că oamenii din comuna pe care o conduce sunt „printre cei mai harnici şi buni oameni din Moldova”, după cum singur i-a caracterizat. „Bogăţia noastră, aici la Dochia, este pământul de o calitate deosebită şi de aceea e preferat de toate marile societăţi agricole ale judeţului Neamţ. Pot să spun că la Dochia nu rămâne pământ arabil rămasă nelucrată. Calitatea extraordinară a solului este valorificată la maxim de societăţile de profil care obţin aici la Dochia recolte mult mai mari decât în alte părţi. Agricultura şi creşterea animalelor sunt ocupaţiile de bază ale oamenilor din Dochia, oameni foarte ambiţioşi şi foarte serioşi în ceea ce fac. Pot să vă spun că în satul Băluşeşti nu este casă de om din care să nu fi plecat un intelectual. Acest lucru se datorează în mare parte procesului de învăţământ foarte bun din comună dar şi ambiţiei gospodarilor care au vrut să îşi vadă măcar un copil cu studii superioare”. Prima impresie pe care ne-a lăsat-o satul Dochia a fost foarte bună. Am apreciat frumuseţea şi curăţenia gospodăriilor dar mai ales drumurile de o calitate foarte bună. Realizarea unei reţele de drumuri moderne a fost unul dintre principalele deziderate ale primarului Petrică Mândru încă din 2003 când a ocupat fotoliul de edil şef. „Drumurile comunei erau foarte proaste şi mă bucur că am reuşit în mai multe etape să le scoatem la liman. Am reuşit să pietruim uliţele satelor şi să turnăm asfalt pe arterele principale. Vestea foarte bună este că am fost prinşi în proiectul guvernamental de asfaltare a 10 000 de kilometri de drumuri în mediul rural şi la noi în comună vor fi asfaltaţi 8,2 kilomertri de drum. În urma acestei asfaltări voi putea spune că am reuşit să aduc drumurile din Dochia la un nivel cât de cât civilizat, dar vom căuta să identificăm noi surse de finanţare pentru proiectele noatre în ceea ce priveşte drumurile comunei pe care aş dori din suflet să le văd asfaltate până la ultima ulicioară”, ne-a mai spus primarul Petrică Mândru. Actualul mandat deşi a început în acelaşi timp cu criza economică a însemnat pentru primarul Mândru o nouă etapă în dezvoltarea comunei Dochia. „Am reuşit în ciuda greutăţilor de ordin financiar să finalizăm o serie de investiţii foarte importante pentru comunitatea noastră. A fost foarte greu cu banii dar am reuşit să terminăm extinderea alimentării cu apă în satul Dochia, să modernizăm instalaţia de iluminat public astfel încât avem una dintre cele mai moderne instalaţii de acest fel din judeţul Neamţ. Am construit un sediu pentru postul de poliţie de la noi din comună, am împădurit 10 hectare de terenuri degradate şi aici aş dori să fac o paranteză. Oamenii nu vor să priceapă că aceste acţiuni de împădurire sunt numai în beneficiul lor. Ne este foarte greu să îi convingem că practic ne pun la dispoziţie o râpă fără niciun fel de valoare agricolă şi noi le dăm înapoi o pădure. Simţul proprietăţii este foarte dezvoltat aici la Dochia şi mai este mult de umblat la mentalitatea consrvatoare a unor cetăţeni. Acelaşi impediment l-am întâmpinat şi în amenajarea centrului civic. În urmă cu mai mulţi ani i-am cedat parohiei din Dochia un teren din centru civic. Rău am făcut. Acum aş avea nevoie de acel teren pentru a înfiinţa în centrul comunei un parc reprezentativ pentru comuna noastră. Consiliul parohial nu mai vrea să mă ajute astfel că trebuie să mă descurc cum pot pentru a realiza acest proiect”, ne-a mai spus primarul comunei Dochia. Proiectele începute de acesta vor avea menirea să schimbe mult în bine viaţa oamenilor din această comună şi asta numai dacă vremurile ce vor veni vor fi mai bune şi primăria va reuşi să găsească banii necesari pentru a le finaliza. „Avem un sediu de grădiniţă pe care dorim să îl finalizăm cât mai repede pentru că avem din ce în ce mai mulţi copii şi acesta este un lucru îmbucurător pentru Dochia, dorim finalizarea construirii reţelei de canalizare cu staţie de epurare a apelor uzate care-i realizată în proporţie de 25%, trebuie să trecem la reabilitarea drumului comunal (DC) 109 de la intersecţia cu drumul judeţean 157 şi modernizarea a 4,395 de kilometri de drumuri vicinale şi multe alte proiecte pe care le-am întocmit pentru dezvoltarea comunei noastre. Sper ca vremurile ce vor veni să fie mai bune şi să reuşim să aducem comuna noastră cât mai aproape de nivelul de dezvoltare pe care mi-l imaginez”, ne-a mai spus primarul Petrică Mândru.

Vin şi proiectele mari

După 8 ani de primărie, profesorul de matematică spune că este mulţumit de ceea ce a reuşit să facă pentru oamenii comunei Dochia şi că se pot face mult mai multe cu înţelegere din partea autorităţilor care ar trebui să acorde fondurile în funcţie de realităţile din teren şi nu după alte criterii pe care elegant nu a dorit să le comenteze. „Am reuşit să fac destule lucruri bune pentru oamenii comunei Dochia şi acest lucru mă face să fiu foarte mândru. Se puteau face mult mai multe dar pur şi simplu nu au fost bani. Viaţa noastră se învârte din păcate în jurul banilor şi trebuie să existăm în funcţie de cât de mult sau cât de puţini bani avem. Lucruri bune s-au făcut şi se vor mai face. Mai am în vedere aşa cum v-am mai spus asfaltarea a peste 8 kilometri de drumuri, reabilitarea bazei sportive, construirea unei săli de sport pentru tinerii comunei Dochia, construirea a 10 case pentru specialiştii pe care vrem să îi atragem la noi în comună şi un mai vechi vis al meu: aducţiune de gaz metan în comuna Dochia”, ne-a mai spus profesorul Ptrică Mândru, un primar care a ştiut să rezpolve ecuaţia cu multe necunoscute a administraţiei publice. (Marius HERMENIUC)

Jocul a fost unul spectaculos cu multe faze de poarta dar din pacate pentru iubitorii fotbalului cu doar doua goluri, dar si cu ratari monumentale, care ar candida cu siguranta la ratarea anului in Europa, nu doar in Romania.

Inceputul emciului a fost destul de plictisitor, prima ocazie cu adevarat mai mare a meciului a venit abia in minutul 22 de joc cand Chipciu a sutat din afara careului, cu pamantul, mingea trecand foarte putin pe langa poarta nemtenilor. Nemtenii raspund si ei 2 minute mai tarziu. Stana suteaza puternic dupa o faza creata de Garcia, dar portarul brasovenilor respinge de sub transversala. In minutul 27 de joc stegarii sunt aproape de deschiderea scorului, Villadsen retinand mingea pe linia portii dupa o lovitura de cap a lui Munteanu.

Dupa mai multe faze de poarta esuate vine si minutul 37. Minututl in care nemtenii rateaza ocazia anului. Stana centreaza perfect in fata portii pentru Gafita, dar acesta nu reuseste sa trimita din 7 metri in poarta goala, mingea trecand la un metru pe langa.

Prima repriza se incheie la egalitate, 1-1. Repriza secunda debuteaza cu un eurogol marcat de Lucas Garcia. Mijlocasul nemtenilor prinde un sut senzational de la 25 de metri ce se duce direct in vinclul portii lui Fleguieras. Bucuria oaspetilor nu a durat decat 5 minute pentru Chipciu a restabilit egalitatea cu un sut din prima din coltul careului mare care l-a invins pe Villadsen. In minutul 63 nemtenii puteau trece din nou in avantaj. Constantinescu scapa singur cu portarul brasovenilor insa nu poate marca pentru ca Felguieras se opune miraculos pastrand egalitatea pe tabela.

Pana la finalul partidei de notat mai este doar faptul ca in minutul 83 un suporter brasovean patrunde pe teren, ii ofera lui Chipciu un fular, dar, desi acesta a fost un suporter pasnic, fortele de ordine au intervenit in forta, asa cum stiu ei mai bine sa o faca, mai ales cand vine vorba de suporteri, de parca suporterii nu ar fi tot oameni ca si ei, sau ca cei din familiile lor. Dar unde nu e cap, e vai de picioare, cum spune un proverb romanesc.

Meciul s-a incheiat la egalitate, scor 1-1, iar ambele echipe traiesc periculos in continuare. Dupa aceasta partida FC Braosv ocupa pozitia a zecea cu 11 puncte, in timp ce nemtenii sunt doua pozitii mai jos cu 10 puncte, la doar trei puncte de zona rosie a clasamentului. Etapa viitoare FC Brasov se deplaseaza la Cluj pentru meciul cu Universitatea, primul meci pe doua arena a Clujului. Sa vedem daca brasovenii pot strica sarbatoarea clujenilor la aceasta partida, asa cum a facut Dinamo la inaugurarea arenei celor de la Petrolul cand s-au impus cu scorul de 5-1. Ceahlaul Piatra Neamt va juca in etapa a zecea pe teren propriu cu Dinamo.

Istoria se scrie şi astăzi

Profesorul Constantin Catrinoiu vorbea în mesajul său aniversar despre încercările actualei administraţii bicăjene de a se ridica la nivelul iluştrilor înaintaşi şi de a realiza prin muncă o pagină de istorie. La Bicaz acest lucru chiar se întâmplă pentru că în ultimii ani oraşul de la poalele Ceahlăului a trecut printr-o perioadă de transformări radicale în bine şi acest lucru se vede în aspectul foarte îngrijit al urbei şi mai ales în calitatea excepţională a drumurilor. „Infrastructura stradală a fost primul obiectiv pe care mi-am propus să îl pun la punct în calitate de primar. Arterele de circulaţie nu se prezentau în condiţii tocmai bune atunci când am preluat mandatul şi imediata vecinătate cu Piatra Neamţ în care se fac investiţii masive în acest domeniu m-a obligat să întocmesc proiecte şi să identific sursele de finanţare pentru refacerea reţelei stradale din oraşul Bicaz. Chiar acum am prins o finanţare pentru asfaltarea a 4,6 kilometri în cadrul unui proiect guvernamental prin care vom moderniza infrastructura de transport în cartierele Mărceni, Dodeni şi în centrul civic. În cartierele mărginaşe vom asfalta cu bani de la bugetul local pentru că politica mea este aceea că toţi oamenii oraşului merită să aibă acelaşi grad de confort urbanistic indiferent de carierul unde locuiesc pentru că toţi contribuie la constituirea bugetului local. Mai avem un proiect pentru refacerea sistemului de canalizare al oraşului în cartierele Capşa şi Mărceni şi este foarte bine de spus că în cadrul acestui proiect au fost prinse şi case care nu au avut niciodată canalizare. Dacă tot vorbim de canalizare vreau să vă spun că am reuşit construirea în oraşul Bicaz a unei moderne staţii de epurare a apelor uzate fără de care nu am fi primit banii pentru modernizarea sistemului de canalizare. O altă lucrare de maximă importanţă pe care o executăm în această perioadă este modernizarea trotuarelor oraşului prin aplicarea de pavele. Ideea este că vrem să schimbăm mult în bine imaginea de viitor pentru că strategia noastră de viitor se bazează într-un procent foarte mare pe dezvoltarea turismului în zonă pentru că avem obiective importante şi zona se pretează foarte bine unei asemenea activităţi. Dezvoltarea turismului se va face prin atragerea investitorilor în acest domeniu prin aplicarea unei politici fiscale lejere şi prin asiguarea condiţiilor necesare funcţionarii pensiunilor turistice sau altor locaţii de acest profil. Este vorba despre: străzi asfaltate, aducţiune de gaz metan şi apă curentă, canalizare. Dacă le asiguri investitorilor astfel de condiţii ei vor crea premisele dezvoltării unui turism civilizat în zonă ce va duce implicit şi la o puternică dezvoltare economică. Este posibil ca activitatea turistică să devină componenta de bază a economiei zonei pentru că alte sectoare nu excelează. Economia oraşului se bazează în mare parte pe exploataţiile forestiere şi prelucrarea lemnului dar resursele sunt mici şi trebuie pe viitor să ne gândim la conservarea avuţiei pe care bunul Dumnezeu ne-a dat-o şi valorificarea ei prin atragerea de turişti”, ne-a declarat Constantin Catrinoiu, primarul oarşului Bicaz.

Sate condmnate la dispariţie din cauza birocraţiei

Un lucru care îl doare pe primarul Bicazului este situaţia oamenilor care locuiesc în cele 4 sate componente ale oraşului şi pentru care nu poate face mare lucru în vderea asigurării unor condiţii civilizate de trai. „Oaraşele mici cum este Bicazul nu au acces la finanţarea unor proiecte de investiţii în infrastructură aşa cum o pot face comunele. Din această cauză nu avem bani pentru construirea de drumuri sau reţele de apă potabilă şi canalizare în satele componenete. Oamenii o duc foarte greu şi îi înţeleg dar mă văd pus în situaţia de a nu putea face mare lucru pentru ei din această cauză. Politica europeană  de acordare a fondurilor pentru dezvoltare nu a luat în calcul şi existenţa unor astfel de situaţii aşa cum avem şi noi la Bicaz şi dacă nu se face ceva în această privinţă satele componente ale oraşului vor fi condamnate la dispariţie. Pentru oraş reuşim să ne descurcăm. Am construit locuinţe prin ANL şi facem investiţii mari în infrastructură dar pentru oamenii din sate aşteptăm în continuare vremuri mai bune pentru că şi ei sunt ai noştri şi ne doare inima când vedem că nu se poate face mare lucru”, ne-a mai spus primarul Constantin Catrinoiu.

