Dacă se va merge pe interimat până la toamnă când sunt alegeri (la termen sau anticipate tot la toamnă se desfăşoară) oricine îşi dă seama că va fi haos în ţară timp de un an. Şi cu ce sunt vinovaţi cetăţenii că doi indivizi sprijiniţi de securistul Felix şi de cel care a confiscat revoluţia (Ion Iliescu) vor haos?

Pe lângă acest aspect grav pentru România, comportamentul celor doi arată clar că aceştia nu au pic de respect pentru lege şi ordine, ei vor doar să-şi satisfacă orgoliile proprii şi interesele financiare proprii şi pentru asta se comportă ca nişte baroni pe moşie. Din păcate pentru ţară ca nişte baroni oligofreni…

Cea mai „războinică” persoană publică din România, primarul Constanţei joacă un teatru ieftin: protestează o oră-două după care pleacă la schi în străinătate însoţit de „nevestele” lui.

La nivel local toate cozile de topor ajung în politică pentru că politica e profitabilă.

Reforma valorilor sau reforma morală în România e mai necesară ca oricând. Avem aleşi, prea mulţi în raport cu mărimea ţării şi numărul de locuitori, dar mulţi dintre aceştia sunt doar ca să-şi spele afacerile penale şi să-şi facă averi considerabile. Nu avem elite în clasa politică. Nu avem politicieni care măcar să ştie a ţine un discurs. De asta e nevoie ca valorile României să iasă în faţă. Românul e inteligent prin naştere, dar tot prin naştere mai capătă „calitatea” de a nu se implica, de a nu fi solidar, de a nu-l interesa vecinul (doar capra vecinului e interesantă în cele mai multe cazuri!).

Deranjează şi de acum teatrul pe care-l joacă parlamentarii. Sunt cei mai la vedere care se fac doar că muncesc însă poporul îi plăteşte cu bani mulţi. Mulţi dintre aleşii neamului plâng de soarta celor mulţi cu ajutorul unor televiziuni de partid. Şi tot aceştia, în primul rând, încalcă flagrant voinţa majorităţii cetăţenilor privind reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la Parlament unicameral. Adică nu vor să se facă nişte economii considerabile la bugetul de stat. Toto aceştia care plâng demila celor mulţi au încasat chiar şi pe timp de criză peste 20 000 lei lunar. Interesant este că nici după ce s-a constatat că numărul cetăţenilor a scăzut, iar la norma de reprezentare stipulată în legislaţia existentă ar trebui să fie cu vreo 100 mai puţini, parlamnetarii nu vor să se adune pentru a discuta modificarea colegiilor şi scăderea numărului de aleşi. Dar plâng cu lacrimi de crocodil de sărăcia din ţară, jucând un teatru ieftin. Apoi, unii au intrat în grevă! Ce fel de grevă? Unde există în legislaţie noţiunea de grevă a parlamentarilor? Pe lângă ilegalitatea şi imoralitatea acestei acţiuni, mai grav este că făcând treabă sau nu ei primesc aceleaşi sume de bani de la bugetul de stat. Şi atunci unde-i „grija” pentru popor? Datele oficiale arată că de când a început criza deputaţii au încasat 23 milioane lei, adică valoarea a 33 000 de salarii minime pe economie. Rezultatul? Circ ieftin.

Şi despre liderii celor două partide din USL care au anunţat greva se pot spune multe. Ponta vrea să pară mai serios, dar tot copil rămâne sub pulpana lui Iliescu, iar Crin cel repetent prin facultate vreo doi ani la rând, din cauze de protest, atenţie!, nu că n-ar fi învăţat, chiuleşte şi când nu e în grevă. Nu de acum activitatea în Parlament pentru Crin Antonescu înseamnă lipsa de la lucrări şi ieşirea din sală atunci când mai vine, dar atenţie toate în semn de protest. El protestează mereu, s-a născut probabil dintr-un protest! La Antonescu, nu e la fel ca la ceilaţi studenţi. Dacă el a rămas repetent doi ani în facultate înseamnă că aprotestat, nu că n-a învăţat. Şi ce să mai înţeleagă poporul? Că unii care au fost aleşi în funcţii publice pot să nu meargă la serviciu dar trebuie să fie plătiţi. Nu avem pretenţii de solidaritate la aceşti demni urmaşi ai nomenclaturiştilor crescuţi în puf de lebădă şi cu maşină neagră la scară, dar cel puţin să nu creadă poporul atât de prost şi să plângă fals de mila celor săraci, iar pe de altă parte ei să încaseze (să fure e mai corect spus) din bugetul de stat, adică din munca tuturor bani care nu li se cuvin. Aceşti grevişti au ajuns un fel de asistaţi social de lux. Trebuie făcută o lege privind venitul minim garantat parlamentarilor, la fel cum e legea 416 pentru cei fără venituri.

În unele comunităţi locale nu sunt bani pentru plata însoţitorilor persoanelor cu handicap sau persoanelor cu handicap şi e vorba de 5-600 lei lunar de fiecare, iar pentru aleşii care nu muncesc se găsesc 20 000 lei lunar pentru a fi plătiţi ca să stea prin platourile televiziunilor de partid. |sta e respectul aleşilor pentru cei care i-au ales!

De la beretele roşii Mazăre a fugit pe pârtia de schi

Una dintre cele mai nocive prezenţe publice nu putea sta deoparte când a fost vorba de proteste de stradă. Şi-a pus bereta roşie pe cap, s-a îmbrăcat de parcă era fugit de acasă şi a mers în centrul capitalei la proteste. Dar n-a stat decât vreo două ore că trebuia să prindă avionul spre locaţii mult mai interesante. După ce şi-a făcut numărul în Piaţa Universităţii din Bucureşti a fugit repede la schi în străinătate pentru a se odihni că a înjurat mult acolo în stradă. Unde-i respectul minim, măcar la nivelul celor 7 ani de acasă, pentru cei mulţi? Şi tot Mazăre învârte cum vrea bugetul unui oraş mare şi vestit în lume, îl trece pe la firmele prietene pentru comision, dar se vrea cel mai revoluţionar şi se crede cel mai deştept. Nici el, dintre atâtea copile, chiar că nu mai înţelege că poporul nu e prost. Şi chiar dacă are pensionarii din Constanţa de partea lui şi alţi câţiva care privesc toată ziua la telenovele, n-ar trebui să fie atât de sigur, ulciorul nu merge de multe ori la apă.

Ca Mazăre sau mai „caricaturi” găseşti prin toate partidele şi mai grav este că obedienţa şi prostia încep să devină calităţi de lider politic. La nivel local, în fiecare judeţ găsim tot felul de cozi de topor care şi-au cumpărat câte o diplomă pe la facultatea X şi 0 iar acum au ajuns lideri judeţeni. Păi ce fel de exemplu pot da aceşti semianalfabeţi comunităţilor în care trăiesc? Ce ştiu aceştia? Ştiu doar să fie obedienţi. Şi de asta spuneam că societatea românească a ajuns „de-a râsu’ plânsu’”… (IF)

Fara permis de conducere la iesirea din tara
Politistii de frontiera galateni de la Punctul de Trecere a Frontierei Oancea au descoperit si retinut o persoana care conducea un autoturism fara a poseda permis de conducere.
In data de 2 februarie, in jurul orelor 15.00, in Punctul de Trecere a Frontierei Oancea s-a prezentat pe sensul de iesire din tara, pentru efectuarea formalitatilor necesare trecerii frontierei, cetateanul roman, P. Eduard in varsta de 26 de ani, conducand un autoturism  marca Rover.
Pe timpul efectuarii controlului de frontiera, barbatul a prezentat politistilor o adeverinta eliberata in Marea Britanie, din care rezulta faptul ca acesta a pierdut, in Londra, permisul de conducere romanesc.
In urma verificarilor specifice efectuate politistii de frontiera au stabilit ca cetateanul roman nu poseda permis de conducere.
Politistii de frontiera au intocmit barbatului lucrare penala sub aspectul savarsirii infractiunii de ,,conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care nu poseda permis de conducere”.

Tigari introduse ilegal descoperite de cainele Micax
Un cetăţean din Republica Moldova a ramas fara permis de mic trafic dupa ce cu ajutorul cainelui de detectare tutun “Micax” au fost gasite pe corpul barbatului ţigaretele ascunse , pe care acesta a încercat să le introducă ilegal în Romania.
În data de 02 februarie a.c., în jurul orei 16.00, pe sensul de intrare în ţară din P.T.F.Albiţa/ judeţul Vaslui, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control pentru trecerea frontierei, la volanul unui autocamion marca Daf, cetăţeanul   din Republica Moldova, Nicolai C., în vârstă de 34 de ani.
Cu ocazia controlului efectuat asupra autovehiculului de echipa comună de control formată din poliţişti de frontieră şi lucrători vamali, impreuna cu cainele de detectare tutun “Micax”, aflat in dotarea politistului de frontiera a descoperit ascunse şi nedeclarate pe corpul persoanei in cauza, cantitatea de 400 tigarete marca “Strand” cu timbru de acciza Republica Moldova.
Poliţiştii de frontieră au luat masurile legale pentru anularea permisului de mic trafic emis pe numele barbatului.

Versurile poeziilor eminesciene au răsunat timp de câteva ore pe scenă în cadrul celor 5 secțiuni ale concursului, elevii mai mici și mai mari întrecându-se în a găsi cel mai potrivit timbru și cea mai emoționantă interpretare a creațiilor marelui poet.

În acest an, juriul a avut ca invitat special pe dnul conf. univ. dr. Aurelian Bălăiță, de la Universitatea de Artă „George Enescu” din Iași, alături de alți profesioniști din domeniul artei teatrale și nu numai.

Iată pe cei mai buni dintre câștigătorii acestei ediții, care au fost premiați și felicitați cu emoții și ropote de aplauze: secțiunea Eseu: premiul I – Bianca Angheluță, Școala „B. P. Hașdeu”, secțiunea Interpretare – școli, Premiul I – Bran Marina, Școala „B. P. Hașdeu”, secțiunea Interpretare – grupuri, Premiul  I – Grupul Colegiul Tehnic „M. Sturdza”, secțiunea Interpretare – Liceu, Premiul I – Grosu Rodica, Liceul Teoretic „D. Cantemir”, secțiunea Interpretare dedicată liceelor cu profil artistic și palatelor copiilor, Premiul I – Bianca Ciubotariu, Colegiul Național de Artă „O. Băncilă”. Au mai fost acordate: premiu special – Ionela Cuibar, Grup Școlar „Nicolina”, premiul juriului – Sergiu Stolniceanu, Grup Școlar „Nicolina”.

Marii câștigători ai acestei ediții, recompensați cu Premiul de excelență, au impresiont întreaga audiență prin punerea în scenă a textului eminescian postum „Mușat și ursitoarele”. Este voba despre copiii de la Clubul Copiilor din Târgu-Frumos, coordonați de dna. profesor Mirela Leahu. Trebuie menționat faptul ca în componența acestui grup sunt cuprinși și elevi de la Școala Specială pentru Nevăzători din Târgu Frumos.

Organizatorii și participanții consideră că această ediție a concursului a fost un succes, chiar dacă ea a fost organizată ceva mai târziu decât tradiționalul 15 ianuarie, ziua marelui poet. De altfel, pe 30 ianuarie s-au împlinit 160 de ani de la nașterea lui I.L. Caragiale, pe care l-am sărbătorit cum nu se poate mai potrivit: pe scenă!

Bâta în mâna prostului…
Dacă ai scăpat bâta în mâna prostului stai să vezi de ce e în stare!, spune o vorbă românească. Şi am văzut asta la ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Iaşi. Lipitorii de afişe de la unele partide ai căror lideri contestă şi faptul că respiră dacă asta este în concordanţă cu interesele şi orgoliile lor fac numai circ în legislativul judeţului Iaşi pe motiv că-s în opoziţie cu preşedintele. Dar ei sunt în opoziţie chiar cu ei înşişi. Întrebarea este cum au ajuns consilieri judeţeni nişte neica nimeni, care n-au făcut nimic legal în viaţa lor, ba chiar unii dintre aceştia trăiesc strict de pe urma indemnizaţiei de consilier judeţean care se ridică la circa 700 lei? Lista de partid e răspunsul. Dar să pui pe lista de partid chiar nişte cozi de topor care n-au nici cei şapte ani de acasă? Cum să jigneşti public un profesor universitar, fost ambasador, autor al multor cărţi care acum e preşedinte de Consiliu judeţean? Doar pentru că nu răspunde unor interese private ale unor maimuţoi care din greşeală pentru judeţul Iaşi au ajuns consilieri judeţeni? E mai mult decât absurd, e anormal. Imaginea din adunarea aleşilor judeţeni seamănă ca două picături de apă cu o imagine de prin anii ’60 când şefi de filiale locale ale partidului unic şi şefi de CAP, oameni cu origini sănătoase, adică sărăntoci, infractori de drept comun scoşi de prin puşcării şi făcuţi membri de partid, hotărau soarta unei comunităţi şi soarta intelectualilor, a gospodarilor, a oamenilor de bine. La fel am ajuns în anul de graţie 2012 ca nişte semianalfabeţi ajunşi consilieri judeţeni pentru că au origini sănătoase (probabil înainte de a ajunge în Consiliu judeţean vindeau ţigări de contrabandă!) să hotărască soarta judeţului Iaşi. Din acest motiv Suceava va avea Aeroport internaţional modern înaintea capitalei Moldovei, de aceea unele proiecte europene pentru investiţii mari în judeţul Iaşi sunt blocate, de aceea judeţul Iaşi e condamnat la subdezvoltare.
Câteva exemple de dialog steril, de piaţă, iniţiat de unii de la PNL şi PSD arată clar ce fel de consilieri judeţeni are judeţul Iaşi. „Eu m-am aşezat la prezidiu pentru că protestez…”, a spus doar că se se evidenţieze cât de … „deştept” este consilierul judeţean din Târgu Frumos Benone Tofan. Şi mai e şi tânăr din păcate, dar are un vocabular de mahala.
Nu s-a lăsat mai prejos nici demnul fiu al parlamentarului Anghel Stanciu. Nu ştiţi cine a Anghel Stanciu? E omul ăla cu învăţământul privat la limita legii, care prosteşte oamenii şi le ia banii pentru nu ştiu ce diplome de… hârtie sau simple hârtii fără valoare, le spuneţi cum doriţi. A fost mai mereu în comisia de învăţământ din Parlament până a reuşit să-şi încropească o avere imensă pe baza unei fundaţii care cică scoate profesionişti pe bandă rulantă. Cu diplome, nu altfel! Cetăţeanul Stanciu junior a avut mereu ceva de spus şi a cerut multe amânări ale proiectelor de hotărâri. De ce amânări când proiectele au fost dezătute în comisiile de specialitate, când proiectele au fost înmânate consilierilor care puteau să se informeze, să se documenteze şi să nu vină ca … la şedinţă? Ba mai mult de atât, juniorul Stanciu, un „eminent” om politic (mai mult … „eminent” decât om politic!) şi cu şanse mari de promovare, pentru că are origine sănătoasă, nu era mulţumit că se opune, el a ţinut cu tot dinadinsul chiar să şi explice de ce se opune. Nimeni nu-l asculta dar el vorbea înainte.

Unde dai şi unde crapă… capul de deşteptăciune?
În privinţa Aeroportului, consilierii de la PNL şi PSD au demonstrat că nu vor ca această instituţie să se dezvolte, dar nici măcar să funcţioneze în parametri cât de cât normali. Când s-a ajuns la acest proiect de hotărâre au încercat să amestece managerul cu bugetul Aeroportului. Dacă nu are buget Aeroportul se închide, legal vorbind. În ceea ce priveşte managerul aici este o altă poveste. Conform legislaţiei modificate recent trebuie îndeplinite anumite formalităţi, dar nu are treabă una şi cu alta. Însă unde dai şi unde crapă…?! Totuşi există o explicaţie: ori unii sunt interesaţi de post sau o mai fi ceva teren pe acolo care trebuie luat şi apoi vândut statului, adică judeţului, cum s-a mai făcut şi cu ani în urmă?
Un alt subiect sensibil de-a dreptul pentru mulţi consilieri judeţeni este Academia Română. Când vulpea nu ajunge la struguri spune că-s acri. Aşa şi cu unii aleşi ai judeţului. Dacă n-au prea avut treabă cu studiile acum vor să îngroape Academia Română, filiala Iaşi. Precizăm în acest context că Academia Română are doar câteva filiale în ţară, iar una dintre acestea este la Iaşi pentru că Iaşul este un centru cultural. În urma unor revendicări ale unor cetăţeni au urmat procese, iar Academia a pierdut o serie de terenuri şi clădiri. Acum a venit la Consiliul judeţean cu solicitarea să-i fie concesionată o clădire pe care s-o reabiliteze şi să o folosească. Cei despre care spuneam că-s certaţi cu cartea, adică au fost mai mult la cârciumă decât la şcoală, evident că s-au opus, pentru că ei nu prea înţeleg ce înseamnă Academia Română. Şi poate ca să-i facă în ciudă Excelenţei Sale dlui profesor universitar Constantin Simirad, preşedintele Consiliului judeţean Iaşi. În ciudă domniei sale nu i-au făcut însă au făcut rău unei instituţii etalon a României şi a capitalei Moldovei. Dar aşa este când ajung nişte semianalfabeţi să hotărască soarta mediului academic. Aşa era şi prin 1960 când şefii de CAP dictau profesorilor. Din păcate am văzut opoziţie şi de la un profesor. Consilierul judeţean Baciu s-a opus, a cerut amânarea acestui proiect cu toate că i s-a explicat de mai multe ori şi lui şi celorlalţi „inteligenţi” din CJ că Academia Română îşi face bugetul în această perioadă şi trebuie să prindă în bugetul pe 2012 sumele necesare modernizării acelei clădiri. Dacă nu prevăd sumele necesare nu mai pot moderniza clădirea anul acesta şi va trebui să aştepte până la anul. Credeţi că au înţeles ceva din explicaţiile primite? Nu. Nici măcar un profesor n-a ieşit din cuvântul liderului de partid, care i-a spus clar că trebuie să se opună la orice proiect de hotărâre iniţiat de Executivul judeţului. „Academia nu are legătură cu vânzoleala politică din ţară”, a spus preşedintele constantin Simirad, însă degeaba. Cei mai guralivi şi de această dată au fost juniorul Stanciu, care probabil e şcolit la înaltele (au mai multe etaje) şcoli ale tatălui şi în aceste condiţii este explicabil să-i fie ciudă pe Academie, că acolo chiar sunt intelectuali, profesorul Baciu, dar şi cel mai „intelectual” din Târgu Frumos consilierul judeţean Benone Tofan.
Au mai fost proiecte de hotărâre privind parteneriatul în unele proiecte europene care au stârnit discuţii. Unul dintre vicepreşedinţii CJ a spus că nu trebuie să cheltuie 100 000 euro, bani europeni, doar pentru o maşină şi un studiu de trafic. Ce nu ştia respectivul, că şi acesta probabil ocupă funcţie publică tot pe baza originii sănătoase, este că studiul de trafic e obligatoriu, altfel activitatea de transport judeţean poate fi blocată peste un an sau doi.
Şi ca să fie circul complet, aleşii de „frunte” ai judeţului au amânat inclusiv bugetul pentru funcţionarea instituţiei judeţului pe un motiv de fată mare. Au spus acei lideri politici (nici lideri şi nici politici…) că trebuie amânat proiectul iar preşedintele să-i invite la discuţii. Şi aici există un termen limită conform legii. Bugetul judeţului trebuie aprobat până pe 5 februarie şi numai în şedinţă ordinară. Sunt aşa de deştepţi contestatarii că au cerut şedinţă extraordinară. Dar e împotriva legii, aşa că se întrunesc iar, într-un nou circ, probabil pe 3 februarie. Cam aşa decurge o şedinţă a Consiliului judeţean Iaşi, din cauză că toate cozile de topor au fost puse pe liste de partid şi după ce au lipit cu spor afişe au ajuns să decidă soarta judeţului… (EL)