În încheirea discuţiei noastre, domnia sa şi-a exprimat speranţa că poate viitorul său mandat de primar va începe sub auspicii economice mai bune şi va avea destui bani pentru a transforma oraşul Bicaz într-o mare şi frumoasă staţiune turistică. (Marius HERMENIUC)

După cum ne-a prezentat situaţia din comună, primarul are dreptate să blameze sistemul şi să fie furios atunci când vine vorba de imixtiunea politicului în actul de administraţie. Comuna Dămuc nu este uşor de condus şi problemele sunt foarte mari pentru că până la venirea actualului primar în fruntea administraţiei locale aici nu s-a făcut mare lucru şi asta s-a văzut mai ales ultimele inundaţii când comuna Dămuc a fost cea mai grav afectată de intemperii. „Nu vreau să învinovăţesc pe nimeni dar am avut parte de o grea moştenire atunci când am preluat funcţia de primar. Drumurile le-am găsit praf, nu s-au făcut lucrări de regularizare a albiilor râurilor şi torenţilor care ne-au distrus în cele din urmă multe gospodării, nu s-a făcut nimic pentru că nu s-a putut sau mai bine zis nu s-a vrut. Sunt nevoit acum să merg cu căciula în mână şi să încerc să prind finanţări pentru proiectele de dezvoltare ale comunei şi mă trezesc înconjurat de jungla birocraţiei. Eu provin din mediul privat şi dacă în afaceri mă întâlneam cu astfel de situaţii dădeam de mult faliment”, ne-a mai spus Anton Cosovan.

Drumurile noastre … proaste

Primul subiect pe care l-am abordat în discuţia cu Anton Covasan a fost cel legat de drumurile comunei. Fără menajamente, tânărul primar al comunei Dămuc ne-a spus că ani de zile autorităţile judeţului au resimţit o mare durere în cot faţă de situaţia infrastructurii din Dămuc. Cu o singură excepţie, Ion Rotaru fost primar al municipiului Piatra Neamţ, actual primar al comunei Alexandru cel Bun, primarul Anton Covasan învinovăţeşte toţi actorii de pe scena politică nemţeană de ignoranţă şi indolenţă faţă de problemele comunei Dămuc. „Să vă dau câteva exemple: am fost loviţi de inundaţii şi foarte multe din gospodăriile noastre şi drumurile şi aşa proaste au fost afectate. Ni s-au dat foarte puţini bani ca despăgubiri pentru calamităţi şi nu am putut face mare lucru cu ei. Aş vi dorit să am mai mulţi bani pentru a efectua lucrări de regularizare a râurilor şi torenţilor care ne creează probleme dar ni s-a spus că şi aşa am primit prea mult. Am depus un proiect la măsura 322 prin care am vrut să facem o serie de lucrări de modernizare şi dezvoltare a comunei dar nu am îndeplinit punctajul necesar din nu mai ştiu câte motive şi nu am fost sprijinit de nimeni. Am mai depus un proiect la măsura 125 dar şi acesta a fost respins. Toate uşile mi s-au închis dar voi lupta în continuare până când voi găsi sprijin şi înţelegere. Cea mai mare problemă este drumul judeţean care ne străbate comuna şi care a fost asfaltat de cei de la Consiliul Judeţean numai pe o suprafaţă de 7,5 kilometri. Ar mai trebui măcar 3,5 kilometri pentru că situaţia este foarte gravă. Intră praful de pe drum şi în sufletul oamenilor nu numai în case. O mulţime de proiecte pe care le am pentru comuna noastră se lovesc de regulile mereu schimbate din mers de un sistem pe care eu personal îl consider ca fiind ticăloşit”, ne-a mai declarat primarul comunei Dămuc. Supărarea domniei sale este perfect justificată mai ales când vede că toate primăriile din jur reuşesc într-un fel sau altul să se descurce de drumuri asfaltate şi alte investiţii majore. La Dămuc nu poate fi vorba de incompetenţă din partea primarului ci parcă un blestem pluteşte asupra acestei aşezări binecuvântată de Dumnezeu şi uitată de autorităţi. Toate aceste lucruri nu l-au dezarmat pe primarul Anton Covasan şi în trei ani a reuşit să facă ceva pentru comunitatea care şi-a pus încrederea în el. „Am reuşit şi am făcut o serie de poduri, am făcut un zid de protecţie şi gabioane pe albia unui râu, am efectuat lucrări de modernizare şi reabilitare a şcolilor din comună, am făcut ce s-a putut pentru că este mai mare ruşinea să fii primar şi să nu se vadă ceva în urma ta. Am făcut un dispensar veterinar în comuna noastră pentru că la noi creşterea animalelor reprezintă una dintre ocupaţiile de bază ale oamenilor dar şi aici am avut „noroc” de o doctoriţă veterinară care mai degarabă nu venea în comuna noastră. I-am solicitat directorului Direcţiei Sanitar Vetrinare Neamţ să ia măsuri cu medicul veterinar Andreea Alina Georgescu pentru că nu este niciodată de găsit şi încurcă oamenii cu dosarele pentru APIA dar nu s-a făcut nimic. Îi atrag atenţia doamnei doctor şi pe această cale să-şi facă datoria pentru că oamenii din comuna Dămuc au nevoie de un medic veterinar veritabil şi nu de unul care numai plimbă geanta. Sper să se rezolve şi această situaţie. Un alt lucru urât cu care mă confrunt este clădirea cooperaţiei din centrul comunei cu aspectul ei de magazin de pe vremea lui Stalin şi care îmi strică aspectul întregului centru de comună. Le-am spus să facă ceva cu el că nu ştiu ce se poate întâmpla”, ne-a mai spus Anton Covasan.

Ungurii vor pădure cu japca

Un alt front pe care bătăiosul primar de la Dămuc duce o bătălie acerbă este cel al retrocedărilor frauduloase de terenuri împădurite în munţii din jurul comunei sale. „S-au trezit tot felul de conţi, duci şi arhiduci că ar avea pădure pe teritoriul comunei Dămuc. Au luat semnături de la nişte alcoolici care au semnat pe un rachiu că ar şti ei de pădurea nu ştiu căruia şi gata vor să pună mâna pe pădurea dămucenilor. Pentru noi pădurea este un tărâm sfânt şi ne vom lupta în toate instanşele de judecată pentru dreptatea noastră. Dacă nu ne vom lupta cum se luptau muntenii pe vremuri, cu baltagul. Oricum pădurea noastră a dămucenilor nu va intra pe mâna ungurilor pot să fie ei moştenitorii lui Matei Corvin”, ne- a mai spus primarul de la Dămuc ce păstrează un puternic spirit combativ încă de pe vremea când făcea sport de performanţă.

Turismul este singura şansă

Turismul este singura şansă de dezvoltare a comunei Dămuc în viitorul ce se anunţă tot mai greu. „Avem locuri frumoase cum nu are nimeni în zona noastră dar din cauza drumurilor proaste nu s-au făcut mari investiţii în turism. Personal am o strategie pentru dezvoltarea acestuia la noi în comună. Am cumpărat un hectar de teren într-o zonă superbă pe care îl voi concesiona sau îl voi vinde unor oameni care vor să construiască ceva special cum am văzut eu în Statele Unite. Oamenii vor vedea lucruri frumoase şi vor veni din ce în ce mai mulţi. Sunt sigur că planul meu va funcţiona dar mai trebuie să găsec banii necesari pentru a face drumul până la locul respectiv. Planurile mele de viitor pentru comuna Dămuc sunt mari şi foarte bine structurate. Sper să vină vremuri mai bune şi sistemul să înţeleagă că şi comunităţile mai mici şi izolate trebuiesc sprijinite pentru că şi de aici vin voturi”, a încheiat Anton Covasan primarul comunei nemţene Dămuc. (Marius HERMENIUC)

În noua funcţie de ministru secretar de stat, Liviu Bumbu urmează să se ocupe de coordonarea programelor de finanţare în domeniul agriculturii.

„Sunt foarte multe lucruri de făcut şi urmează să port o discuţie şi cu conducerea Ministerului Agriculturii. Trebuie să văd în detaliu care sunt compartimentele de care voi răspunde, pentru că sunt destule probleme de rezolvat în acest domeniu”, a spus Liviu Bumbu.

Preluarea funcţiei de secretar de stat va avea loc după ce ordinul de numire semnat astăzi de premier va fi publicat în Monitorul Oficial.

Pângăraţiul de azi

Comuna Pângăraţi este una dintre cele mai frumoase şi mai bine gospodărite localităţi din munţii Neamţului. Este formată din satele: Pângărăcior, Pângăraţi, Preluca, Stejaru, Poiana şi Oanţu. Comuna are o populaţie de 5 340 de suflete conform ultimului recensământ şi este una dintre comunele mari ale judeţului Neamţ. La Pângăraţi am avut onoarea să cunoaştem unul dintre cei mai simpatici primari pe care i-am întâlnit în călătoriile noastre prin Moldova. Am început discuţia cu primarul Petrică Lungu Bordea cu o glumă despre originea numelor satelor din zonă. Domnia sa ne-a spus că numele satelor Oanţu şi Hangu sunt de origine chineză. Lăsând gluma la o parte şi fără să îl lăudăm prea mult, primarul Bordea este un om deosebit. Înainte de a fi ales primar în anul 2008, el a fost bijutier şi meticulozitatea şi precizia caracteristice acestei mesrii le-a pus în aplicare şi în munca de administraţie. „Primul lucru pe care l-am făcut atunci când am ieşit primar a fost să îi rog pe domnii consilieri să lase politica la o parte şi să facem la primăria comunei numai politica cetăţenilor din comună. Aceasta înseamnă drumuri bune, poduri, podeţe, şcoli, dispensare şi creşterea nivelului de trai printr-o strategie locală de dezvoltare bine pusă la punct. Am înfiinţat în comună o societate de gospodărie comunală denumită sugestiv Gospodarul cu care efectuam absolut toate lucrările edilitar gospodăreşti. De la simpla întreţinere a drumurilor până la lucrările ample de consolidare a malurilor râurilor de pe teritoriul comunei care de atâtea ori ne-au provocat necazuri la inundaţii, toate aceste lucrări sunt realizate de societatea Gospodarul. Am efectuat şi efectuam lucrări de anvergură în acest sens, realizând un mare număr de gabioane pentru stăvilirea torenţilor şi regularizarea albiilor râurilor. Am reuşit să facem un pod în valoare de 2,5 miliarde de lei vechi peste râul Pângărăcior pentru că cel vechi fusese grav afectat de inundaţii şi o bună parte din sat era astfel izolată. Avem în vedere mai ales asfaltarea drumurilor comunale şi săteşti pentru că de starea drumurilor depinde foarte mult aspectul şi implicit dezvoltarea comunei noastre. Nu mai pun la socoteală că firma noastră efectuează lucrări la gospodăriile particulare de unde se încasează bani buni pentru bugetul local. Pentru drumurile comunei avem planuri mari. Vom asfalta în satul Oanţu un drum pentru care am contractat un credit de 28 de miliarde de lei vechi, de asemenea mai avem un proiect ce a fost aprobat şi va primi finanţare pentru un alt drum, valoarea acestuia fiind de 14 miliarde de lei vechi, mai avem un proiect de 1,4 kilometri de asfalt în satul Pângăraţi şi vreau să vă mai spun că proiecte sunt multe dar prefer să vorbesc despre ele numai când sunt în stadiul de a fi realizate. Vom construi o grădiniţă cu program prelungit în centrul de comună pentru că ne este necesară, dorim să realizăm aducţiunea de gaz metan în comună şi nu în ultimul rând vrem să construim o zonă de agrement cu pârtie de schi pentru că ar fi păcat să nu folosim extraordinarul potenţial al locurilor frumoase pe care le avem.