Proiect pe măsura 322 în lucru care înseamnă asfaltare drumuri, afther school, proiect pentru alimentare cu apă şi canalizare în procedură de licitaţie la Ministerul Dezvoltării, un alt proiect ambiţios pentru punerea în valoare a monumentului istoric Schitu Stavnic prin crearea unui circuit turistic religios până la mănăstirea Hadâmbu, modernizarea drumului judeţean Voineşti-Horleşti, proiect pentru construcţia unei creşe la Lungani, aducţiune de gaz metan, sprijin pentru bisericile din comună, modernizarea şcolilor prin dotarea cu centrale termice, amenajarea a 8 fântâni în zonele unde apa potabilă nu e suficientă, până la realizarea reţelei de aducţiune cu apă, iniţierea programului de gestionare a deşeurilor, acestea sunt doar câteva dintre proiectele iniţiate în ultima perioadă şi aflate în curs de execuţie la Voineşti în judeţul Iaşi.
„De remarcat că este una dintre puţinele comune din judeţ care a onorat plata navetei pentru cadrele didactice şi asta înseamnă că administraţia locală şi Consiliul local doresc să aibă pentru copiii comunei cadre didactice bine pregătite”, a menţionat deputatul PDL Petrică Movilă prezent la Voineşti în ziua vizitei noastre.
„Se ştie că am preluat o problematică grea în 2008 şi am încercat să iniţiez proiecte de dezvoltare şi să atrag în comună orice sursă de finanţare apărută. Investiţiile cu fonduri europene şi guvernamentale vor schimba în bine realitatea locului şi vor face din comuna Voineşti o comună modernă, aşa cum trebuie să fie mai ales că-i în coasta Iaşului”, a spus pentru început şi primarul comunei Voineşti Mihai Lungu.

Unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea creşte…
La o aruncătură de băţ de capitala Moldovei, după Miroslava începe comuna Voineşti. Dintotdeauna mulţi voineşteni au făcut naveta la Iaşi, pentru că acolo lucrau. Dar nici obiceiurile locului nu lipsesc, aici fiind meseriaşi de tot felul din cele mai vechi timpuri. Nisipul a fost transformat în ceramică iar lemnul în obiecte de decor, făcând renumită comuna prin meseriaşii acestor meleaguri. Din păcate, ani la rând comuna din coasta Iaşului a stat în uitare. Dar ultimii ani au venit, ca o izbăvire dacă vreţi, cu investiţii mari în comuna Voineşti. Au fost şi sunt atrase importante fonduri europene şi guvernamentale pentru dezvoltarea comunei. Venind dinspre Paşcani, am intrat pe centura ocolitoare a Iaşului şi am ajuns în câteva minute la sensul giratoriu din intersecţia cu drumul spre Voineşti. Asemenea drum cum e centura ocolitoare care ajunge în drumul Iaşi-Vaslui prin Ciurea mai rar vezi în această parte a Moldovei. Prin Suceava mai găseşti asemenea drumuri la nivel european şi acestea realizate tot în ultimii ani. Fără patimă, fără afinităţi politice, doar am constatat că nu mai trebuie să mergi în Occident ca să vezi drumuri de nivel european. Şi aceste realizări sunt recente.
Am ajuns la Primăria comunei Voineşti, când primul gospodar venea de pe teren. Nu după mult timp a sosit la Voineşti, în colegiul pe care-l reprezintă în Parlamentul României şi deputatul PDL Petrică Movilă. E probabil cel mai activ parlamentar ieşean şi nu o face doar cu vorba ci chiar se implică şi sprijină comunităţile locale să obţină fonduri pentru dezvoltare. Dialogul a curs pentru că e uşor să vorbeşti despre investiţiile şi munca de zi cu zi. Cea mai mare investiţie aflată în lucru este proiectul în valoare de 2,5 milioane euro, ce se realizează cu fonduri europene şi se concretizează în drumuri asfaltate, afther school şi aducţiune cu gaz. Important de precizat este că pentru realizarea acestor investiţii e nevoie şi de confinanţare, iar primarul Lungu, ca un bun gospodar ce este, are sumele pregătite în fondul de rulment. Aşadar, totul trebuie să meargă conform documentaţiilor întocmite pentru că nu sunt probleme. „La proiectul pe măsura 322 au început lucrările. Pe drumuri s-a lucrat cât a permis timpul, iar clădirea în care va funcţiona centrul social de tip afther school este aproape la acoperiş. Mai avem alte proiecte pentru alimentare cu apă şi canalizare, proiecte care sunt în faza licitaţiei de execuţie. De asemenea, prin Ministerul Dezvoltării vrem să asfaltăm un drum de 5,5 kilometri care să facă legătura între Schitu Stavnic şi mănăstirea Hadâmbu. Va fi ceva deosebit pentru că astfel se crează un traseu pentru turism religios. Un alt proiect avizat de MDRT este pentru modernizarea drumului judeţean 248 B Voineşti-Horleşti. Prin acest proiect rezolvăm problema satului Lungani din comuna noastră dar şi legătura cu comuna vecină. Mai avem un proiect pentru construcţia unei creşe la Lungani. Aducţiunea cu gaz metan decurge conform graficului şi, în linii mari, spun eu că am pornit principalele investiţii necesare comunei”, a menţionat primarul comunei Voineşti, Mihai Lungu.
„Am reuşit să punem pe lista proiectelor cu finanţare certă acel drum spre comuna Horleşti şi astfel scoatem la <<lumină>> această zonă. Am sprijinit apoi alocarea de fonduri către instituţiile de cult din comuna Voineşti, iar pentru acest an vor mai veni alte sume necesare punerii în valoare a acestor obiective. Pe raza comunei Voineşti sunt şi ruinele unei vechi mănăstiri care trebuie puse în valoare”, a spus şi deputatul Petrică Movilă.

„Până e gata alimentarea cu apă am făcut fântâni…”
Modernizarea comunei Voineşti într-un ritm accelerat nu poate omite investiţiile mai mici dar necesare pe moment. Administraţia locală s-a preocupat de amenajarea mai multor spaţii şi transformarea acestora în centre sociale pentru copii. Condiţiile asigurate sunt dintre cele mai bune. Apoi, dacă în 2008 nici nu se putea ajunge din cauza drumurilor de pământ în anumite zone ale comunei, acum toate drumurile, inclusiv uliţele din sate, au piatră. Totodată, având în vedere că unele zone suferă pe timp de secetă din cauza lipsei apei potabile, primarul Lungu a iniţiat construcţia mai multor fântâni. Opt fântâni au fost construite în satele comunei, din care cinci în satul Slobozia, pentru că acolo erau probleme deosebite în acest sens. A început programul managementul deşeurilor, prin amenajarea mai multor platforme şi dotarea cu europubele. Un operator din Iaşi vine o dată pe săptămână şi ridică gunoiul de la Voineşti şi important de precizat este că oamenii au înţeles necesitatea acestor demersuri, iar acum gunoiul este depozitat în locurile special amenajate. Proiectul pentru apă şi canalizare se află în fază avansată, ceea ce arată că problemele curente, investiţii mai mici sau mai mari, toate au stat şi stau în atenţia primarului Mihai Lungu şi a comunităţii locale.

Circuit turistic pe traseul Miroslava-Voineşti-Schitu Stavnic-mănăstirea Hadâmbu
Dar dezvoltarea comunei nu înseamnă numai rezolvarea problemelor de moment, ci şi o privire în perspectivă. O dezvoltare durabilă trebuie să prevadă şi ce se va înfăptui pe viitor aici şi cum va fi vizitată, scoasă din anonimat comunitatea. După cum spuneam şi cu altă ocazie, pe lângă Schitu Stavnic, Voineştiul are meşteri în ceramică şi alţi meseriaşi care încă mai respectă tradiţiile. Pentru punerea în valoare a bogăţiei spirituale existente, primarul a gândit un traseu turistic de la Miroslava, prin Voineşti, Schitu Stavnic şi să ajungă până la mănăstirea Hadâmbu. Deputatul Petrică Movilă s-a declarat un susţinător al proiectului şi primul pas a fost făcut prin proiectul care înseamnă asfaltarea unui drum pe acest traseu. De asemenea, extinderea reţelei electrice în zonele în care s-au construit case este prioritate pentru administraţia locală.
Împreună cu primarul Mihai Lungu şi cu deputatul Petrică Movilă am efectuat o vizită prin comună şi am văzut condiţiile bune în care învaţă copiii comunei, am văzut clădirea noului centru de tip afther school, iar reprezentanţii companiei de construcţii au spus că lucrările sunt în grafic şi apoi ne-am urcat în cel mai înalt punct al comunei, pe unde va trece drumul menţionat anterior. De acolo se vede toată comuna, iar peisajul deluros mărginit de pădure este deosebit, atât pe timp de iarnă cât şi pe timp de vară. Mai în glumă mai în serios, deputatul Movilă a spus că acele dealuri pot deveni un traseu pentru circuite de tip off road.
Nu pot omite bucuria copiilor ilustrată pe chipurile lor sincere pentru condiţiile pe care le au la şcoală. Şi ce e mai frumos şi mai satisfăcător pentru un ales decât să vadă mulţumirea oamenilor în slujba cărora se află?
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când văd cum comunităţile se dezvoltă printr-o colaborare prietenească între parlamentarii dintr-un colegiu şi primarii din comunităţile locale, aş vrea ca în toată regiunea să avem numai exemple de acest fel. Şi nu vorbesc din punct de vedere politic, vorbesc doar din punct de vedere strict al dezvoltării comunităţilor. Pentru că dezvoltarea ţării se face de jos în sus, iar Legiuitorul trebuie să facă acte normative pe baza experienţelor şi a nevoilor din teritoriu. Comuna Voineşti este un exemplu de acest fel, iar continuitatea aici va face din această comunitate una modernă, unde oamenii vor avea condiţii de trai ca la oraş. Numai finalizarea proiectelor începute va reprezenta un mare pas înainte pentru comunitatea voineşteană. Dacă la acestea adăugăm şi proiectele ce urmează a fi iniţiate, atunci avem imaginea comunităţii în viitorul apropiat. (EL)

Grădiniţă nouă în satul Crucea făcută prin Banca Mondială, proiect pe linie de romi pentru asfaltarea unui drum sătesc şi dotarea Căminului cultural şi a tarafului de muzică populară cu instrumente şi costume, demararea proiectului pentru asfaltarea unui drum judeţean care traversează comuna, pietruirea şi întreţinerea drumurilor săteşti, iniţierea unor proiecte pentru canalizare, proiect aprobat dar fără finanţare pentru asfaltarea drumului Cotârgaci-Zmeu-Crucea, drum care pleacă din drumul european Iaşi-Târgu Frumos, organizarea manifestării Ziua comunei Lungani în octombrie anul trecut, acestea sunt doar câteva din investiţiile şi acţiunile lansate în 2011 la Lungani, investiţii care vor fi continuate şi anul acesta.
„Se putea şi mai bine, mai avem multe de făcut însă cel mai important este finalizarea aducţiunii de apă, proiect care mai are nevoie de circa 18 miliarde lei vechi. Trebuie să montăm rezervoarele de apă, altfel nu putem folosi bine reţeaua de apă. Acum merge numai cu pompe. Apoi mai avem nevoie de centrală termică pe lemne la şcoala din Lungani, la restul şcolilor există. Nevoi sunt multe, avem promisiuni pentru unele proiecte înaintate, să vedem ce va fi”, a spus primarul comunei Lungani din judeţul Iaşi, ing Gheorghe Pricopie.

„Nevoi sunt multe şi încercăm să găsim sursele de finanţare necesare…”
La câţiva kilometri de drumul european Iaşi-Târgu Frumos începe comuna Lungani, o comună ce vine din vechime, o comună mare unde găsim cea mai mare comunitate de romi din judeţul Iaşi. În comuna Lungani 32% din populaţie este de etnie romă, iar acest fapt ajută comunitatea să acceseze şi fonduri destinate romilor. Comuna Lungani e renumită şi pentru personalităţile care de-a lungul timpului au plecat de aici ori numai au petrecut ani din viaţă pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Administraţia locală condusă de inginerul Gheorghe Pricopie caută mereu surse de finanţare pentru realizarea investiţiilor necesare în comună. 2011 pentru comuna Lungani a fost un an greu, spune primul gospodar, însă au fost realizate unele investiţii, dar se putea mai bine. „Am finalizat o grădiniţă nouă în satul Crucea prin Banca Mondială, iar pentru anul acesta avem un proiect câştigat pe linie de romi care prevede asfaltarea unui drum sătesc şi dotarea Căminului cultural şi a tarafului de muzică populară cu instrumente şi costume. Am reuşit anul trecut să mai pietruim unele sectoare de drum, iar pe celelalte s-au făcut lucrări de întreţinere. De asemenea, s-a realizat terasamentul în vederea asfaltării pe drumul judeţean 282 E Lungani-Sineşti. Avem o problemă însă cu aducţiunea cu apă realizată cu fonduri guvernamentale printr-un proiect la Hotărârea de Guvern 577. Reţeaua este în funcţiune dar trebuie să mai facem bazinele de colectare, altfel reţeaua nu poate funcţiona bine numai cu ajutorul pompelor. La acest proiect pentru finalizarea investiţiei amintite mai avem nevoie de circa 18 miliarde lei vechi. Aşteptăm să se aloce aceste fonduri pentru finalizarea lucrării. Şi la şcoli mai avem ceva de lucru. La şcoala din Lungani trebuie să montăm centrală termică pe lemne, restul unităţilor de învăţământ au. Pentru canalizare avem două proiecte depuse. În ceea ce priveşte proiectul pentru reţeaua de canalizare Lungani-Voineşti am primit răspuns de la Ministerul Mediului că l-ar promova şi ar intra la finanţare. Ar fi bine pentru că e nevoie de reţea de canalizare. Mai avem un proiect pentru canalizare la Lungani-Goeşti, acesta e depus la Ministerul Dezvoltării şi la Ministerul Mediului. O altă problemă e legată de sediul primăriei. Acum funcţionăm într-o clădire revendicată şi aproape câştigată în instanţă de cel care o revendică. Trebuie să construim un sediu nou, teren avem, dar ne trebuie fonduri. Nu cred că vom putea începe proiectul anul acesta. Mai avem un proiect pentru asfaltarea drumului comunal 90 din drumul european spre satul Crucea (Cotârgaci-Zmeu-Crucea) care nu a intrat la finanţare până acum. Ce pot să spun e că nevoi sunt multe şi încercăm să găsim toate sursele de finanţare pentru rezolvarea acestora”, a mai precizat primarul comunei Lungani, Gheorghe Pricopie.

Promovarea tradiţiilor şi sprijinirea fenomenului cultural-sportiv
Dar dezvoltare la Lungani nu înseamnă numai investiţii în drumuri, ci şi promovarea fenomenului cultural-sportiv. Comuna Lungani are tradiţii frumoase, obiceiuri care vin de-a lungul timpului şi care fac din această zonă un loc unic. La intrarea în satul Lungani vizitatorul e întâmpinat de baza sportivă amenajată de administraţia locală, iar anul trecut Primăria a organizat pentru localnici şi pentru oaspeţi o manifestare frumoasă. În a doua parte a lunii octombrie la Lungani s-a desfăşurat Ziua comunei. Aceste activităţi cultural-sportive întregesc şi dau continuitate investiţiilor în infrastructură pentru că o comunitate trăieşte şi prin spirit, crede primarul Gheorghe Pricopie.
Lunganii de astăzi arată mai bine decât Lunganii de ieri şi perspectivele sunt bune, ceea ce arată că strategia de dezvoltare a comunei iniţiată şi pusă în practică de administraţia locală condusă de primarul Gheorghe Pricopie este bună. Cele mai importante puncte, după cum se vede şi din enumerarea proiectelor şi investiţiilor derulate, se referă la modernizarea prin asfaltare a drumurilor, crearea unor condiţii moderne de studiu copiilor comunei, utilităţi şi toate acestea sunt menite să atragă investiţii private care crează locuri de muncă şi astfel nivelul de trai creşte. Probleme sunt şi în domeniul social însă administraţia locală caută permanent soluţii. Nevoi sunt multe, aşa cum afirmă primarul Gheorghe Pricopie, dar se încearcă atragerea de fonduri pentru modernizarea comunităţii.
Pe lângă taraful de muzică populară vestit în zonă, comuna Lungani se mândreşte şi cu parcul dendrologic Barbu Ştefănescu Delavrancea. Altfel spus atracţii de tot felul sunt în comuna Lungani, iar concretizarea mai multor investiţii în infrastructura comunei dă o turnură pozitivă dezvoltării acestei zone. La Lungani vechiul şi noul se împletesc armonios creând astfel baza unei dezvoltări pe termen lung. La acest aspect a contribuit şi continuitatea în fotoliul de primar a inginerului Gheorghe Pricopie, dar şi insistenţa acestuia, sprijinit de echipa din administraţia locală şi de Consiliul local, pentru obţinerea unor proiecte de dezvoltare. Cert este că acolo unde există voinţă şi insistenţă reuşite găsim… (EL)

Proiecte transfrontaliere
Vechea meteahnă românească de a amesteca politicul cu administraţia a lovit dur în ultimii ani şi la Hârlău care a fost văduvit de fondurile necesare derulării unor investiţii majore deşi primăria oraşului a depus numeroase proiecte în această direcţie. Motivele invocate de guvernanţi pentru „uitarea” oraşului Hârlău sunt diverse dar cel mai sigur este că oraşul nu a beneficiat de mulţi bani deorece primarul Cernescu s-a dovedit a fi consecvent şi nu şi-a schimbat culoarea politică aşa cum s-a întâmplat în cazul multor primari din Moldova. „M-am lovit în ultimii ani de această mare problemă care este imixtiunea factorilor politici în treburile strict administrative. Este greu să scrii proiecte, să cheltuieşti sume considerabile pentru întocmirea lor şi să vezi că nu îţi sunt aprobate deşi sunt vitale pentru comunitate din cauză că primarul are altă culoare politică. Am făcut o serie de proiecte mari pentru asfaltare şi pentru multe altele dar ne-au fost trase pe linie moartă din aceste motive. A trebuit să ne orientăm către alte surse de finanţare pentru a reuşi totuşi să ridicăm gradul de dezvoltare al oraşului în ciuda piedicilor de tot felul pe care le-am întâlnit. Suntem parteneri într-o serie de proiecte transfrontaliere cu finanţare europeană împreună cu oraşe şi comune din Republica Moldova. Cel mai important proiect este cel în care suntem partenerii comunei Costeşti din Republica Moldova, un proiect în valoare de 2,5 milioane de euro din care 1,5 milioane au fost absorbiţi de oarşul nostru şi prin care vom dota urbea cu maşini de intervenţii în caz de incendii, autospeciale pentru SMURD şi vom amenaja spaţiul necesar desfăşurării unor astfel de activităţi. Un alt proiect foarte important pe care îl desfăşurăm în parteneriat cu oraşul Cimişlia din Republica Moldova este implementarea unui sistem de supraveghere video permanent în punctele nevralgice ale oraşului. Consider că este o investiţie importantă care va duce la creşterea gradului de securitate al cetăţenilor oraşului va disciplina foarte mult traficul rutier în Hârlău. Planurile noastre pentru dezvoltarea oraşului nu se opresc aici. Suntem pe ultima sută de metri în tratativele cu un investitor care va înfiinţa la noi un sistem ecologic de producere a energiei electrice. Îi vom concesiona 10 hectare de teren pentru a putea amplasa panouri prevăzute cu celulele fotovoltaice. Va fi un pas înainte pentru că vor veni bani la bugetul local, sume ce vor fi cheltuite în folosul comunităţii”, ne-a mai precizat inginerul Constantin Cernescu, primarul oraşului Hărlău.