Dezvoltarea turismului o provocare

Valorificarea potenţialului turistic al comunei Pângăraţi este unul dintre obiectivele majore ale administraţiei primarului Petrică Bordea Lungu. Zona în care se află comuna este cu adevărat minunată şi cei de la primărie ar reuşi să facă în aşa fel să atragă turişti care să se cazeze şi să rămână mai mult timp în comună pentru că ar avea ce vedea. „Vrem să ne punem în valoare tradiţiile frumoase pe care le avem şi de care ne îngrijim. În comună avem nu mai puţin de 3 cămine culturale, 2 ansambluri artistice: Onţişoru şi Stejaru, de care suntem foarte mândri şi o mulţime de oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. Oamenii noştri sunt buni şi primitori şi orice turist din lumea asta se simte foarte bine la noi la Pângăraţi”. În afară de locaşele de cult de o mare frumuseţe şi valoare istorică, Pângăraţiul mai oferă turiştilor o multitudine de frumuseţi ce merită a fi vizitate. Rezervaţia de tisă de la Pângăraţi este una dintre cele trei astfel de obiective din ţară. Este deosebită pentru că această specie rară de arbuşti se găseşte la o altitudine mult mai mică decât în alte regiuni. Rezervaţia este foarte bine gospodărită de primăria comunei şi este deschisă în limitele legii circuitului turistic. Comuna este străbătută de o bogată reţea de ape de suprafaţă iar în anii 1964-1965 au fost construite lacurile de acumulare de la Pângăraţi şi Vaduri pentru alimentarea hidrocentralelor de la Stejaru şi Pângăraţi. Aceste două obiective sunt de asemenea locaţii turistice demne de luat în seamă. Stânile turistice de la Pângărăcior şi Pângăraţi găzduiesc anual sute de turişti dornici să vadă şi să simtă viaţa de la munte. „Cele două stâni au primit şi primesc mulţi vizitatori pentru că le oferă turiştilor cele mai bune condiţii de a vedea traiul rustic al ciobanilor de la munte. Nimeni nu aplecat de acolo nemulţumit de bucatele de la stână sau de frumuseţea locurilor de aici”, ne-a mai spus primarul comunei Pângăraţi. Turiştii care vin în comună au posibilitatea să se cazeze la cele două frumoase pensiuni de pe teritoriul acesteia. Pensiunile Balador şi Onţanca sunt aşezate într-un cadru natural mirific, pe malul lacului de acumulare de la Pângăraţi şi le oferă turiştilor cele mai bune servicii pe care astfel de unităţi agroturistice le poate oferi. „După ce voi termina cu drumurile, cu gazul şi cu şcolile din comună mă voi axa foarte mult pe dezvoltarea agroturismului în comună. În afară de economia noastră tradiţională care ţine de exploatarea lemnului din pădurile munţilor şi creşterea animalelelor, turismul reprezintă o adevărată provocare pentru oamenii din Pângăraţi. Oamenii noştri sunt harnici şi ambiţioşi şi vor răspunde aşa cum se cuvine acestei provocări”, ne-a spus în încheiere primarul Petrică Lungu Bordea.

Recent, oamenii din Pângăraţi au sărbătorit ziua comunei, prilej de mare sărbătoare pentru ei şi pentru oaspeţii lor, iar cu această ocazie primăria comunei le-a oferit un frumos spectacol artistic cu nume mari ale scenei româneşti. Cu această ocazie a fost lansată şi prima monografie a acestei comune încărcată de istorie şi tradiţie. (Marius HERMENIUC)

Un primar ca argintul viu

Întâlnirea cu Gavril Lupu, primarul comunei Hangu a fost un bun prilej de a cunoaşte cu adevărat caracterul muntenilor care trăiesc în această parte a Moldovei. Am întâlnit un om care ştie ce înseamnă munca grea şi viaţa dură a oamenilor de la munte şi care ştie să se descurce foarte bine în jungla administraţiei centrale şi locale din România. „Am 12 ani de când sunt primar dar abia acum mă declar scârbit de absurdităţile pe care le întâlnesc zi de zi în sistemul administrativ şi politic. S-a ajuns ca amestecul poiticului în administraţie să generaze situaţii dintre cel mai grave pentru bietul om de rând care nu are nicio vină că nu ştiu ce primar e la nu ştiu care partid şi din această cauză nu poate primi fonduri pentru dezvoltarea comunităţii pe care o conduce. Lucrez în administraţie din 1977 dar ca până acum nu mi-a fost dat să văd atâtat absurditate”, ne-a declarat Gavril Lupu, primarul comunei Hangu. Ne-a enumerat piedicile pe care le întâmpină în aplicarea proiectelor pe care le are în lucru şi aceasta numai dintr-o singură cauză: este mebru PSD. „Am norocul care sunt genul de om luptător şi nu uit niciodată că eu sunt ales de oameni şi nu numit de un partid sau altul. Din acest motiv trebuie să lupt pentru oamenii care m-au ales pentru că în faţa lor dau socoteală nu în faţa unui senator, deputat sau mai ştiu eu cine. Eu sunt genul de om care ştiu să insist şi să lupt pentru a-mi pune în aplicare proiectele. Dacă ei mă dau afară pe uşă, intru pe geam şi tot îmi rezolv treaba. Această politică şi metodă de lucru am aplicat-o încă de când am fost ales primar şi nu îmi pare rău absolut deloc. Rezultatele se văd în comuna Hangu şi eu spun că oamenii sunt mulţumiţi de mine. Asta mă interesează: oamenii să fie mulţumiţi şi să nu spună că au ales în fruntea lor un primar de paie”, ne-a mai spus Gavril Lupu. Am discutat cu domnia sa despre realizările administraţiei în ultimii ani şi ne-a spus cu o modestie remarcabilă că şi acum după 12 ani încă se află la început de drum în ceea ce priveşte lucrările pe care le are de făcut pentru ca Hangu să arate aşa cum şi-ar dori. „Realizări sunt multe şi este firesc să fie aşa pentru că vorbim de 12 ani de serviciu în slujba comunităţii. Tot ce am făcu este rodul finanţărilor europene şi a contribuţiilor din bugetul propriu al primăriei. Prea puţin am primit de la Guvern. Ca să fac o ierarhizare a obiectivelor pe care le-am realizat îmi vine foarte greu. Un lucru foarte important este aducţiunea de apă potabilă pe care am făcut-o în primii ani de mandat prin programul SAPARD în satele Hangu, Chiriţeşti şi Grozăveşti. Apoi ar fi modernizarea şcolilor, mai puţin şcoala din Hangu care a fost reabilitată prin Banca Mondială. Utilarea şcolilor şi bibliotecii comunale cu calculatoare şi internet şi multe alte lucruri bune pe care le-am făcut pentru dezvoltarea comunei noastre”, ne-a mai spus Gavril Lupu.

O altă mare realizare pentru administraţia comunei este un sediu nou de primărie în care vor funcţiona mai multe servicii absolut necesare popoulaţiei din comună. „Nu mai este mult timp şi vom inaugura şi noul sediu de primărie. Am făcut în aşa fel ca toate birourile să fie accesibile populaţiei şi zic eu că am redus cheltuielile de la buget pentru încălzirea şi întreţinerea sediului prin închirierea unui birou unei bănci comerciale. Orice economie la buget se simte. În noul sediu va funcţiona şi un birou al Grupului de Acţiune Local din care şi comuna noastră face parte. Este o clădire modernă frumoasă care va întregi aspectul centrului civic al comunei. Va fi foarte funcţională şi va reprezenta o imagine foarte bună pentru comuna noastră. Se va integra foarte bine în ansamblul noului centru civic pe care îl vom moderniza conform unor studii arhitecturale foarte bine puse la punct. Vor dispărea gardurile inutile, vor fi construite alei şi spaţii verzi, va fi reabilitat iluminatul public şi vor fi efectuate o serie de lucrări ce vor respecta specificul zonei noastre. Avem un proiect depus la măsura 313 prin care vom construi un centru de promovare a turismului ce va fi amplasat în centrul civic al comunei” , ne-a mai spus Gavril Lupu. Domnia sa mai doreşte construirea unui bloc ANL cu 16 apartamente în centrul civic al comunei Hangu, obiectiv pentru care a fost depus un proiect şi la care se aşteaptă fondurile necesare. O altă realizare importantă pentru comuna Hangu este o grădiniţă ultramodernă cum rar am văzut în comunele din Moldova. Clădirea este structurată pe 2 nivele şi poate funcţiona ca grădiniţă cu program prelungit. În mansarda grădiniţei funcţionează o modernă bibliotecă echipată cu tot ce este nevoie pentru a comunica pe internet în orice colţ al pământului. În ziua vizitei noastre, bibliotecara iniţia în tainele calculatorului un grup de copii care ne-au spus cu seninătate că preferă să vină zilnic la bibliotecă decât să bată pietrele uliţelor. Sala de sport din comună, obiectiv finalizat recent, reprezintă de asemena unul din punctele de atracţie pentru tinerii din Hangu. „ Cum am mai spus am reuşit şi am făcut multe lucruri bune dar vă spun că s-ar fi putut face mult mai multe dacă nu ar fi existat piedicile de ordin politic. Proiecte pentru dezvoltarea comunei avem de nici nu le mai ştiu numărul dar se lovesc de absurditatea factorilor de decizie. Am reuşit totuşi pe finalul celui de-al treilea mandat să obţin finanţare la un proiect pe măsură 322. Este vorba despre un proiect mare în valoare de 2,5 milioane de euro prin care vom realiza în satele: Grozăveşti, Rugineşti şi Buhalniţa, reţele de apă potabilă şi vom asfalta 3 drumuri comunale. Ştiu că nu este mult dar oricum ne-am descurcat mult mai bine decât alte comune. Pe viitor vom încerca mai mult atragerea investitorilor în comuna noastră pentru că vrem să aducem aici oameni serioşi care să valorifice la maxim potenţialul turistic al comunei. Mie îmi place să nu vorbesc fără să am un suport în afirmaţiile pe care le fac. Pentru aceasta avem o suprafaţă de teren pe malul lacului de acumulare, într-o zonă superbă pe care o vom concesiona investitorilor serioşi care vor să facă turism adevărat. Creşterea nivelului de trai al oamenilor din Hangu depinde mult de aceste proiecte ale noastre. Sper să vină vremuri mai bune şi să găsim soluţii pentru toate problemele noastre şi mai ales îmi doresc să dispară toate absurdităţile din sistem”, ne-a spus în încheiere Gavril Lupu, primarul comunei nemţene Hangu. (Marius HERMENIUC)

Meciul a început cu o mare ocazie pentru oaspeţi care puteau deschide scorul încă din primul minut, dar bara porţii lui Jovic i-a salvat pe nemţeni de la primirea unui gol după şutul din unghi al lui Chiţu.

După acest debut furtunos cu o ocazie imensă în primul minut, meciul a luat o turnură plictisitoare, nicio echipă nu mai încearcă acţiuni directe spre poartă, mulţumindu-se fiecare cu aşteptarea greşelii adversarului.

Prima ocazie de gol a nemţenilor vine abia în minutul 19 când şutul lui Lopez Lucas este bine cadrat şi îi dă ceva emoţii portarului oaspeţilor care reuşeşte în cele din urmă să respingă balonul. Minutele 25 şi 28 de joc au adus două ocazii importante de gol la poarta lui Gospodinov, portarul Concordiei. În ambele faze pericolul nemţean s-a numit Constantinescu care în primă fază execută foarte bine o lovitură liberă de la marginea careului, dar Gospodinov reuşeşte să respingă în corner, ca în minutul 28 de joc centrarea aceluiaşi jucător nemţean să capete o traiectorie ciudată şi să îi dea ceva emoţii portarului oaspeţilor care reuşeşte să respingă în ultima clipă de sub transversală. Ultima ocazie a primei reprize le-a aparţinut oaspeţilor. Combinaţia frumoasă a jucătorilor de la Concordia a fost încheiată cu un şut pe jos al lui Vlad Munteanu. Mingea a trecut pe lângă poartă, astfel că la pauză cele două echipe au intrat la cabine cu un scor alb pe tabelă.

Repriza secundă debutează la fel cum s-a încheiat prima şi anume cu o ocazie în contul celor de la Concordia. Bozga şutează puternic de la mare distanţă, însă mingea a trecut pe lângă poarta Ceahlăului.

În minutul 55 de joc, Radovanovic reuşeşte să marcheze pentru nemţeni, însă tuşierul de pe acea parte a ridicat fanionul pentru o poziţie afară din joc a atacantului trimis pe teren la începutul reprizei secunde.

După o perioadă în care jocul s-a disputat undeva în zona mijlocului terenului, Trică are o incursiune în marginea careului gazdelor, pătrunde în careu, cade, dar centralul face semn că jocul poate să continue spre nemulţumirea jucătorului oaspeţilor. În minutul 82 de joc gazdele puteau deschide scorul însă Chitoşcă ratează incredibil, singur cu Gospodinov trimiţând în portarul Concordiei.

Când cele două echipe aşteptau fluierul de final al centralului, jucătorii Ceahlăului puteau câştiga toate cele 3 puncte ale întâlnirii dar ratează o ocazie mare. Cazan trimite la mare distanţă cu capul din 5 metri, după ce a primit o centrare perfectă de la Lucas.

Meciul s-a încheiat nedecis, 0-0. Cu acest punct câştigat Ceahlăul Piatra Neamţ a acumulat 9 puncte ocupând poziţia a 11-a în clasament, în timp ce oaspeţii lor, Concordia Chiajna ocupă ultimul loc cu doar 3 puncte adunate în cele 7 etape scurse din acest sezon şi se anunţă ca fiind una din candidatele sigure la retrogradare aflându-se deja la 4 puncte de primul loc care îi menţine în prima ligă.