Bani puţini…invetiţii multe
Am discutat cu primarul Cernescu despre bugetul pe care oraşul Hărlău l-a primit anul acesta şi ne-a spus că este îngrijorat de felul cum se va descurca cu banii puţini pe care îi are la dispoziţie în condiţiile în care nevoile oraşului sunt foarte mari. „Cifrele bugetului pe anul acesta nu sunt foarte mobilizatoare. A identificat împreună cu domnii consilieri locali câteva priorităţi care sunt foarte urgente şi pe care trebuie să le onorăm. Este vorba despre plata sumei de 180 000 de euro Comunităţii Evreieşti pentru clădirea în care funcţionează colegiul tehnic, plată pe care trebuie să o plătim  urgent în caz contrar existând pericolul ca peste 1 000 de elevi să fie evacuaţi din această clădire. Este o povară din punct de vedere bugetar dar trebuie să respectăm legile. A doua prioritate este extinderea reţelei de apă curentă în oraş lucrări pe care le facem în cadrul Master-planului judeţului Iaşi şi pe care le vom începe în prima decadă a acestui an. Avem în vedere asfaltarea străzii Logofăt Tăutu pe o lungime de 7,5 kilometri şi pavarea trotuarelor pe străzile Ştefan cel Mare şi Nicolae Iorga. Tot în acest an vom continua lucrările la extinderea reţelei de gaz în Hârlău şi Pârcovaci”, ne-a mai spus primarul Constantin Cernescu. Domnia sa ne-a mai declarat că unul din motivele de mare mândrie pentru activitatea pe care a desfăşurat-o în acest mandat de primar este că la sfârşitul anului trecut a reuşit să termine proiectul ANL şi 60 de familii tinere din Hărlău s-au mutat în casă nouă. „Tinerii au fost foarte mulţumiţi şi urmează ca de acum să se mobilizeze şi să îşi asigure toate utilităţile necesare şi să se constituie în asociaţie de proprietari. Procedura de analiză a dosarelor şi acordare a locuinţelor a fost una destul de complexă şi de aceea poate s-a întârziat puţin mai mult. Ar fi bine ca pe viitor statul să aibă în vedere alocare unor fonduri mult mai importante pentru construirea de locuinţe pentru tineri pentru că cererea este foarte mare şi în întemeierea unei familii locuinţa este un factor determinant”, ne-a mai declarat Constantin Cernescu. L-am rugat în finalul discuţie noastre să ne spună câteva cuvinte despre părerea pe care o are, despre împlinirile şi nerealizările acestui greu mandat care se termină anul acesta pentru a face loc unuia nou care va fi poate mult mai fructuos. „Dacă aveam mai mulţi bani la dispoziţie aş fi putut face mult mai multe. Îmi pare rău că am investit foarte mulţi bani şi suflet în proiecte care au fost date uitării din considerente politice. Sper că au să vină vremuri mai bune şi pentru oraşul nostru pentru că oamenii noştri merită mai mult de la orice admnistraţie locală sau Guvern. Sunt oameni care păstrează vechi tradiţii istorice şi care au nevoie ca oraşul lor să se dezvolte. Poate vremurile care vor veni vor aduce mai mulţi bani pentru aşezările cu tradiţie ale Moldovei indiferent pe listele cărui partid a candidat primarul. Poate se vor găsi fonduri pentru dezvoltarea oraşelor istorice şi vor fi lăsate în plan secund parcurile şi patinoarele de la ţară”, ne-a spus în încheiere inginerul Constantin Cernescu, primarul oraşului Hârlău. (Marius HERMENIUC)

Modernizarea comunei prinde contur
Vecină cu judeţul Iaşi pe o latură, comuna Todireşti este una dintre cele mai mari din judeţul Vaslui. Evident că şi problemele sunt mai mari aici, mai ales că până în 2008 nu s-a prea lucrat la investiţii importante. În 2008 erau încă sate întregi cu drumuri de pământ condamnate la izolare când ploua şi „asfaltul” se „topea”. Apoi un proiect mare la ordonanţa 7/2006 a fost început prost, iţele acestuia fiind oarecum descâlcite de unele instituţii ale statului cu drept de control. Iar şcoala mare din centrul comunei nu mai văzuse reparaţii şi modernizare probabil de când fusese construită. Acestea sunt doar câteva neajunsuri care astăzi nu mai există prin grija administraţiei locale. Şcoala din Todireşti, nu demult modernizată, are şi încălzire centralizată cu ajutorul energiei geotermale, mare parte din agentul termic fiind produs cu ajutorul pompelor de căldură şi panourilor solare. De încălzire centralizată beneficiază şi sediul primăriei, în preajma căruia au fost montate pompele şi panourile solare. A fost un proiect realizat prin Ministerul Mediului în valoare de 678 000 lei şi dă roade, asigură căldura necesară unităţii de învăţământ, copiii învăţând acum în condiţii normale. „A fost un an dificil din punct de vedere financiar. Dar şi aşa am reuşit o serie de obiective. La ordonanţa 7/2006 pentru proiectul destinat realizării alimentării cu apă a comunei şi construcţiei de poduri şi podeţe s-au alocat bani puţini. La podul mare peste pârâul Şacovăţ, o investiţie necesară, au fost montate grinzile, urmând ca atunci când timpul va permite să se lucreze în continuare. Acolo se mai asfaltează sectoare de drum de o parte şi de alta a podului. S-au început apoi lucrările la baza sportivă. Acesta a fost primul proiect iniţiat de mine şi apoi cel cu extinderea reţelei electrice. Aici avem o mare problemă. Sunt case noi în centrul comunei care nu au curent electric. Am încercat şi cu un proiect la măsura 322, dar nu a primit finanţare şi de aceea l-am separat în mai multe proiecte pe care le-am depus la alte surse de finanţare. Prin Ministerul Dezvoltării se vor asfalta 4,5 kilometri de drumuri comunale. Avem promisiunea că în primăvară vor începe lucrările. Intră în lucru drumul comunal 130 care face legătura între DN 15 şi satul Viişoara şi DC 131 din DJ 148 A Sofroneşti spre Cotic. Am făcut studiu de fezabilitate pentru modernizarea Căminului cultural şi l-am trimis la Compania Naţională de Investiţii, s-a aprobat, urmează să întocmim proiectul tehnic şi să înceapă lucrările. Tot în proiectul integrat a mai fost construcţia unei grădiniţe. Pentru acest obiectiv am obţinut aprobarea construcţiei prin Banca Mondială, deci se va realiza grădiniţa. Am mai obţinut un proiect pentru înfiinţarea a două hectare de spaţii verzi. În acest proiect s-a ţinut licitaţia, au existat contestaţii şi urmează să mai fie organizată o dată licitaţia. O altă reuşită importantă pentru oamenii din toată zona este reînfiinţarea Târgului săptămânal. Este tradiţie în zonă privind oborul. Apoi am reuşit să mai aducem un medic de familie în comună, iar oamenii sunt trataţi acum chiar la ei în sat, dar şi de specialişti. Pe de o parte medicul de familie Constanţa Agafiţei, fiică a comunei, merge în mai multe sate (Sofroneşti, Viişoara, unde e mai uşor pentru cetăţenii din acele zone să ajungă) şi acordă consultaţii cetăţenilor, iar pe de altă parte a reuşit să aducă şi specialişti de la Iaşi în fiecare săptămână, iar aceştia acordă consultaţii.
Am mai adus un microbuz şcolar în comună, pentru că era necesar deoarece comuna e întinsă şi numai un microbuz nu rezolva toate situaţiile. Avem 9 sate, iar acum putem organiza două trasee. S-a rezolvat şi asfaltarea drumului judeţean până dincolo de schit, iar până la limita judeţului a fost pietruit. Acel drum crea mari probleme. Totodată noi am reuşit să pietruim drumul de la Huc spre Cioatele, un sat care aparţine de Negreşti şi acel drum n-a văzut de 30-40 de ani lucrări de întreţinere. S-au realizat pe acel drum şi două podeţe pentru evacuarea apei, astfel încât drumul să nu mai fie acoperit de apă. Am reuşit să ducem piatră şi pe uliţe în Todireşti şi-n Drăgeşti. Când am intrat eu primar am pietruit drumurile principale spre Viişoara şi Valea Popii pentru că acolo era jale. Dacă ploua oamenii nu puteau ieşi din acele sate. Dacă s-ar aproba asfaltarea în Cotic ar fi bine, dacă nu măcar vom pietrui drumul acolo. Şi mai aşteptăm fonduri la proiectul la ordonanţa 7 pentru a finaliza lucrările”, a spus primarul comunei Todireşti Neculai Istrate, trecând în revistă principalele investiţii iniţiate în ultima perioadă.
Finalizarea aducţiunii de apă şi extinderea reţelei electrice în unele zone sunt probleme prioritare. Când e secetă sunt probleme cu apa la Cotic dar şi-n alte zone ale comunei. Această investiţie ar soluţiona o problemă importantă a comunei. În ceea ce priveşte extinderea reţelei electrice, primarul Istrate spune că va găsi până la urmă soluţii, pentru că sunt case şi-n centrul comunei care stau la lumina lumânării. „Nu se poate aşa ceva. Vom căuta mereu soluţii pentru extinderea reţelei de curent electric”, a conchis primarul de la Todireşti.
Latura tradiţională şi culturală a comunei este atent urmărită de administraţia locală pentru că este cartea de vizită a comunei. La Todireşti sunt tradiţii frumoase, în special cele de sărbători, aşa cum am precizat şi cu altă ocazie, iar atenţia administraţiei locale nu lasă în uitare aceste frumuseţi. (EL)

Proiect unicat în zonă: afther school funcţional de care benficiază 30 de copii
Aflată la intersecţia a două drumuri naţionale şi dintotdeauna un important nod comercial am putea spune, comuna Moţca se dezvoltă încet şi sigur, cei peste 5 000 de locuitori de aici având parte în ultimii ani de investiţii pentru creşterea calităţii vieţii. Moţca are istorie, are prezent şi viitor. Prin crearea utilităţilor creşte atractivitatea comunei în ceea ce priveşte dezvoltarea anumitor afaceri care crează, la rândul lor, locuri de muncă. La Moţca şi Boureni, cele două sate ale comunei, s-au născut oameni importanţi ai vieţii sociale, economice şi politice din Moldova, ceea ce arată că aceste meleaguri au fost mereu locuite de oameni gospodar, muncitori şi mândri.
Primarul Costel Arteni a preluat comunitatea din Moţca în 2008 odată cu o problematică destul de greoaie. Multe erau şi încă mai sunt de făcut în comuna Moţca, spune primarul Arteni. A reuşit însă o serie de proiecte care conduc la creşterea calităţii vieţii aici. În acelaşi timp şi pretenţiile sunt mari la Moţca, iar administraţia locală trebuie să le facă faţă.
Un proiect unicat în zonă este centrul social de tip afther school care a devenit nu demult funcţional. Aici vin 30 de copii, în special din familiile de romi şi iau o masă caldă după care pregătesc lecţiile de a doua zi sub supravegherea cadrelor didactice. În multe locuri am auzit vorbindu-se despre astfel de centre, dar puţine s-au şi finalizat. Iată că la Moţca, prin grija administraţiei locale un astfel de centru funcţionează. „Din luna octombrie anul trecut funcţionează acest centru. 30 de copii vin zi de zi la acest centru, după orele de dimineaţă. Servesc masa după care îşi pregătesc lecţiile. Au şi profesor de limba engleză. În lipsa acestei instituţii, copiii mergeau acasă şi nu se mai gândeau la lecţii, dar acum părinţii şi toată comunitatea sunt încântaţi de beneficiile centrului. La început, toţi erau sceptici, apoi şi-au dat seama de importanţa proiectului. Se face prezenţa, iar cei care lipsesc nemotivat sunt excluşi din program. În ceea ce priveşte investiţia mai avem de construit o clădire cu sală de mese şi sală de curs, pentru că acum se învaţă în două săli de clasă”, a spus legat de acest subiect primarul Costel Arteni.
Marea investiţie privind alimentarea cu apă a comunei şi canalizarea e în grafic, finanţatorul onorând plăţile, iar constructorii au reuşit să deruleze etapele lucrării conform angajamentelor. Se lucrează la staţia de epurare şi cel mai târziu în toamna acestui an va fi dată în folosinţă spune primul gospodar al comunei Moţca. Totodată trebuie finalizate reţelele subterane pentru că apoi urmează asfaltarea unor sectoare de drumuri. „Am depus şi un proiect pe măsura 322 D împreună cu administraţiile locale din Cristeşti şi Tătăruşi pentru modernizarea prin asfaltare a drumului Tătăruşi-Cristeşti-Moţca. Pe raza comunei noastre se vor asfalta 2,5 kilometri de drum. E vorba de drumul judeţean care face legătura cu drumul naţional. Am mai reuşit anul trecut să facem instalaţia de încălzire la Căminul cultural alături de alte reparaţii curente. Să vedem anul acesta cu bugetul pe care-l avem ce vom putea reuşi. Bugetul de anul acesta e mai mic decât cel din 2011 cu vreo 200 000 lei. Un obiectiv important ce trebuie realizat anul acesta e drumul de la Boureni. Să vedem prin ce proiect vom reuşi să-l facem. E o investiţie necesară. Apoi vrem să schimbăm uşor, uşor tâmplăria la toate şcolile din comună. Avem probleme cu strângerea taxelor şi impozitelor locale şi asta din cauza amenzilor. Sunt persoane care numai în buletin figurează ca locuitori ai comunei Moţca, dar nu stau aici şi n-au nimic aici. Cum să recuperezi şi de la cine banii pe care aceştia trebuie să-i plătească la bugetul local în contul datoriilor?”, mai spune primarul Costel Arteni.
Problema datoriilor nu e caz singular. Multe comunităţi locale se confruntă cu această problemă. În unele situaţii s-a reuşit transformarea amenzilor în muncă în folosul comunităţii, dar legea e cam ambiguă, iar acolo unde persoanele au doar domiciliul într-o localitate dar nu sunt de găsit nu sunt soluţii.

Reînvierea tradiţiilor şi stimularea dezvoltării sectorului economic
Aşezarea strategică a comunei Moţca atrage investiţii private mai mici sau mai mari, însă nu la nivelul aşteptat de administraţia locală şi de cetăţeni. Totodată, administraţia locală face eforturi pentru a atrage investiţii, pentru a convinge oamenii să lucreze pământul în sistem performant, dar lucrează intens şi pentru a crea condiţii. Utilităţi, drumuri bune şi vecinătatea cu două drumuri naţionale importante, acestea reprezintă argumente pentru dezvoltarea unei afaceri la Moţca. În ceea ce priveşte utilităţile, aşa cum spuneam şi anterior apă curentă este, sistemul de canalizare va fi terminat anul acesta, gaz metan este, iar câteva drumuri principale vor fi asfaltate. De menţionat că la Primăria Moţca funcţionează şi un birou specializat în atragerea de fonduri europene condus de un specialist în domeniu Eduard Elefteriu, fapt care face din Moţca un centru al zonei.
Dar Moţca are istorie bogată, tradiţii şi oameni gospodari. Tradiţiile sunt puse în valoare, domeniul cultural artistic este sprijinit de administraţia locală, ceea ce arată că primarul Costel Arteni a dat comunei o direcţie de dezvoltare armonioasă, punând accent pe toate domeniile vieţii sociale, economice şi culturale.
Eforturile administraţiei locale conduse de primarul Costel Arteni se îndreaptă aşadar spre toate domeniile ce ţin de o dezvoltare sustenabilă. Şi atunci când vrei ceva cu tot dinadinsul chiar reuşeşti, cu toate că eforturile sunt mai mari. Prin ceea ce a reuşit să facă în ultimii trei ani, administraţia locală din Moţca este un model de urmat pentru alte comunităţi unde cu bani mult mai mulţi s-a realizat mult mai puţin. Moţca nu a beneficiat de fonduri mari însă o atentă chibzuire a acestora a adus rezultatele scontate.
Continuarea marilor proiecte iniţiate pentru asfaltarea unor sectoare de drum reprezintă prioritatea administraţiei locale în 2012. Şi se va reuşi realizarea acestui obiectiv mult aşteptat de oamenii locului. Totodată se lansează alte şi alte proiecte în mai multe domenii care vor schimba în bine viaţa locuitorilor comunei Moţca. (EL)

Realizări importante
Raportul de activitate al primarului de la Miroslava pe anul care s-a încheiat este destul de bogat şi prezintă o mare parte din realizările administraţiei din loclitatea ieşeană. Spicuind din acest document am observat că s-au făcut o serie de investiţii importante în toate domeniile de activitate de la asfalatrea unor drumuri comunale şi săteşti până la dezvoltarea fenomenului cultural artistic în comuna Miroslava. 2011 a fost un an bun pentru echipa condusă de primarul Dan Niţă care ne-a declarat că situaţia economică a comunei i-a pernis să execute o serie de lucrări fără a aştepta finanţări externe, atfel i-ar fi fost mult mai greu. „Avem norocul că pe teritoriul nostru îşi defăşoară activitatea agenţi economici serioşi care contribuie la constituirea unui buget local ce ne permite să ne luăm soarta în propriile noastre mâini. Anul trecut am reuşit finalizarea lucrărilor la grădiniţele din satele Prusalnici şi Valea Adâncă precum şi la biserica din Valea Adâncă. Un alt obiectiv important pe care l-am finalizat a fost construirea de rampe de preluare şi compostare a gunoiului de grajd în satele comunei. Am pietruit 7,3 kilometri de drumuri săteşti în Proselnici, Corneşti, Horpaz şi Valea Adâcă. Am asfaltat drumuri săteşti în Miroslava, Balciu şi Valea Adâncă. În acest sat am construit şi trotuare. Un alt lucru extrem de important pe care l-am reuşit anul trecut a fost înfiinţarea şi dotarea cu echipament corezpunzător a Poliţiei Locale Miroslava. În domeniul infrastructurii de transport a comunei am reuşit  asfaltarea legăturii între Şoseaua de Centură a municipiului Iaşi cu drumul  realizat prin fonduri SAPARD din satul Brătuleni. Sunt lucruri pe care le-am finalizat şi de care oamenii din comuna noastră se vor folosi generaţii de acum încolo. A fost nevoie de foarte multă muncă şi de eforturi financiare considerabile”, ne-a declarat primarul Dan Niţă.

Proiecte în derulare
Ca o completare a realizărilor din anul trecut vă vom prezenta o serie de proiecte aflate în derulare în comuna Miroslava, proiecte ce vor aduce nivelul de trai al comunităţii de aici la standarde urbane. Se lucrează la construirea unei săli de sport în satul Miroslava dar mai ales la înfiinţarea reţelelor cu apă potabilă şi canalizare. În cel mai scurt timp în satul Corneşti va funcţiona un centru social de zi pentru elevi şi tot în acest sat se munceşte la reabilitarea bisericii. O altă lucrare importantă este asfaltarea uliţelor pe o lungime de 3 kilometri în satul Miroslava şi asfaltarea drumului comunal care leagă satele Horpaz şi Ciurbeşti. Se execută lucrări de modernizare la dispensarul uman din Miroslava şi la grădiniţa din Horpaz. În Voroveşti se construieşte o şcoală nouă. Paleta investiţiilor în comuna Miroslava este foarte vastă şi cuprinde elemente diverse care au ca impact creşterea nivelului de trai al oamenilor de aici. Fie că este vorba despre amenajarea zonei de agrement din Miroslava, de înfiinaţrea unui centru turistic, de amenajarea cimitirului de la Valea Adâncă, construirea Parcului Agricol de la Brătuleşti sau de împădurirea a 65 de hectare de terenuri degradate, toate aceste lucrări au ca finalitate dezvoltare comunei Miroslava. „Sunt numai câteva din lucrările care se află în curs de executare în comuna noastră pentru că proiectele şi ambiţiile noastre pentru viitor sunt mari. Ne străduim prin ceea ce facem să le asigurăm oamenilor din comuna noastră o viaţă mai bună şi să transformăm comuna într-o localitate europeană. Mai vreau să menţionez că pe agenda naostră de lucru se mai află în derulare proiecte care cuprind: asfaltarea drumului comunal Miroslava-Balciu-Proselnici-Voroveşti, modernizarea Căminului Cultural din Uricani, extinderea reţelelor de apă şi canalizare în toate satele componente ale comunei şi construirea unui parc industrial în satul Brătuleni”, ne-a mai precizat primarul Dan Niţă.