Etapa viitoare Concordia Chiajna va primi pe teren propriu vizita celor de la FC Braşov, în timp ce Ceahlăul Piatra Neamţ se va deplasa la Cluj pentru meciul cu Universitatea. (Cristian TUDORI)

Am insistat să vorbim despre problema războiului dintre cele două tabere din consiliul local dar primarul ne-a spus că este prea puţin important pentru comunitate cine şi cum va ajunge la o înţelegere şi mult mai important este să discutăm despre problemele cu adevărat importante ale comunităţii. Una dintre ele este implicarea mult prea slabă a autorităţilor competente în modernizarea infrastructurii de transport ce străbate comuna Fărcaşa. Drumul naţional ce merge spre Bucovina arată nu tocmai strălucit şi la degradarea lui contribuie din plin şi maşinile de mare tonaj care circulă la multele exploatări forestiere din zonă. „Nu distrug numai drumul naţional ci şi sectoarele de drum pe care noi le-am modernizat cu foarte multă muncă şi cu mari greutăţi. Am vrut să impunem o taxă locală pentru maşinile de mare tonaj care circulă pe drumurile noastre dar a fost atacată în contencios administrativ şi firmele care exploateză pădurile au câştigat. Trebuie făcut ceva pentru că altfel ne vom întoarce în evul mediu. Proiecte pentru modernizarea infrastructurii am depus dar am fost puşi pe lista de aşteptare la finanţare în speranţa că vom primi banii atunci când vor veni vremuri mai bune. Nu suntem singurii în această situaţie. Am depus un proiect la măsura 322 prin care am dorit să asfaltăm 6 kilometri de drumuri dar nu am îndeplinit punctajul. Vom finaliza investiţiile care ne vor permite accesarea unui nou astfel de proiect şi nu ne vom lăsa până când drumurile comunei Fărcaşa nu vor fi asfaltate. Am reuşit finalizarea aducţiunii cu apă curentă în satele Fărcaşa, Buşmei şi Stejaru o lucrare foarte complexă din cauza reliefului comunei noastre şi a gospodăriilor răsfirate şi care a costat peste 23 de miliarde de lei vechi. Oamenii deja au început să se racordeze la reţeaua de apă şi vreau să vă spun că sunt foarte mulţumit că această lucrare s-a realizat la cele mai înalte standarde tehnologice. Lucrăm în prezent la reţeaua de canalizare menajeră o altă lucrare de mare amploare şi care va ridica gradul de civilizaţie al comunei noastre. Sunt foarte multe lucruri de făcut pentru modernizarea comunei dar vremurile pe care le trăim ne sunt potrivnice în aplicarea ideilor pe care le avem în această privinţă pentru că nu de idei ducem lipsă ci de bani. Încă odată vreau să spun că aş dori din tot sufletul ca situaţia economică generală să se schimbe în bine pentru că numai aşa vom reuşi să accesăm fonduri pentru modernizarea drumurilor din comună, poate cea mai mare problemă cu care ne confruntăm în momentul de faţă”, ne-a mai spus primarul comunei Fărcaşa.

Au şi ei fanarioţii lor

Am întâlnit şi la Fărcaşa aceeaşi problemă ca la Poaiana Teiului care priveşte exploatarea pădurilor vândute de familia Sturdza unor agenţi economici din Austria şi Germania. Nu mai contează felul dubois în care familia boierească a fost pusă în posesie pe suprafeţele de pădure pe care le avea de când era lupul căţel ci felul în care exploatarea masivă a lemnului se răsfrânge asupra vieţii economice a comunelor de pe Valea Bistriţei. „Nu mă interesează ce jocuri au fost atunci când s-a făcut retrocedarea pădurilor ci să se lucreze în regim silvic şi exploatarea lemnului să nu aibă repercusiuni asupra comunităţii din Fărcaşa aşa cum s-a întâmplat cu distrugerea drumurilor comunale şi a celor forestiere. Mă mâhneşte faptul că agenţii economici ce au cumpărat pădurile de la Sturza nu folosesc forţă de muncă de la noi din comună, forţă de muncă foarte calificată şi mult mai accesibilă decât cea adusă din alte zone. Este politica lor şi nu mă pot amesteca dar doresc să le reamintesc că nu voi permite distrugerea drumurilor comunale pentru că mai devreme sau mai târziu vor plăti aceste pagube”, ne-a mai spus primarul Vasile Cristinel Gheorghiu. Primarul de la Fărcaşa are dreptate când spune că are în comună forţă de muncă foarte bine pregătită în domeniul forestier. Oamenii de aici sunt urmaşii celebrilor plutaşi de pe Bistriţa cei care coborau cu lemnele pe râu până la Piatra Neamţ iar cei mai pricepuţi mult mai în jos, pe Siret până la Galaţi. Pentru reînvierea vechiului obicei al plutăritului câţiva inimoşi din zonă au parcurs o bună distanţă pe Bistriţa aşa cum au făcut sute de ani înaintaşii lor. Şi oamenii locului de astăzi se ocupă tot cu munca la pădure. În comuna Fărcaşa există multe exploataţii forestire, gatere şi ateliere de prelucrare a lemnului. Exploatarea lemnului şi zootehnia sunt principalele preocupări ale acestor oameni simpli şi mândri care ştiu să respecte tradiţiile şi muntele care le oferă casă, masă şi adăpost.

Tradiţia la ea acasă

Am mai discutat cu primarul Vasile Cristinel Gheorghiu despre alte probleme ale comunei cum ar fi şcolile şi dezvoltarea turismului. „Despre şcoli pot să vă spun că am reuşit să le pregătim aşa cum se cuvine pentru noul an şcolar. Am reuşit şi le-am construit grupuri sanitare moderne şi dorim pe viitor să mai construim câteva săli de clasă pentru că numărul de elevi este în creştere. Am început construcţia unui cămin cultutral în Fărcaşa şi sperăm să îl finalizăm cât mai repede pentru că oamenii noştri au nevoie de o astfel de investiţie”, ne-a mai spus primarul Gheorghiu.

În ceea ce priveşte dezvoltarea turismului în zonă, el ne-a spus că în comuna Fărcaşa funcţionează o serie de pensiuni particulare din care cea mai importantă este pensiunea Orizont, loc unde trag foarte mulţi turişti. „Zona are foarte mult potenţial şi ar trebui să se facă ceva la nivel guvernamental pentru sprijinirea turismunui în astfel de regiuni. Oamenii ar investi şi singuri şi poate ar veni mult mai mulţi turişti dacă drumurile ar fi mai bune”, ne-a spus în încheiere primarul comunei Fărcaşa.

Una dintre cele mai frumoase biserici de pe Valea Bistriţei se află în comuna Fărcaşa. Este vorba despre bisericuţa din lemn cu hramul Sfânta Parascheva. A fost construită în 1774 de către Ion Zugravul unul din marii meşteri ai acelor vremuri ce a construit multe lăcaşuri de cult în satele din această zonă şi reprezintă un punct de atracţie deosebit pentru turiştii care vizitează comuna. „Avem munte, aer curat, Bistriţa şi oameni buni şi primitori”, ne-a mai spus Vasile Cristinel Gheorghiu. (Marius HERMENIUC)

Una dintre cele mai importante locaţii turistice ale comunei este Poiana Largului la intersecţia drumului ce trece munţii în Ardeal şi a celui ce merge în Bucovina. Din păcate drumul ce traversează viaductul de la Poiana Largului este destul de prost şi reprezintă o pată pe obrazul comunei deşi administraţia de aici nu are nicio vină în ceea ce priveşte starea acestuia. „Sper ca cei de la administraţia drumurilor naţionale să înţeleagă că de starea drumurilor depinde dezvoltarea turismului în regiune şi să facă ceva în această privinţă. În această situaţie nu ne aflăm numai noi ci toate comunele de pe Valea Bistriţei”, ne-a mai spus Petru Bâia.

Fanarioţii epocii moderne

Singura bogăţie a muntenilor de pe Bistriţa au fost întotdeauna pădurile ce le-au oferit timp de sute de ani adăpost şi hrană. Imensele păduri din Munţii Neamţului au fost exploatate dintotdeauna dar cu bunul simţ specific muntenilor care cunosc ecologia mai bine ca orice institut de specialitate. Codrii cu care au fost înzestraţi oamenii acestor locuri de voievozii din vechime şi-au schimbat de-a lungul anilor stăpânii şi astfel s-a ajuns la situaţia în care o singură familie să moştenească mai bine de jumătate din pădurile de pe Bistriţa. Nu este nimic în neregulă din punct de vedere legal numai că moralitatea împroprietării postrevoluţionare a familiei Sturdza este pusă la îndoială. Această familiei boierească de sorginte fanariotă a fost pusă în posesie după aplicarea după ureche a leglilor fondului funciar cu aproape 30 000 de hectare de pădure. După ce s-au văzut cu titlul de proprietate urmaşii familiei Sturdza au „scăpat” repede de 10 000 de hectare asupra cărora planează o umbră de fraudă vânzându-le unor firme din Austria şi Germania. În cazul celor 10 000 de hectare ar putea fi vorba despre o fraudă de ordin moral pentru că mafia postrevoluţionară a pădurilor a ştiut să se acopere bine cu acte. Bătrânii din Poiana Teiului şi din comunele de pe Bistriţa îşi aduc aminte că la reforma agrară de după primul război mondial, atunci când ţăranii au primit pământ, familia Sturdza a fost despăgubită de statul român, acelaşi stat care după revoluţie i-a dat pădurile înapoi deşi înaintaşii interbelici le mai plătiseră o dată. Asupra pădurilor familiei Sturdza din zonă pluteşte duhul necurat al mafiei lemnului şi oamenii sunt de acord că ce a mâncat lupul e bun mâncat dar sunt nemulţumiţi pentru că firmele ce au cumpărat pădurile de la fanarioţii zilelor noastre nu folosesc forţă de muncă din zonă şi distrug cu utilajele lor drumurile întreţinute cu greu de administraţiile comunelor din regiune, aşa cum este şi cazul comunei Poiana Teiului.

Mănăstirea Petru Vodă

Părăsim pădurile lui Sturdza cu gândul la o mare vorbă rostită de duhovnicul Iustin Pârvu, stareţul Mănăstirii Petru Vodă care spune cam aşa: „Să nu credem noi, dacă suntem mizerabili la suflet putem ajuta societatea mizerabilă de astăzi!” După cum v-am mai spus Mănăstirea Petru Vodă reprezintă principala atracţie turistică a comunei Poiana Teiului şi acest lucru i se datorează în mare măsură ilustrului monah Iustin Pârvu cel al cărui viaţă şi activitate ar trebui să reprezinte un exemplu de urmat pentru întreaga societate românească. Părintele Iustin Pârvu s-a născut în 1918 în satul Poiana Largului. În 1936 a intrat frate la Mănăstirea Durău. A fost membru activ al mişcării legionare şi misionar pe frontul de est unde a a participat la celebra bătălie de la Cotu Donului. După război a petrecut vreme de 16 ani prin închisorile comuniste dintr-un singur motiv: nu a vrut să se lepede de credinţă. Din 1991 părintele IustinPârvu activează la Mănăstirea Petru Vodă pe care a înfiinţat-o şi pe care a transformat-o într-un loc de pelerinaj al ortodoxiei.

Nu numai acest obiectiv face parte din planul de dezvoltare a turismului în comuna Poiana Teiului pe care primarul Poetru Bâia îl pune în aplicare în această perioadă. În comună a fost demarat un proiect unicat în Moldova prin care va fi construit un sat medieval pe o suprafaţă de 9 hectare. Satul nu va fi un simplu muzeu ci va fi un sat „viu” unde vor trăi turiştii sau cei care vor dori să se implice în acest proiect. (Marius HERMENIUC)

Multe proiecte şi investiţii

Nu trebuie să înţeleagă cineva că oamenii au dorit să se construiască fântâni arteziene sau sedii faraonice ale instituţiilor publice ci strictul necesar pentru ca viaţa secuienilor să se desfăşoare în condiţii bune şi civilizate. „Încă de când am ocupat funcţia de primar în 2008 mi-am propus să mă îngrijesc în primul rând de drumuri. Reţeaua noastră de drumuri este foarte întinsă şi am avut grijă ca în limita fondurilor pe care le-am avut să fie pietruite în totalitate şi chiar asfaltate anumite porţiuni de drum. În prezent situaţia drumurilor în comună este bună dar muncim pentru a o face să fie foarte bună. Am întocmit un proiect la măsura 322 care a trecut de toate comisiile şi care va primi finanţare în viitorul apropia. Prin acest proiect vom efectua o serie de investiţii care vor schimba radical faţa comunei Secuieni. Se va construi un sistem centralizat de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare în satul Secuieni. Va fi modernizat un tronson din drumul comunal 85 şi un tronson dintr-un drum vicinal Butnăreşti-Bârjoveni. Când spun modernizare mă refer la asfaltare. În cadrul aceluiaşi proiect vom construi un centru de tip after scool şi vom efectua lucrări de conservare la biserica Sfânta Parascheva, un important monument istoric. Proiectul are valoarea de 10 867 500 lei iar implementarea lui va reprezenta un pas important în dezvoltarea comunei noastre. Aşa cum mi-am propus când am preluat funcţia de primar vom face tot ce ne stă în putinţă, eu şi echipa de la primăria comunei, pentru a le asigua oamenilor din comună condiţii civilizate de trai corespunzătoare cu vremurile pe care le trăim. Pentru mine expresia nu se poate nu există şi consider că dacă insişti şi ai bun simţ şi nu ceri lucruri trăznite cei în drept nu au cum să nu îţi rezolve problemele comunităţii pe care o reprezinţi. Trebuie doar să te axezi pe probleme principale ale comunităţii şi aici la noi acestea sunt: drumurile, şcolile, bisericile care trebuiesc ajutate în această perioadă neagră din punct de vedere economic, problemele sociale şi nu în ultimul rând asiguarea unui minim de confort populaţiei prin introducerea sistemului centralizat de apă-canal”, ne-a mai spus Vasile Ivancea, primarul comunei Secuieni.

Şcolile sunt pregătite

Şcolile comnei sunt pregătite să înceapă noul an şcolar în cele mai bune condiţii. Au fost efectuate reparaţiile necesare bunei funcţionări şi a fost asigurată întreaga cantitate de lemne necesară încălzirii. „În viitorul apropiat voi face tot posibilul ca să introduc în comună reţeaua de distribuţie a gazului metan mai ales că magistrala trece pe aici. Va fi o investiţie de anvergură şi discuţiile cu cei de la firma furnizoare de gaze naturale sunt foarte avansate. Atunci vom avea posibilitatea să facem încălzirea şcolilor şi a instituţiilor de interes public cu centrale pe gaz. Aducerea gazului metan în casele oamenilor din comuna Secuieni este unul dintre principalele mele obiective de viitor şi vreau să le spun oamenilor că acest lucru îl voi realiza şi îl voi realiza repede. Va fi un nou element de dezvoltare şi civilizaţie pentru comuna noastră alături de cele pe care le-am făcut sau le vom face”, ne-a mai spus Vasile Ivancea.