Un viitor mai bun
Am mai discutat cu primarul comunei Miroslava despre planurile de viitor pe care le are şi ne-a spus că şi în acest an întreaga sa activitate se va baza pe lucrări de modernizare a insţituţiilor publice dar şi pe sprijinirea economiei comunei prin realizarea unor investiţii care să le permită celor care investesc aici să beneficieze de toate condiţiile pentru a desfăşura activităţi economice care aduc bani buni la bugetul local. „Când am preluat funcţia de primar în 2008 am elaborta o strategie de dezvolatrea durabilă pe o perioadă de 5 ani cu obiective precise de care m-am ţinut, mă ţin şi mă voi ţine în continuare. Nu sunt lucruri foarte mari sau realizări măreţe ci lucruri absolut normale în vremurile pe care le trăim. Este absolut normal ca o comună aflată în zona metropolitană să beneficieze de toate condiţiile de trai care se găsesc în localiţile urbane. Reuşesc să mă ocup de toate aspectele care ţin viaţa comunităţii. Au fost şi vor fi sprijinite aspectele economice şi domeniile social, religios, cultural-sportiv, educaţional şi de sănătate, fiind în permanenţă în dialog cu oamenii şi conştient de problemele lor încerc să aduc mulţumire tuturor categoriilor de locuitori din cele 13 sate ale comunei. Nu pot să spun că am avut aprte de un mandat uşor. A fost greu dar cu sprijinul întregii comunităţi am izbândit şi dacă nu ar fi necazurile legate de legile fondului funciar activitatea la primăria Miroslava ar fi mult mai uşoară”, ne-a mai spus primarul Dan Niţă. Ca simpli gazetari care am cunoscut comuna înainte de mandatul primarului Dan Noţă, putem să spunem că ultimii ani aceasta a cunoscut un grad mare de dezvoltare şi a ajuns din marele „paradis” al şmenuitorilor de terenuri una dintre cele mai frumoase şi dezvoltate comune ale Moldovei. A fost nevoie de rigoare şi ordine cazonă ca această localiate să se transforme într-o aşezare demnă de Zona Mtropolitană a capitalei Moldovei. Planurile de viitor ale comandorului Dan Niţă sunt mari şi este sigur că strategia pe care a elaborat-o în urmă cu patru ani va da roade şi viaţa oamenilor din Miroslava nu va fi cu nimic diferită de cea a cetăţenilor din cartierele Iaşului. (Marius HERMENIUC)

SSMI, ca reprezentanta legitima a studentilor medicinisti si aparatoare a drepturilor acestora, va sustine marti un protest pasnic determinat de conditiile nefavorabile dezvoltarii medicilor rezidenti.

Participantii la aceasta manifestare vor cere guvernului  conditii mai bune in spitale si salarii decente pentru medici rezidenti si lucratorii din sistemul de sanatate avand in vedere ca  in 2011 au parasit tara 30.000 de lucratori din sistemul medical – cel mai mare exod al lucratorilor din acest domeniu.

O alta problema asupra careia speram sa atragem atentia este lipsa locurilor de munca in tara dupa terminarea rezidentiatului si a unui sistem sanitar necompetitiv in care performanta medicilor nu este platita corect.

Nu in ultimul rand, salariul mic al medicilor rezidenti – salariul de baza al unui rezident la medicina in anul 1 este de aproximativ 750 de lei – este un alt motiv al plecarii din tara.

Consideram ca solutionarea acestor probleme reprezinta o prioritate a Romaniei, tara membra a UE, si va duce la o imbunatatire considerabila a sistemului sanitar, care va deveni eficient si va lucra in beneficiul pacientilor.

Dar de ce vor acei oameni politici şi oameni (hoţi, mafioţi) de afaceri haos? Pentru a li se şterge hoţiile. Derularea evenimentelor din România o cunoaşte tot poporul. S-a văzut cum protestatarii uslişti primesc bani ca să vină la protest, s-a văzut că galeriile unor echipe au venit pentru a se bate cu jandarmii că pe stadion îi paşte puşcăria, s-a văzut că unii şmenari de maşini vechi din străinătate, mai coloraţi la figuri, au venit să protesteze că nu le mai merg şmenurile cu hârburi din străinătate, pe care le „culeg” de la cimitirele de maşini, s-a văzut că unii hoţi numiţi revoluţionari vor haos pentru că statul nu se mai lasă furat de aceştia şi aşa mai departe. În concluzie nu avem proteste în ţară, pentru că oamenii normali muncesc nu urlă aiurea, dar avem o mână de mocoflenderi care vor haos, mafie şi ajutoare cât mai multe de la stat, adică trai pe banii statului.

În acelaşi timp, opoziţia vrea anticipate crezând că pe acest fond şi cu ajutorul televiziunilor lui Voiculescu va câştiga alegerile. Aşadar, nimeni dintre cei enunţaţi anterior nu vrea stabilitate şi ordine în ţară, că în condiţii normale nu le ies hoţiile şi nu pot împărţi între ei banii statului.

Cine nu-şi aduce aminte e treaba lui, dar înainte de 2004 totul şi respiratul era cu voie de la Adrian Năstase şi PSD şi contra şpagă. Nu se putea vorbi de mici întreprinzători. Cine rezista era cotizant al partidului care se voia unic. După 2004 a venit libertatea. De atunci şi până acum nu ştim ce să facem cu această liberate. Presa a devenit curvă, nici măcar prostituată de lux, se vinde pe gratis, din prostia unora care au fost culeşi din şanţ şi aduşi în redacţii. Dar e liberă să spună ce vrea. Şi spune numai prostii. }ugulanul poate pleca la muncă sau la furat oriunde în lume. E cea mai bună perioadă pentru investiţiile publice. Unde s-a mai văzut înainte de 2004 să se construiască mii de kilometri de drumuri de interes local, judeţean şi naţional? România stă mult mai bine decât ţări cu industrii mari şi ţări cu pretenţii. Abia dacă s-a realizat un mic echilibru, iar acum o mână de huligani, pierde vară, strică imaginea României.

Să presupunem că mâine ar veni la putere gaşca lui Voiculescu, Antonescu, Fenechiu, Iliescu, Hrebenciuc. Dacă ar da bani la tot poporul cum au mai făcut, în două luni ţara ar fi în faliment. Dar şi fără a împrăştia banii, România s-ar duce de râpă pentru că hoţia şi corupţia s-ar ridica la rang de lege. Aşa cum a mai fost înainte de 2004 şi de aceea nu mai avem decât o bancă de stat, nu mai avem rezerve de petrol că au fost vândute, iar acum noi plătim benzina, motorina şi gazul la fel cu nemţii şi nu mai avem industrie. La Vaslui prietenul lui Iliescu, Omar Haissam a „prăduit” o fabrică renumită (Moldosin). La Iaşi, securistul Niculae a falimentat fabrica de ţigarete pe care acum o dărâmă ţiganii. Şi exemplele pot continua.

Aşadar, când s-a realizat un oarecare echilibru, cei în drept îşi primesc pensiile, alocaţiile de sprijin, alocaţiile pentru copii, ajutoarele sociale la timp, adică statul îşi onorează obligaţiile, mult mai bine şi cursiv decât în Grecia, Spania etc, de să-l stricăm? Pentru că nişte huligani şi pierde vară n-au treabă şi ies în stradă să se bată cu jandarmii?

De să ies în stradă? Să legitimez aceste bande de leneşi şi huligani?

Nu voi ieşi în stradă ci dimpotrivă voi iniţia o mişcare civică pentru restabilirea echilibrului în ţară, pentru restabilirea liniştii în care să putem lucra. Un om de afaceri de nivel mijlociu întreba retoric: la ora 21,30 cum de stăteau ăia în stradă, a doua zi nu merg la muncă? E clar de ce pot pierde timpul, că n-au treabă. Pe unii îi întreţin părinţii, pe alţii statul împotriva căruia lucrează acum. În concluzie, nu văd ce motiv m-ar scoate în stradă. Poate să aduc o gaşcă de hoţi dovediţi la putere?