Bază sporivă ultramodernă

În cel mai scurt timp, oamenii din comuna Secuieni vor beneficia de una dintre cele mai moderne şi funcţionale baze sportive pe care le-am văzut în mediul rural. Situată în imediata apropiere a primăriei, baza sportivă este alcătuită dintr-un teren multifuncţional de: minifotbal, handbal şi tenis, acoperit un covor sintetic de cea mai bună calitate a cărui preţ depăşeşte câteva mii de euro şi toate facilităţile pe care le implică o amenajare de acest fel: vestiare, duşuri şi nocturnă. Investiţia a fost realizată în baza OG 7/2006 şi are o valoare ce depăşeşte 6 miliarde lei vechi. „Această bază sportivă va fi de un real folos oamenilor din comună şi mai ales şcolilor. Nu este singura investiţie pe care am demarat-o pentru a le asigura oamenilor noştri condiţii civilizate de petrecere a timpului liber. Avem un proiect pe linie de mediu prin care vom înfiinţa în comuna noastră un parc ce se va întinde pe mai multe hectare şi care va costa mai bine de 10 miliarde lei vechi. Partea noastră de cofinanţare depăşeşte un miliard şi cred eu că va fi unul dintre cele mai frumoase parcuri de pe raza judeţului Neamţ”, ne-a declarat primarul comunei Secuieni.

„Trebuie să fii exigent cu tine însuţi”

În finalul discuţiei noastre cu medicul veterinar Vasile Ivancea l-am întrrebat dacă este mulţumit de ce s-a realizat în comuna Secuieni în cei trei ani de când ocupă fotoliul de primar. „Niciodată nu trebuie să fii muţumit pentru că întotdeauna există loc şi de mai bine şi de mai mult. Trebuie să fii exigent cu tine însuţi pentru că şi elecoratul este foarte exigent şi are dreptate. Când ţi-a acordat votul de încredere şi-a pus speranţele în tine şi dacă ai un dram de judecată şi de bun simţ trebuie să te gândeşti că vine ziua scadenţei în care va trebui să le spui oamenilor ce ai făcut. Ce am făcut eu se vede. Ce voi face se va vedea. Sper că oamenii au înţeles că promisiunile din campania trecută nu au fost vorbe în vânt şi că vom lucra foarte bine şi de acum încolo pentru a duce comuna Secuieni acolo unde ne dorim cu toţii, în Europa, din toate punctele de vedere”, a încheiat Vasile Ivancea, primarul comunei nemţene, Secuieni. (Marius HERMENIUC)

Rar am găsit un om ca el să vorbească cu atâtat pasiune despre planurile de viitor şi despre greutăţile pe care le întâmpină în realizarea unor investiţii capitale pentru comună. Marcel Prună a evitat cu eleganţă să vorbească despre birocraţie şi imixtiunea politicului în acordarea finanţărilor pentru proiectele unor primari care au altă culoare politică decât partidul de guvernământ dar în galasul său se simte iritarea atunci când discută despre astfel de lucruri. „Vă dau unsingur exemplu. Un proiect de al nostru la măsura 3.1.3. a fost omis de la finanţare deşi a primit maximul de puncte, 100 din 100 posibile. Este un proiect de înfiinţare a unui Centru de informare turistică. Motivul este hilar. Ni s-a spus că am depăşit suprafaţa construită şi uite aşa am pierdut 200 000 de euro. Nu-mi face nicio plăcere să o spun dar astfel de eşecuri nu îmi aparţin şi vin dintr-un segment sensibil al vieţii şi anume din viaţa politică. Vă mai dau un exemplu. Încă din 2009 am depus un proiect pentru construirea unui bloc ANL cu 32 de apartamente. Finanţarea a fost aprobată, licitaţia a fost organizată şi de atunci aşateptăm banii. Între timp numărul tinerilor care depun cereri pemntru dobândirea unei locuinţe prin ANL este tot mai mare”, ne-a mai precizat Marcel Prună, primarul comunei Pipirig.

Un alt proiect deosebit de important pe care primnarul Pipirigului doreşte să îl pună în aplicare cât mai curând este cel care să asigure iluminatul public din comună prin folosirea energiei neconvenţionale. Proiectul are o valoare de 4 milioane de euro şi se bazează pe înfiinţarea unui sistem de iluminat public care să folosească celule fotovoltaice. „Suma poate părea mare dar casele din comuna noastră se întind pe o distanţă de mai bine de 30 de kilometri ca să nu mai vorbesc de drumurile adiacente. Prin implementarea acestui proiect vom face economii mari la buget pentru că foarte mulţi bani de aici se cheltuiesc pe iluminatul public. Proiectul se va derula prin Ministerul Economiei şi a obţinut un punctaj foarte bun, 67,45 puncte din 87 posibile. Economiile la buget sunt foarte bune pentru că tot în folosul oamenilor vor fi cheltuite”, ne-a mai spus primarul comunei Pipirig.

Retrocedarea pădurilor

Una din marile realizări ale lui Marcel Prună în mandatul său de primar este aceea că a reuşit să îndrume şi să consilieze un mare număr de pipirigeni să îşi redobândească pădurile pentru care aveau dreptul legal să le stăpânească. În hăţişul legislativ care reglementează fondul funciar, la Pipirig s-au găsit soluţii dintre cele mai optime pentru ca oamenii să intre în posesia unor mari suprafeţe de pădure. „Oamenii care au beneficiat de legile date încă din 1945 şi care prevedeau împroprietărirea celor care au fost pe front în al II-lea război mondial au fost consiliaţi de mine personal şi de salariaţii primăriei pentru a-şi câştiga aceste drepturi. Astfel, la Comisia locală de fond funciar au fost depuse 689 de dosare pe care le-am înaintat Comisiei Judeţene. Aceasta a invalidat hotărârile comisiei locale şi cetăţenii au atacat în instanţă hotărârea comisiei judeţene şi au avut câştig de cauză. Până la această dată au fost depuse la noi un număr de 499 de hotărâri definitive şi irevocabile de punere în posesie. Restul sunt în curs de soluţionare. Am pus în posesie până acum un număr de 148 de cetăţeni. Este un lucru bun că oamenii îşi primesc ceea ce legea le-a acordat şi este o lovitură importantă dată mafiei pădurilor. Îi sfătuiesc şi pe alţi colegi primari să studieze bine legile fondului funciar şi să le aplice în folosul oamenilor pe care îi conduc”, ne-a declarat Marcel Prună.

Pipirigul a fost în sărbătoare

De foarte mulţi ani, pipirigenii sărbătoresc în prima duminică a lunii septembrie ziua satului aşa cum numai ei ştiu să o facă. La Pipirig oamenii păstrează vechile tradiţii, se îmbracă în haine de sărbătoare şi petrec aşa cum numai ei ştiu să o facă. Anul acesta mii de oameni au participat la manifestările organizate de primărie care au coincis cu inaugurarea a două obiective extrem de importante pentru comună: un pod în satul Pluton în valoare de 4 miliarde de lei vechi şi o baza sportivă multifuncţională şi foarte cochetă în centru satului Pipirig. „Oamenii noştri merită o sărbătoare frumoasă pentru că sunt cei mai harnici şi cei mai credincioşi oameni din aceşti munţi. Avem comuna în care aproape nimeni nu fumează şi oamenii noştri păstrează nealterate tradiţiile înaintaşilor. Eu cred că pipirigenii merită tot ce este mai bun”, ne-a mai spus Marcel Prună. Anul acesta sărbătoarea de la Pipirig a avut oaspeţi de seamă. Au încâtat audienţa nume mari ale scenei româneşti dar şi formaţii locale pe gustul pipirigenilor. (Marius HERMENIUC)

Notă: Pentru a vă da seama de cantitatea imensă de bun simţ care există la Pipirig, vă informăm că asistaţii social de la Legea 416 fac curăţenie în pădurile care aparţin Romsilva şi pe albiile râurilor care aparţin Apelor Române. Nu fac acest lucru pentru că primaria ar avea vreun contract cu cele două instituţii ci pentru că vor să aibă cea mai curată şi frumoasă comună din Munţii Neamţului.

Şcoli curate şi un dispensar nou

Am remarcat în comuna Bahna aspectul deosebit de îngrijit al şcolilor şi instituţiilor de interes public. „Dacă suntem la marginea judeţului asta nu înseamnă că suntem la capătul lumii. Oamenii noştri sunt harnici şi gospodari şi imaginea comunei este dată în primul rând de instituţiile sale şi de drumuri. La capitolul şcoli eu spun că stăm foarte bine. Toate sunt renovate şi au asigurate toarte condiţiile pentru a desfăşura în modul cel mai civilizat actul de învăţământ. Mai avem un proiect pentru construirea unei grădiniţe cu patru săli de clasă în satul Bahna şi din discuţiile pe care le-am purtat cu cei de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ am înţeles că în cel mai scurt timp ni se va acorda finanţare pentru realizarea acestui obiectiv. Nu numai şcolile reprezintă pentru noi o prioritate. Am făcut o serie de investiţii la căminul cultural din comună şi ne-am ocupat în mod deosebit de sistemul de sănătate din comuna noastră pe care zic eu l-am adus la un stadiu normal. Am construit un dispensar uman nou la Broşteni şi l-am modernizat pe cel de la Izvoare. Fiecare din cele două unităţi sanitare beneficiază de toate condiţiile pe care le au şi spitalele de la oraş„ne-a mai spus primarul comunei Bahna.

O grijă deosebită o acordă primăria comunei Bahna laturii sociale a comunităţii. „În comuna noastră trăieşte o importantă populaţie de etnie rromă care se ştie este un subiect ceva mai sensibil pentru orice administraţie. Din această cauză ne străduim în permanenţă să le asigurăm acestor oameni cele de trebuinţă, să le găsim de lucru şi să îi sprijinim în procesul de integrare socială. Uşa noastră le este deschisă oricând  şi chiar acum avem în lucru în priect prin care dorim să dezvoltăm în rândul lor meşteşugurile tradiţionale. O bună parte dintre ei beneficiază de ajutor social şi vreau să vă spun că sunt conştiincioşi şi chiar muncesc foarte mult şi foarte bine pentru sprijinul pe care comunitate li-l acordă”, a declarat Emil Prisecaru.

Provocările abia acum vin

Am încheiat discuţia cu primarul comunei Bahna cu gândul la chestiunea de care am pomenit la începutul acestui material şi anume că ani de zile aici nu s-a făcut mai nimic. Aşa o fi fost dar acum schimbările în bine se văd peste tot. Primarul Emil Prisecaru este cu adevărat un om destoinic care ştie ce vrea pentru comuna pe care o conduce. „Eu zic că această perioadă de 3 ani a fost prea scurtă pentru a realiza tot ce mi-am propus eu pentru Bahna dar adevăratele provocări abia de acum vin. După cum am mai spus visul meu este ca întreaga comună să beneficieze de apă potabilă prin sistem centralizat şi de canalizare. În comună avem peste 30 de sonde care extrag gazul metan şi nu ar fi rău ca pe viitor să ne gândim şi la o aducţiune de gaz metan în casele oamenilor din Bahna. Sper din toată inima ca viitorul să fie mai bun pentru noi toţi şi să reuşesc să văd finalizate toate proiectele care vor dezvolta comuna noastră”, a înceiat Emil Prisecaru, primarul comunei nemţene Bahna. (Marius HERMENIUC)

Drumuri ireproşabile

Situaţia drumurilor din comuna Răuceşti este cu adevărat foarte bună. Puţine comune din Moldova am văzut care să aibă străzi aşa de bine îngrijite cum am văzut la Răuceşti. În prezent primăria doreşte asfaltarea drumului care leagă satele Răuceşti, Săveni şi Ungheni un proiect amplu prin care se doreşte modernizarea drumului în lungime de 7,2 kilometri. Ce am remarcat la Răuceşti este precizia matematică cu care se lucrează la drumuri. Spre deosebire de alte comune unde se asfaltează doar drumul principal, uliţele adiacente rămânând tot de pământ şi alimentând cu aluviuni asfaltul atunci când plouă, la Răuceşti se toarnă asfalt şi pe străzile laterale din mai multe considerente. „Este mult mai bine din punct de vedere tehnic şi apoi eu am politica mea vizavi de cetăţeni. Trebuie să le torn asfalt şi celor care locuiesc în capătul satului pentru că şi ei contribuie cu impozite şi taxe la bugetul local. Nu spun că am reuşit să asfaltez toate uliţele dar am făcut în aşa fel ca măcar să fie pietruite”, ne-a mai spus primarul comunei Răuceşti. Un alt sector de drum foarte important ce va fi modernizat de primăria comunei este cel în lungime de 3,3 kilometri ce face legătura între satele Răuceşti şi Şoimăreşti. „Niciun an fără un drum asfaltat asta mi-am propus şi asta am realizat şi aşa voi face şi de acum înainte. Drumurile sunt arterele care ţin o comunitate în viaţă şi dacă sunt sănătoase şi viaţa comunei este bună, dacă sunt pline de gropi şi mai rău înamolite atunci situaţia este cu adevărat gravă”, ne-a mai spus Ilie Apostaie. Drumurile comunei sunt întreţinute şi îngrijite permanent de salariaţii primăriei  şi de beneficiarii de ajutor social. La Răuceşti am observat un lucru cum nu am întălnit în alte comune ale Moldovei; bălăriile de pe drumurile asfaltate sun curăţate în permanenţă iar drumurile arată a căi de acces nu a poteci în pădure.

Şcolile sunt mândria comunei

Vocaţia de profesor a primarului de la Răuceşti se vede în grija deosebită pe care o poartă şcolilor din comună. Toate şcolile sunt renovate, au acoperişuri noi, sisteme de încălzire centralizate şi o bază materială demnă de invidiat. „Acordăm o atenţie deosebită şcolilor pentru că acordăm o atenţie deosebită tinerilor din comună pe care îi încurajăm să îşi întemeieze aici familii trainice. În acest sens dorim să le asigurăm condiţii de viaţă cât mai bune iar şcolile ccomunei reprezintă viitorul comunei noastre. Putem spune că la acest capitol am investit foarte mult iar procesul de învăţământ în comuna Răuceşti este unul foarte bun. Avem cadre didactice calificate care obţin cu elevii pe care-i pregătesc rezultrate chiar foarte bune. Pentru dezvoltarea învăţământului la noi în comună avem în lucru două proiecte foarte importante. Este vorba despre o grădiniţă nouă în satul Oglinzi cu 4 săli de clasă pentru că crescut foarte mult numărul de copii în acest sat foarte important care are peste 4000 de locuitori şi o grădiniţă cu program prelungit în satul Răuceşti. Pentru cele două proiecte am obţinut toate aprobările necesare şi sperăm să ne vină şi banii pentru a ne apuca imediat de lucru. Cu măndrie vă spun că şcolile reprezintă unul din motivele pentru care ne mândrim în faţa celor care ne vizitează comuna. Mai avem mult de lucru şi în această privină dar sperăm că vor veni vremuri mai bune şi pentru comuna noastră şi ne vom descurca. Avem şcoala în satul Ungheni care este aproape gata dar ne mai trebuie 2-3 miliarde de lei vechi pentru a o putea da în folosinţă.”, ne-a declarat primarul comunei nemţene. Pentru a putea desfăşura activităţi recreative şi de informare, cetăţenii comunei Răuceşti vor beneficia în curând de o bază sportivă ultramodernă în centru comunei şi de un centru de informare şi documentare la care vor avea acces la toate informaţiile de interes public.

Oameni harnici şi foarte gospodari

Oamenii din Răuceşti sunt cunoscuţi în zona Tărgu Neamţ ca printre cei mai harnici şi mai gospodari. Vrednici  urmaşi ai plăieşilor ce secole de-a rândul au străjuit Cetatea Neamţului ce se află pe teritoriul comunei, oamenii din Răuceşti lucrează fiaecare palmă de pământ pe care o au la dispoziţie şi am remarcat că nu am văzut în această comună nici un colţişor de ogor lăsat pârloagă. Oamenii ştiu care este valoarea muncii pământului şi îl respectă lucrăndu-l la cel mai înalt nivel. Primarul comunei ne-a spus că una din principalele preocupări ale oamenilor pe care îi conduce este creşterea animalelor şi a dorit să evidenţieze un tânăr fermier din comună care prin multă muncă şi deschidere către proiectele europene a reuşit să îşi construiască o afacere model nu numai în comună ci în întreg judeţul Neamţ. „Nicu Trofin este cel mai gospodar om al comunei şi vreau să îl felicit şi să îl fac cunoscut şi pe această cale. Acest om este un exemplu pentru toţi tinerii din comună. Cu foarte multă muncă şi pricepere a reuşit să îşi construiască o afacere durabilă care poate reprezenta etalonul dezvoltării economice a Răuceştilor. Oamenii noştri toţi sunt harnici şi gospodari dar acest tânţr este un exemplu mai mult decăt pozitiv”, ne-a mai spus primarul Ilie Apostaie.

Am încheiat discuţia cu domnia sa cu căteva cuvinte despre planurile de viitor pe care le are. „Mă gândesc la tot ce este mai bun pentru comuna mea. În primul rând aş dori să realizez aducţiunea de gaz metan şi după aceea vom lua lucrurile treptat”, ne-a mai spus primarul de la Răuceşti. Pe 11 septembie aici se va sărbători ziua comunei iar conducerea primăriei le-a pregătit oamenilor din Răuceşti numeroase surprize şi un spectacol pentru a le celebra hărnicia şi vrednicia de care dau dovadă. (Marius HERMENIUC)

În opinia parlamentarului, atitudinea de non-combat a autorităţilor faţă de încălcarea evidentă a legii marchează sfârşitul satului de drept din România. „Această campanie a PDL a pus piatra funerară  pe mormântul statului de drept din România. Când şeful politic al judeţului vine în postul de poliţie şi îi scoate de acolo pe cei prinşi că au fraudat legea electorală, fără ca poliţişti să schiţeze cel mai mic gest, e clar că funcţia politică a încălecat legile acestei ţări”, a acuzat deputatul PSD, referindu-se la intervenţia directă a preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, Vasile Pruteanu, în favoarea a două persoane surprinse în timp ce distribuiau materiale electorale pentru PDL după încheierea perioadei de campanie.

Dolineaschi  consideră că toate acţiunile ilegale ale PDL au fost coordonate după o strategie unică, perfecţionată în alegerile parţiale din utimii ani. „Am mai fost implicat şi în alte campanii parţiale şi am constatat că în PDL s-a elaborat un fel de ghid de fraudare a alegerilor. Nu ştiu dacă există şi sub forma unui document scris, dar e cert că în PDL toate aceste metode de fraudare şi mituire sunt desfăşurate după acelaşi model. Iar primul capitol al ghidului se referă la complicitatea instituţiilor statului, fără de care nimic nu s-ar putea întâmpla”, a afirmat Dolineaschi.

Astfel, conform presupusului ghid PDL, distribuirea mitei electorale începe şi se desfăşoară simultan în toate localităţile din zona vizată. Operaţiunea are loc, de regulă, spre sfârşitul zilei, când oamenii pot fi găsiţi la domiciliu. Acţiunea începe cu aproximativ o săptămână înainte de ziua votului şi se desfăşoară în mai multe valuri care se intensifică spre finalul intervalului. Cu o zi înainte de vot, când campania s-a încheiat şi nu se mai poate reacţiona, activiştii PDL distribuite materiale de denigrare a contracandidatului cel mai bine plasat. Se insinuează fie că acesta s-ar fi retras din competiţie, fie că nu mai are sprijinul politic al partidului. Apoi, în ziua votului, toţi sefii de deconcentrate, cu maşinile şi angajaţii instituţiilor se postează în faţa secţiilor de votare de unde coordonează acţiunile de mituire a electoratului sau de presiune asupra simpatizanţilor celorlalţi candidaţi. Iar toate acestea se întâmplă sub ochii poliţiştilor şi jandarmilor, care nu intervin în niciun fel, în pofida numeroaselor sesizări, înregistrate „politicos” la postul de poliţie.

Oamenii muntelui reuşesc prin muncă şi seriozitate

„Viaţa oamenilor de aici este mai grea decât a celor de la deal sau de la câmpie. Oamenii noştri reuşesc să ducă o viaţă decentă prin foarte multă muncă şi prin seriozitate. Toate aspectele vieţii lor se leagă de respectul pe care îl poartă muntelui şi naturii”, ne-a declarat Ghiorghe Oniga, primarul comunei nemţene Bicaz-Chei. Domnia sa ne-a mai spus că a fi primar într-o comună cum este cea pe care o conduce de 8 ani încoace nu este un lucru tocmai simplu. Necesităţile edilitare ale unei aşezări care doreşte să intre în circuitul turistic internaţional sunt foarte mari. Pentru aceasta la primăria Bicaz Chei s-au întocmit şi se întocmesc proiecte care au ca principal scop îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor comunei şi crearea de facilităţi în vederea atragerii investitorilor şi a unui număr cât mai mare de turişti în zonă. Una dintre cele mai importante lucrări executate în timpul mandatului lui Ghiorghe Oniga este o amplă amenajarea hidrologică pe albia râului Bicaz. „Este vorba despre o serie de lucrări de regularizare a albiei râului şi apărare a malurilor împotriva viiturilor ce se eformează în urma căderilor mari de precipitaţii. Eu spun că s-a făcut o lucrare de mare calitate la care am folosit cantităţi imense de beton pentru că eu sunt adeptul betonului care-i mult mai trainic şi mai practic decât al gabioanelor”, ne-a mai spus primarul comunei Bicaz Chei. De la el am mai aflat că există la nivelul primăriei Bicaz Chei o mare preocupare în ceea ce priveşte modernizarea drumurilor comunale. Drumurile comunei arată foarte bine şi în cea mai mare parte sunt asfaltate. Există mai multe proiecte ce vor fi puse în aplicare şi prin care vor fi asfaltate o serie de drumuri în comună, căi de acces ce acum sunt numai pietruite. „Problema drumurilor în comună nu este foarte gravă dar speranţa noastră este că statul va înţelege că, dacă tot are în administrare parcul naţional Cheile Bicazului ce se află pe teritoriul comunei noastre, ar trebui să investească mai mult în crearea de trasee turistice atractive şi în general în infrastructura rezervaţiei. Noi am găsi surse de finanţare dar ca să faci o investiţie pe teritoriul parcului naţional îţi trebuie un munte de hârtii şi o sumedenie de aprobări. Dacă statul ar interveni cu investiţii serioase în parcul naţional, zona noastră ar putea deveni una dintre cele mai importante zone turistice din acest colţ de Europă. Este mare păcat să nu se facă ceva. Dumnezeu în marea Lui bunătate ne-a dat 99% din proiect restul trebuie să îl facem noi oamenii care ar trebui să ne ocupăm mai mult de ceea ce ne-a lăsat bunul Dumnezeu”, ne-a mai spus primarul Ghiorghe Oniga. Frumuseţea locului şi bogăţiile muntelui sunt singurele averi pe care oamenii din Bicaz Chei le au şi pe care le pun la dispoziţie oricărui turist care vizitează locurile. În comună există un mare număr de pensiuni în special în staţiunea Lacul Roşu, zonă unicat în România şi care din păcate este prea puţin vizitată. Totuşi în ultimii ani la Lacul Roşu s-a construit foarte mult. Pensiuni cochete şi primitoare au apărut în zone de o frumuseţe deosebită. Oameni cu bani din toată Moldova şi-au cumpărat terenuri şi au construit case de vacanţă splendide care conferă zonei o notă aristrocratică. Am remarcat că în staţiune preţurile serviciilor şi mărfurilor în general nu diferă cu mult de cele parcticate în marile oraşe ale Moldovei. Oamenii de la munte au bun simţ şi nu sar calul cu preţurile aşa cum se întâmplă pe litoral de exemplu unde cu banii pe 5 mici şi o bere poţi să îţi cumperi un curcan din piaţă. „Oamenii noştri sunt cuminţi şi harnici. Pentru ca viaţa lor să devină mai bună căutăm în permanenţă să găsim noi soluţii de dezvoltare a comunei. Acum avem în derulare un amplu proiect prin care dorim să realizăm o aducţiune de apă plată în comuna Bicaz Chei. Am descoperit un izvor într-o zonă greu accesibilă şi nu peste mult timp la robinetele oamenilor de la noi din comună va curge apă plată. Izvorul despre care vă povestesc este foarte puternic şi ar putea alimenta 3 comune ca a noastră”, ne-a mai declarat primarul comunei Bicaz Chei.

Bunul simţ la el acasă

Un lucru deosebit pe care l-am remarcat în comuna Bicaz Chei este foarte buna organizare a activităţilor comerciale pentru deservirea turiştilor aflaţi în tranzit sau care îşi petrec vacanţele aici. La Bicaz Chei sau la Lacul Roşu există impresia şi am aflat că şi certitudinea că toată lumea trăieşte şi munceşte în deplină armonie. De la cele mai galonate pensiuni şi hoteluri până la micile tonete de suveniruri peste tot domneşte bunul simţ, amabilitatea şi o perfectă curăţenie. Când am urcat din centrul comunei spre Lacul Roşu prin celebrele Chei ale Bicazului am remarcat o incredibilă curăţenie şi o mare grijă pentru frumuseţile naturii. Spre deosebire de alte trasee montane ale patriei pe care le-am vizitat, la Bicaz Chei am observat că „elementele de decor” naţionale: peturi, pungi de palstic, cutii de bere etc, lipsesc cu desăvârşire. Am crezut că turistului român i-a venit mintea la cap şi a fost pătruns de respectul faţă de natură dar am fost martorul unei secvenţe care m-a edificat în această privinţă. Pe drumul şerpuit ce cobora printre stâncile monumentale, printre zecile de maşini ce treceau pe şosea era şi o căruţă condusă de un moşneguţ. La un moment dat, a oprit căruţă lândă un perete de stâncă şi a cules ceva din vegetaţia înaltă de pe malul râului. Am crezut că pierduse ceva. M-am înşelat. Moşneguţul a ridicat o pungă plină cu gunoi aruncată probabil din mersul maşinii de vreun „ecologist”. Atunci mi-am dat seama că bunul simţ al oamenilor de aici despre care mi-a tot vorbit primarul Oniga nu este o vorbă în vânt. „Va mai dura mult până vom ajunge la nivelul celor din occident pentru care natura şi frumuseţile ei sunt sacre şi trebuiesc tratate ca atare. Înercăm să punem în valoare ce ne-a lăsat Dumnezeu dar mai durează până oamenii vor înţelege să respecte aceste lucruri”, ne-a mai spus primarul de la Bicaz Chei.

Am încheiat discuţia cu Ghiorghe Oniga, un om hâtru şi uns cu toate alifiile într-ale administraţiei, cu un subiect pe care l-am tratat în glumă. I-am vorbit despre o modă ce a apărut nu demult în rândul primarilor din Moldova: aceea de a ilustra intrarea în comuna lor cu monumente care mai de care mai frumoase sau mai de prost gust. Mi-a răspuns cu nişte vorbe care nu mai au nevoie de nici un comentariu: „Ce monumet mai frumos decât stâncile pe care le-a lăsat Dumneze aş putea să mai plantez eu, primarul comunei, la intrarea în localitate? Ar fi un sacrilegiu”. (Marius HERMENIUC)

Prin Axa prioritară 1 din Programul Operaţional Regional 2007-2013, Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor potenţiali poli de creştere, sunt finanţate oraşe poli de creştere, oraşe poli de dezvoltare urbană şi centre urbane. Prin HG 998/2008 au fost identificaţi polii de creştere (municipiul Iasi în Regiunea Nord-Est) şi polii de dezvoltare urbană (municipiile Bacău şi Suceava la nivelul Regiunii Nord-Est), iar pentru toate celelalte oraşe sau municipii care depăşesc 10 000 de locuitori, subdomeniul Centre urbane s-a dovedit o oportunitate reală de dezvoltare. Finanţările au fost acordate în baza unor Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană (PIDU), însoţite de cereri de finanţare individuale care vizează următoarele operaţiuni: reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri şi reabilitarea infrastructurii sociale.

Alocarea financiară disponibilă la nivelul regiunii este distribuită astfel: 111,25 milioane euro pentru municipiul Iaşi ca pol de creştere, 44,5 milioane euro pentru municipiile Bacău şi Suceava ca poli de dezvoltare urbană şi 66,75 milioane Euro pentru centrele urbane ale căror Planuri integrate de dezvoltare au fost aprobate: Piatra Neamă, Oneşti, Negreşti, Câmpulung Moldoveneesc, Moineşti, Vaslui, Flămânzi, Botoşani, Paşcani, Roman, Huşi, Buhuşi, Dorohoi şi Gura Humorului.

Investiţiile finanţate prin această axă prioritară vor conduce la creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă în oraşe, prin reabilitarea infrastructurii urbane şi sociale, dar şi prin dezvoltarea antreprenoriatului.

Comuna Taşca este situată la 5 kilometri de Bicaz şi ca să baţi la porţile sale trebuie să părăseşti micul orăşel de munte trecând pe lângă ruina ce cândva a fost fabrica de ciment şi să urmezi drumul îngust ce şerpuieşte printre stânci maiestoase şi duce la Cheile Bicazului şi mai departe la Gheorghieni. La intrarea în comună am fost întâmpinaţi de colosul de beton care-i fabrica de ciment din localitate, singura din zona Moldovei ce mai funcţionează şi asigură materia primă pentru şantierele din această regiune a ţării. Casele oamenilor aşezate pe Valea râului Bicaz, mare parte dintre ele sau pe coline de o frumuşeţe aparte respectă tipicul caselor de munte, cochete, trainice şi înconjurate de anexe gospodăreşti. La o comună dezvoltată şi cu industrie importantă pe teritoriul ei ne aşteptam să găsim un sediu de primărie impozant care să reflecte bunăstarea şi importanţa comunei. Aceasta a fost prima întrebare pe care i-am adresat-o primarului Alexandru Drăgan. Domnia sa ne-a lămurit repede: „Sunt primar din 1992 şi am considerat mereu că priorităţile comunei Taşca sunt altele nu un sediu de primărie faraonic aşa cum am văzut prin alte părţi. Eu am alte viziuni în ceea ce priveşte un sediu de primărie. Nu trebuie să fie o clădire mare şi impersonală unde fiecare funcţionar trebuie să stea singur în birou. La primărie toată lumea trebuie să colaboreze pentru binele cetăţeanului şi această colaborare se poate realiza mult mai bine dacă funcţionarii lucrează împreună. La primărie, cetăţeanul trebuie să aibă acces la toate serviciile publice, de la biroul primarului până la farmacie şi medic veterinar. Eu aşa văd că trebuie să arate un sediu de primărie şi am considerat că deocamdată nu ne trebuie aşa ceva. Acesta pe care îl avem este foarte bun. Altele sunt proiectele şi priorităţile noastre”, ne-a spus zâmbind primarul comunei Taşca.

Încă de la primele vorbe pe care le-am schimbat cu domnia sa ne-am dat seama că avem în faţă un om care „manâncă administraţie pe pâine”. Nu ne-am înşelat. Alexandru Drăgan este primar al comunei din 1992 şi nu a schimbat niciodată partidul de partea căruia a candidat. De profesie învăţător, domnia sa a câştigat încrederea concetăţenilor săi în urmă cu 21 de ani şi de atunci aceştia nu l-au mai lăsat să plece de la primărie. „Politica noastră a celor de la primărie este foarte simplă. Ne-am făcut planuri pe termen scurt, mediu şi lung, după care am trecut la treabă. Secretul stă în unitatea echipei cu care lucrez şi buna înţelegere din Consiliu Local. La fiecare mandat pe care l-am câştigat, în prima şedinţă de Consiliu Local am felicitat consilierii pentru funcţia dobândită şi i-am invitat să trecem la treabă în slujba comunităţii. Le-am spus că dacă o să aud în consiliu dicuţii legate de politica unui partid sau al altuia îmi voi da demisia. Metoda funciţonează foarte bine şi cu toţii ne canalizăm energia spre binele comunităţii şi nu la politica de la televizor. E mult mai bine aşa”, ne-a mai decalarat primarul Alexandru Drăgan.

Aşa cum era şi firesc am discutat cu primarul despre proiectele trecute, prezente şi viitoare ale administraţiei din Taşca, mai ales că prima impresie pe care ne-a făcut-o aspectul comunei a fost foarte bună. Am înţeles că ideile de proiecte europene au începutsă prindă contur la Taşca cu mult înainte ca acestea să devină o practică des întâlnită la administraţiile locale din România. „Noi am înţeles mai demult că singura şansă de a ne dezvolta comunitatea sunt fondurile europene. Începutul a fost foarte greu. Sistemul era o noutate pentru noi şi am muncit enorm pentru a obţine finanţare pentru proiectele noastre. Timpul a trecut, noi ne-am specializat în întocmirea de proiecte şi rezultatele muncii noastre se văd la tot pasul. Avem prima centrală termică pe rumeguş din România cu care deservim întreaga comunitate şi pe care am realizat-o cu fonduri europene. Ideea ne-a venit atunci când am văzut munţii de rumeguş rezultaţi de la gaterele din zonă. Am îmbinat în acest proiect componente de protecţia mediului cu dezvoltarea şi soluţionarea unei probleme sociale şi rezultatul nu a avut cum să fie decât foarte bun. Secretul este să ştii ce vrei, cum să ceri şi să te adaptezi foarte repede la cerinţele finanţatorilor”, ne-a mai precizat Alexandru Drăgan. Încălzirea locuinţelor în sistem centralizat, reţea de gaz metan şi apă curentă în fiecare gospodărie sunt numai câteva din realizările echipei de la primăria comunei nemţene a cărei activitatea se concentrează acum pe ample proiecte de infrastructură aşa cum sunt finalizarea lucrărilor de regularizare a albiei râului Bicaz şi asfaltarea unui mare număr de drumuri comunale la măsura 323 în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Rurală. Pentru a vedea lucrările ce s-au făcu şi care se fac la regularizarea albiei râului Bicaz l-am avut ghid pe Gheorghe Ciubotariu, care de 15 ani este viceprimarul comunei şi face o echipă excelentă cu primarul Drăgan. „Pentru noi, timp de zeci de ani râul Bicaz a reperezentat o binecuvântare şi în acelaşi timp un blestem. Apele umflate ale râului, ale torenţilor şi afluenţilor săi au distrus de multe ori gospodăriile oamenilor de aici, poduri, drumuri şi multe alte obiective de interes public. Marea noastră mulţumire este că am reuşit să stăvilim forţa dezlănţuită a apelor prin lucrările de amenajare pe care le-a făcut şi pentru care am alocat sume enorme. Suntem mulţumiţi că oamenii din comuna noastră sunt apăraţi acum în faţa inundaţiilor. Întreaga albie a râului Bicaz este securizată cu lucrări hidrotehnice de mare anvergură, am reabilitat podurile afectate şi nu în ultimul rând am regularizat 11 torente de pe versanţi care făceau prăpăd în gospodăriile oamenilor. Este marea noastră mulţumire şi poate cea mai mare realizare pe care am reuşit să o facem pentru oamenii pe care îi reprezentăm”, ne-a declarat viceprimarul comunei Taşca.

Revenind la proiectele prezente şi viitoare, în glumă, primarul Alezxandru Drăgan ne-a declarat că dacă reuşeşte asfaltarea drumurilor comunale şi construirea reţelei de canalizare, despre comuna Taşca se poate spune că este cu adevărat europeană. Proiectele nu se opresc însă aici. Mai sunt multe de făcut şi echipa condusă de Aleaxandru Drăgan mai are mult de lucru. „Ghinionul” oamenilor din Taşca este că primarul lor a fost ales cu mulţi ani în urmă în structuri de conducere ale unor foruri europene de dezvoltare regională. Comuna Taşca este membră activă în cadrul Asociaţiei Comunelor din România, asociaţie cu drepturi depline în cadrul Comitetului Oraşelor şi Regiunilor din Europa. Alexandru Drăgan este preşedintele filialei judeţene Neamţ a Asociaţiei Comunelor din România şi secretar pe regiunea de nor-est a României pentru această organizaţie. Domnia sa este membru al Comitetului Regiunilor din Europa cu sediul la Bruxelles. Toate aceste funcţii de demnitate publică l-au ajutat pe primarul Drăgan să vadă cum funcţionează cu adevărat administraţia europeană şi a înţeles, din fericire pentru oamenii din Taşca, că numai prin muncă şi seriozitate Europa te ajută, dar pentru a primi acest ajutor trebuie să pui serios osul la muncă. Proiectele de viitor ale primarului Drăgan ale viceprimarului Gheorghe Ciubotariu şi ale minunaţilor consilieri de la Taşca sunt multe şi în mandatul viitor cei de la conducerea comunei se vor ocupa serios de ele. „Vrem să construim o bază de centrale eoliene care să furnizeze energia necesară funcţionării instituţiilor din sectorul public. Proiectul este demarat, costă câteva milioane de euro aşa că va fi necesar să constituim o asociaţie a localităţilor de pe Valea Bicazului. Ne vom axa pe crearea de oportunităţi de afaceri în vederea atragerii investitorilor în comuna noastră şi a crearii de noi locuri de muncă pentru ca tinerii noştri să se întoarcă acasă, vom căuta să dezvoltăm turismul în zona noastră şi vom mai avea foarte multe lucruri de făcut în viitorul apropiat”, ne-a mai spus primarul Alexandru Drăgan. (Marius HERMENIUC)

Din oraşul de la poalele Petricicăi, Circul Americano va face popas pentru o săptămână, între 18-21 august 2011, în municipiul din Depresiunea Tazlău-Caşin, Oneşti. Aici, în “Siliştea lui Oană la Trotuş” se va încheia turneul de spectacole de anul acesta, prin marile oraşe moldovene, după care Circul se va îndrepta spre inima ţării, la Sf. Gheorghe şi de acolo, mai departe, prin Ardeal, coborând spre Bucureşti.

Este un Circ multinaţional, cu o tradiţie continuată în timp, începând cu anul 1857, de la ctitori, la urmaşi, de către familia de comedianţi sârbi, Vargas. Sunt reuniţi sub cupola acestui Circ unic în tradiţii, valoare, program, distribuţie, frumuseţe, elevanţă şi spectaculozitate, artişti de circ din cinci ţări, inclusiv din România.

Acrobaţiile aeriene executate cu graţie, tehnicitate, echilibru şi precizie a mobilităţii desăvârşite reprezintă centrul activ al atracţiei şi suspansului. Apoi, familia Vargas realizează recitaluri cu desăvârşire uimitoare, de iluzionism şi fachirism, iar fascinaţia umorului irumpe din interpretarea creativă a celui  care altădată evolua cu numere de acrobaţie, clovnul Armando. Numerele de dresură cu animale reprezintă particularitatea de valoare prin aceea că evoluţiile necuvântătoarelor nu constau numai în apariţii de paradă, fiind distribuite şi în diferite numere de spectacol. Dresorii Arkan şi Quaiser din Germania aduc în arena Circului Americno, în toată splendoarea lor, cămile, lei bengalezi, lame, elefant indian, cai, ponei, reptile exotice, tarantule şi altele… Marina Oprescu, soţia şi partenera de spectacol a clovnului Armando (Armand Oprescu) prezintă o dresură de frumuseţe sensibilă cu porumbei, pisici şi căţeluşi.

„Marele cort albastru”, cum a fost şi a rămas denumit inspirat şi conform culorilor şi grandoarei care îl aspectează, de către copilul de patru ani, Maximilian, Circul Americano este instalat alături de Ştrandul din Piatra Neamţ şi va avea reprezentaţii zilnice, începând cu ora 20, iar sâmbăta şi duminica vor fi spectacole şi de la ora 17.

Deşi Circul Americano este partener media al ziarului Informatorul Moldovei, tot cât s-a scris despre el are în primul rând ţelul prezentării informaţiei, prefigurate pentru o invitaţie la clipe de feerie pe care cititorul şi le poate oferi nerepetabil, într-un timp al abundenţei spectacolului expirat! (Aurel V. ZGHERAN, foto C. Savin)

La nivel naţional se vor construi de MDRT 84 de creşe şi grădiniţe în şase judeţe, iar patru sunt din Moldova. Cea mai mare sumă este alocată judeţelor din Moldova, respectiv Vaslui, Bacău, Iaşi, Neamţ. Licitaţia pentru construcţia acestor obiective a fost lansată de către Ministerul Dezvoltării. Proiectarea şi execuţia se realizează prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii lansat de MDRT, iar criteriul de atribuire a contractului va fi preţul cel mai scăzut. Valoarea investiţiei totale ajunge la circa 70 milioane lei, iar creşele şi grădiniţele din cele patru judeţe ale Moldovei costă peste 50 milioane lei. De remarcat este faptul că, după ce ani la rând „Centrul” nu a văzut regiunea Moldova şi acum e considerată regiunea cea mai săracă a ţării, optica s-a schimbat, iar această investiţie importantă în creşe şi grădiniţe stă mărturie.

Obiectivele de investiţii au fost stabilite în funcţie de propunerile înaintate de autorităţile publice locale, în urma analizei Comisiei tehnico-economice a ministerului şi în baza criteriilor de prioritate stabilite de legislaţia în vigoare. Mai concret, comunitatea care a înaintat proiect pentru creşă sau grădiniţă acum va beneficia de astfel de investiţie. Ministerul mai precizează că autorităţile publice locale vor fi beneficiare ale investiţiilor şi trebuie să identifice terenurile pe care se vor construi obiectivele, iar la final să asigure dotarea creşelor şi grădiniţelor.

Dar atracţia staţiunii nu ţine doar de Serbările Zăpezii, pentru că aici avem Parcul Naţional Ceahlău, trasee turistice deosebite şi de aceea indiferent de anotimp, staţiunea Durău reprezintă o popas turistic excepţional.

Mai trebuie spus că noul brand turistic al staţiunii Durău începând cu 28 ianuarie 2011 este Durăul Tineretului.

Pentru săptămâna 11-14 februarie organizatorii pregătesc un weekend al îndrăgostiţilor din întreaga ţară şi un  super show cu lasere.

Valoarea totala a proiectului este de 2.234.028 lei din care finantarea nerambursabila este de 1.891.005 lei.

Proiectul se adreseaza somerilor sau persoanelor inactive din judetele Neamt si Botosani, oferind servicii integrate pentru facilitarea insertiei pe piata muncii, astfel :

• Servicii de informare si consiliere profesionala furnizate la minim 400 persoane din judetele Neamt si Botosani
• Servicii de informare privind potentialul de ocupare al regiunii Nord-Est
• Servicii de consiliere in accesarea pietei muncii, inclusiv pentru selectarea programelor de formare la care vor participa in cadrul proiectului
• 10 programe de formare profesionala, autorizate CNFPA – organizate in judetul Neamt: Operator introducere, validare si prelucrare date; Contabil – 2 programe de formare profesionala; Administrator pensiune turistica; Inspector resurse umane; Bucatar; Zidar-pietrar-tencuitor; Confectioner asamblor articole din textile; Patiser; Ospatar (chelner), vanzator in unitati de alimentatie.

Persoanele care vor urma cursuri de calificare vor putea urma si cursurile: Competente anteprenoriale si  Competente sociale si civice

• 6 programe de formare profesionala, autorizate CNFPA – organizate in judetul Botosani: Operator introducere, validare si prelucrare date; Administrator pensiune turistica; Bucatar; Confectioner asamblor articole din textile; Zidar, pietrar, tencuitor;  Ospatar (chelner), vanzator in unitati de alimentatie.

Persoanele care vor urma cursuri de calificare vor putea urma si cursurile: Competente anteprenoriale si     Competente sociale si civice

• 2 sesiuni de workshop „Mobilitatea ocupationala si geografica – solutii si bune practici” cu durata de 3 zile ce vor cuprinde: o dezbatere pe tema identificarii si anticiparii potentialului de ocupare local si adoptarea masurilor active de ocupare cu acest potential, la nivelul regiunii Nord-Est; o bursa a locurilor de munca; concurs de anteprenoriat in care vor fi selectate 6 idei de afaceri ce vor primi ca premiu taxele si consultanta de infiintare de SRL-uri si PFA-uri

Grupul tinta este format :

- 300 someri

- 200 someri de lunga durata

- 100 someri peste 45 de ani;

- 100 someri tineri, din care:

- 50 someri tineri de lunga durata

- 100 persoane inactive

Conferinta de presa pentru lansarea proiectului va ava loc in data de 28.01.2011, incepand cu ora 11.00,  la sediul Centrului de Formare Profesionala al AJOFM NEAMT, Piata Mihail Kogalniceanu nr.1-3, Piatra-Neamt.

Perioadele de inscriere si de incepere  a programelor mentionate, precum si alte informatii necesare inscrierii vor fi gasite pe site-urile celor 2 parteneri sau pot fi obtinute prin contactarea acestora la telefoanele si adresele de e-mail de mai jos:

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ- neamt@ajofm.anofm.ro;Tel.0233/ 237780

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Botosani – botosani@ajofm.anofm.ro Tel. 0231/536792

S.C. EUROFIN PROIECT S.R.L. Iasi, persoana de contact Doina PLATON – office@eurofinproiect.ro Tel. 0732.028.397

Serviciile oferite sunt gratuite, iar persoanele interesate sunt asteptate sa beneficieze de aceste oportunitati.

În contextul măsurilor adoptate de autorităţile franceze faţă de cetăţenii români de etnie romă, aflaţi pe teritoriul francez, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a organizat recent o videoconferinţă cu prefecţii. Cu această ocazie ministrul a cerut prefecţilor să respecte cu stricteţe termenul în vederea transmiterii analizei asupra modului în care a fost aplicată Strategia Naţională pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor la nivel local. De asemenea, Vasile Blaga a solicitat prefecţilor ca împreună cu Inspectoratele Judeţene Şcolare să ia măsuri pentru reducerea ratei abandonului şcolar, iar structurilor judeţene şi locale de evidenţă informatizată a persoanei să continue acţiunile de identificare a persoanelor care nu au cărţi de identitate în vederea rezolvării acestei probleme.

Reprezentanţilor Inspectoratelor Judeţene de Poliţie li s-a cerut intensificarea acţiunilor pentru reducerea ratei criminalităţii comise de cetăţenii români în străinătate şi identificarea reţelelor de trafic de persoane către Franţa, în scopul destructurării acestora.

Totodată, în cadrul videoconferinţei, ministrul Vasile Blaga a precizat că la nivelul Comisiei Europene va fi abordată tema atragerii de fonduri europene pentru proiectele destinate romilor, în contextul în care Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în directă corelaţie cu acest subiect.

Vasile Blaga susţine că relaţia României cu Franţa nu poate fi redusă la această problemă, temporară, generată de returnarea românilor de etnie romă aflaţi în situaţie ilegală pe teritoriul francez întrucât, între România şi Franţa există un parteneriat strategic, semnat în 2008, la Bucureşti, de către preşedinţii celor două state. Acest parteneriat strategic s-a materializat cu succes în mai multe domenii: cooperare economică solidă, cooperare foarte bună la nivelul comunităţilor locale şi în domeniul ordinii şi siguranţei publice. „Nu vom tolera, sub nicio formă, încălcarea dreptului fundamental la liberă circulaţie a cetăţenilor români, indiferent de etnie” a precizat ministrul Vasile Blaga.

În acelaşi timp, ministrul Administraţiei şi Internelor a subliniat că este necesar ca românii care circulă pe teritoriul altor state ale UE să respecte legislaţia ţărilor respective. „Este, de asemenea, necesară acţiunea fermă a autorităţilor publice centrale şi locale pentru implementarea politicilor publice de îmbunătăţire a situaţiei romilor, adoptate la nivel european şi naţional. Una dintre acestea este Strategia Naţională pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, adoptată prin HG 430/2001 şi reactualizată în anul 2006” a precizat ministrul Vasile Blaga.

La videoconferinţă au mai participat Daniel Petru Funeriu, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Attila Cseke, ministrul Sănătăţii, Bogdan Lucian Aurescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, Valentin Mocanu, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ilie Dincă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi.

De obicei, comerţul creşte sau scade cu un ritm mai rapid decât ansamblul economiei, dar datele OMC confirmă soliditatea redresării mondiale în prima jumătate a acestui an. Exporturile mondiale de bunuri, măsurate în funcţie de valoarea în dolari, neajustată la modificările de preţuri, au crescut cu 25,8% în trimestrul al doilea, faţă de intervalul similar din 2009, după un avans de 25,7% în primele trei luni.

De menţionat că în Rusia şi alte state foste sovietice creşterea comerţului în trimestrul al doilea a fost de 43,9%, iar în Asia de 37,5%.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat în august venituri bugetare de 11,12 miliarde de lei, în urcare cu 17,25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultatul fiind în mare parte datorat majorării TVA, categorie care a adus încasări cu aproape 50% mai mari.

Veniturile realizate au fost cu 0,05% peste programul bugetar rectificat. În structură, veniturile bugetului de stat au fost de 7,69 miliarde de lei, cu 5,53% peste prevederile bugetare şi cu 34,35% mai mari decât veniturile perioadei similare din 2009. Din impozitul pe profit au intrat la buget 316,77 milioane de lei, cu 35,41% peste încasările lunii august 2009, în timp ce din impozitul pe venit şi salarii încasările au fost de 1,33 miliarde de lei, cu 3,88% mai mici faţă de luna august 2009 şi cu 10,4% mai mici faţă de prevederile bugetare. Începând cu luna august încasările sunt mai mici ca urmare a diminuării veniturilor aferente angajaţilor din sistemul bugetar. TVA a adus la buget o sumă de 3,63 miliarde de lei, cu 9,35% peste prevederile bugetare şi cu 46,89% peste încasările din august 2009.

Veniturile realizate din accize au urcat cu 17,13% la 1,39 miliarde de lei, iar faţă de prevederile bugetare au înregistrat o creştere cu 12,6%.

La bugetul asigurărilor sociale de stat, încasările au totalizat 2,32 miliarde de lei, în scădere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar şi cu 11,45% faţă de prevederile bugetare.

Alţii le plâng de milă, Europa, în general, cam mârâie, dar francezii ştiu ce vor: linişte şi siguranţă la ei acasă. Şi au dreptate.

Guvernul francez şi-a justificat recent politica de expulzare a romilor prin prezentarea unor statistici privind infracţiunile comise de români la Paris. “Nu există statistici privind delincvenţa pe comunitate, dar există statistici pe naţionalitate şi observ de exemplu că, la Paris, delincvenţa persoanelor de naţionalitate română a crescut anul trecut cu 138 la sută”, a declarat ministrul de Interne, Brice Hortefeux. Potrivit unui “studiu al serviciilor de poliţie”, faptele de delincvenţă comise de români la Paris au crescut cu 138 la sută în 2009, la 3 151 de fapte, faţă de 1 323 în 2008. În primele şase luni ale anului 2010, această delincvenţă a crescut cu 51,1 la sută în raport cu primele şase luni ale lui 2008, iar 49 la sută dintre faptele de delincvenţă comise de români aparţin minorilor. Dintre cele 92 148 de persoane acuzate de fapte de delincvenţă între ianuarie şi iunie 2010 în aglomeraţia pariziană, 3 294 sunt de naţionalitate română, adică 3,6 la sută. Referitor la minori, există 1 197 de români între cei 17 973 de minori acuzaţi, adică 6,6 la sută, potrivit studiului poliţiei. În ceea ce priveşte atingerea adusă bunurilor, 3 493 de persoane acuzate sunt de naţionalitate română, dintr-un total de 25 590, ceea ce înseamnă 13,65 la sută. În privinţa minorilor, 1 095 sunt de naţionalitate română din totalul de 9 055, adică 12,09 la sută, iar la Paris proporţia urcă la 23 la sută.

Acest studiu, care priveşte doar aglomeraţia pariziană, nu permite o comparaţie între această delincvenţă şi cea a cetăţenilor altor ţări. Nicolas Sarkozy anunţase la 30 iulie că taberele ilegale de romi din Franţa vor fi desfiinţate şi ocupanţii lor trimişi în România şi Bulgaria. El adăugase că unor infractori de origine străină le va fi retrasă cetăţenia franceză.

Franţa a repatriat peste 8 300 de români şi bulgari, începând din 1 ianuarie şi rămâne hotărâtă să continue această politică, în pofida criticilor.

Aproximativ 15 000 de romi din state est-europene trăiesc în Franţa, unde ei beneficiază de regulile liberei circulaţii în cadrul UE, dar deseori ei locuiesc în tabere improvizate. După trei luni petrecute în Franţa, fără domiciliu sau surse de venit, ei ajung într-o situaţie de ilegalitate şi devin expulzabili. (EL)

“Anul acesta, în mod excepţional şi conjuctural preţul grâului a crescut foarte mult, practic a crescut cel mai mult din ultimii doi ani, s-a dublat în câteva săptămâni, astfel încât nu mai este atractiv să aşezi grâul într-un depozit pentru că-l poţi vinde la o valoare foarte bună”, a conchis ministrul Agriculturii.