 Admisia străinilor pe teritoriul României
 În cursul anului 2011 au fost primite 126 de solicitări de invitare a unor cetăţeni străini din state terţe, din care 121 invitaţii au fost avizate – 109 pozitiv şi 12 negativ, în creştere, comparativ cu anul 2010, când au fost soluţionate 109 invitaţii.
 Deşi au persistat problemele generate de criza economico-financiară, comparativ cu anul anterior a crescut semnificativ numărul solicitărilor de emitere a autorizaţiilor de muncă, fiind acordate 368 de autorizaţii de muncă şi respinse 107  cereri, deoarece nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, îndeosebi cele referitoare la instruirea şi calificările persoanelor ce făceau obiectul autorizării.
 În anul 2011 au fost soluţionate pozitiv 2268 cereri de prelungire a dreptului de şedere ( 2989 în 2010 ) şi avizate negativ 36 de solicitări ( 15 în anul 2010) ale unor cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de legislaţia română.
 În perioada de referinţă au fost primite 119 cereri de emitere a certificatelor de înregistrare, iar 8 cetăţeni comunitari  au solicitat emiterea cărţilor de rezidenţă permanente.
 Situaţia străinilor a căror şedere a devenit ilegală
Acţiunile de combatere a şederii ilegale au constituit şi în anul 2011 o prioritate a activităţii Serviciului. Astfel, în baza planurilor de acţiune şi control, au fost organizate 152 acţiuni şi controale în teren pentru a depista străinii care stau ilegal pe raza de competenţă ( 142 ).
Pentru a asigura îndeplinirea tuturor activităţilor specifice Serviciului în paralel cu acţiunile în teren, s-au depus demersuri pentru a intensifica cooperarea cu structuri / instituţii ce au atribuţii în combaterea şederii ilegale şi a desfăşura acţiuni comune, 82% din acţiunile de control fiind derulate în cooperare.
Activităţile operative au fost completate de acţiuni de control a documentelor  cetăţenilor străini care s-au prezentat la sediul serviciului, 2759 cetăţeni străini făcând obiectul verificărilor efectuate la ghişeu. Urmare acestor activităţi au fost depistaţi în situaţii ilegale 148 cetăţeni străini.
Împotriva celor 290 de cetăţeni străini care au încălcat prevederile legislative în domeniul migraţiei  s-au luat următoarele măsuri:
-    129 străini au primit decizii de returnare din care 13 cu interzicerea intrării pe teritoriul României pentru perioade determinate de timp, fiind obligaţi să părăsească teritoriul României, în termenul acordat;
-    7 străini au fost conduşi cu escortă la Centrul de cazare Otopeni în vederea returnării în ţara de origine;
-    152 străini au beneficiat de prelungirea dreptului de şedere motivat, întrucât îndeplineau condiţiile legale.
-    2 cetăţeni străini au fost  sancţionaţi deoarece prestau activităţi lucrative fără forme legale.
Încălcarea prevederilor legale a fost sancţionată şi prin aplicarea unui număr de 568 sancţiuni contravenţionale ( 460 în anul 2010 ), dintre care 302 avertismente şi 266 amenzi în valoare totală  de 80700 lei.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE
I. Cadrul legal de desfăşurare al activităţii
În cursul anului 2011 activitatea serviciului a fost  organizată şi s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile O. U. G. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări, O. U. G. nr. 194  /2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, O. G. nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, republicata, O. U. G. nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi prevederile Hotărârii Guvernului nr. 639 / 2007 privind structura organizatorică şi atribuţiile Oficiului Român pentru Imigrări.
Principalele atribuţii ale Serviciului pentru Imigrări ca structură specializată pe probleme de migraţie la nivelul judeţului Iasi sunt:
-    combaterea migraţiei ilegale şi a muncii la negru a străinilor;
-    depistarea străinilor cu şedere ilegală, sau care au trecut fraudulos frontiera de stat;
-    luarea măsurilor de îndepărtare prin emiterea deciziei de returnare de pe teritoriul României sau a deciziei de returnare sub escortă;
-    analizarea documentaţiei depusă de către străini şi aprobarea rezidenţei temporare şi emiterea permisului de şedere / cărţilor de rezidenţă;
-    înregistrarea şi acordarea rezidenţei permanente cetăţenilor U. E. / S. E. E.;
-    avizarea invitaţiilor pentru străinii din statele cu potenţial migrator;
-    eliberarea autorizaţiilor de muncă pentru străinii detaşaţi sau angajaţi la persoane juridice / fizice.

Omul sfinţeşte locul
Tot ca acum câteva sute de ani trăiau oamenii din comuna Rediu până în 2004 când fotoliul de primar al comunei a fost ocupat de Vasile Haidău. „Când am venit la primăria comunei, nici telefoane nu aveam. Erau vreo 12 telefoane fixe în toată comuna chiar dacă trăim la o aruncătură de băţ de Iaşi. Nu se putea vorbi de spre dezvoltare şi introducerea de elemente de modernitate pentru că multe dintre drumurile comunale şi săteşti erau de pământ. Se putea ara pe ele. A fost o muncă titanică să scoatem comuna din negura uitării şi să o aducem la un nivel de localitate metropolitană”, ne-a declarat Vasile Haidău primarul comunei Rediu. Povestea primarului de la Rediu este foarte simplă. Nu este singulară şi este un exemplu concludent că uneori este nevoie de un gospodar venit din afară pentru a rezolva problemele unei comunităţi care ani la rând a avut parte numai de ignoranţă şi uitare. „Eu sunt fiu al comunei. Am lucrat foarte mulţi ani în Iaşi şi după ce am terminat-o cu serviciul m-am retras în comuna natală. În 2000, un grup de prieteni mi-au propus să candidez la primăria comunei. Am făcut-o şi am obţinut un rezultat foarte bun pentru început. Patru ani am fost viveprimar şi în 2004 am obţinut primul mandat de primar al comunei. De atunci nu m-am mai oprit din muncă. Au fost şi mai sunt atâtea de făcut dar cu sprijinul cetăţenilor comunei şi al tuturor factorilor de decizie sper să o scoatem la capăt. Nu credeam că voi avea atâta de muncă pentru ridica nivelul de civilizaţie al comunei dar anii au trecut şi încep să fiu din ce în ce mai mulţumit. Am reuşit şi am scos comuna din mocirlă şi acest lucru mă face să mă simt extrem de fericit. Crezul meu cu care am pornit la drum a fost acela că dezvoltarea infrastructurii precum şi acordarea unei atenţii sporite protecţiei mediului constituie baza unei dezvoltări durabile a comunei în contextul zonei metropolitane. După cum v-am mai spus una dintre cele mai mari provocări de care am avut parte încă din 2004 când am obţinut primul mandat a fost modernizarea infrastructurii de transport a comunei care era ca de pe front. Erau zone în comună unde nu se putea intra din cauza drumurilor foarte proaste. Oamenii nu puteau merge nici pe jos atunci când ploua ca să nu mai vorbim de intervenţii ale Ambulanţei sau ale Pompierilor. Am reuşit atragerea de investiţii serioase în comună care ne-au permis modernizarea prin asfaltare a unor importante sectoare de drumuri comunale şi săteşti. Cel mai important lucru este că am reuşit asfaltarea drumului care leagă cartierul Păcurari din municipiul Iaşi cu centrul de comună pe o lungime de 5,7  kilometri. Am mai reuşit asfalatrea unui drum care face legătura între două drumuri judeţene foarte importante şi ne-au mai rămas de modernizat 500 de metri pe care dorim să îi asfaltăm în viitorul cel mai apropiat. Pentru aceasta voi încervca să obţin înţelegere de la autorităţile judeţene dar şi de la Guvern pentru că nu este gospodăreşte să laşi neterminată o astfel de lucrare. Pentru celelte drumuri ale comunei care erau foarte proaste şi aici mă repet am executat în permanenţă lucrări de întreţinere şi pietruire şi am ajuns să avem pe fiecare uliţă a comunei măcar piatră. În speranţa că voi reuşi modernizarea întregii reţele de drumuri din comuna Rediu am făcut şi eu ca mulţi alţii un proiect la măsura 322 pentru care am cheltuit bani şi în care am investit foarte multă muncă. Proiectul nostru a fost declarat eligibil dar fără sursă de finanţare. Proiectul este bun dar nu sunt bani ca să fie pus în aplicare. Este soarta pe care o împărtăşim cu multe ale comune ale judeţului care au făcut proiecte foarte bune în speranţa dezvoltării comunităţilor dar pentru care nu s-au găsit bani de cele mai multe ori din considerente de ordin politic. Avem promisiuni însă că vom primi finanţare pentru asfaltarea a 8 kilometri de drum în baza proiectului guvernamental care vizează asfaltarea 10 000 de kilometri în mediul rural. Drumurile reprezintă încă o prioritate pentru mine şi sper că în mandatul viitor voi găsi finanţările necesare asfaltării celor mai multe drumuri comunale şi săteşti pe care le-am prins în proiectele elaborate împreună cu echipa de la primăria comunei Rediu. Nu poţi vorbi despre o comună modernă, civilizată, componentă a zonei metropolitane, din moment ce nu ai asfalt pe toate drumurile şi nu le poţi asigura oamenilor condiţii similare cu cele prezente în metropolă”, ne-a mai spus primarul Vasile Haidău.

Apă de la Timişeşti
Una din grele poveri pe care le-au purat generaţii la rând oamenii din comuna ieşeană Rediu a fost cea lipsei de apă potabilă în comună. Pânza freatică a comunei este foarte săracă şi puţinele surse de apă bună nu au putut îndestula niciodată oamenii din Rediu. „Aducţiunea de apă potabilă în comună a fost un nou proiect vital de care sunt foarte mulţumit că am reuşit să îl implementez. Lipsa apei a fost dintotdeauna una din marile probleme ale oamenilor din Rediu şi nu i-am putut înţelege niciodată pe cei care au condus comuna înaintea mea cum de nu s-au zbătut ca această imensă problemă să fie rezolvată. Ca şi în domeniul drumurilor ne-am înhămat la muncă şi în această direcţie. Am făcut proiecte, am căutat fondurile necesare construirii reţelei de apă potabilă şi până la urmă am izbândit. Comuna Rediu beneficiază în prezent de apă potabilă de cea mai bună calitate din barajul de la Timişeşti aşa cum şi municipiul Iaşi se alimenteză din aceeaşi sursă. Este o realizare extrem de importantă cu care mândresc şi cel mai mult mă mulţumeşte că oamenii comunei mele au reuşit şi au scăpat de această mare problemă”, ne-a mai spus Vasile Haidău, primarul comunei Rediu.

Şcoli ca la oraş
Şcolile comunei Rediu reperezintă încă un motiv de mândrie pentru primarul Vasile Haidău. Clădirile unităţilor de învăţămâmt au fost renovate şi utilate după după cele mai moderne standarde. „Am reuşit în toţi aceşti ani să aduc învăţământul din comuna noastră la un nivel destul de ridicat şi nimeni nu poate spune că la Rediu şcolile nu benefeciază de condiţii similare celor din oarş. Am modernizat şi şcoala din cătunul Tăuteşti care era de mult uitată de lume. Mai am o singură problemă în ceea ce priveşte buna desfăşurare a învăţământului în comună. Ne-ar trebui un microbuz şcolar pentru că mai sunt copii care sunt nevoiţi să facă naveta pe jos pentru că la Tăuteşti avem numai clasele I-IV. Un microbuz şcolar ne-ar prinde foarte bine şi sper să găsim înţelegere la Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru a rezolva şi această problemă”, ne-a mai declarat Vasile Haidău.
În finalul discuţiei pe care am purtat-o cu domnia sa l-am rugat să ne spună dacă este mulţumit de ce a reuşit să realizeze pentru oamenii din comuna Rediu. „S-au făcut foarte multe lucruri bune şi s-ar fi putut face şi mai multe dacă ar fi fost mai mulţi bani. S-ar putea investi mult mai mult în comunităţile rurale dacă fondurile necesare dezvoltării ar fi acordate pe criteriul nevoilor reale ale unei comunităţi şi nu pe considerente politice. Aceasta este una dintre vechile metehne româneşti de care parcă nu mai scăpăm niciodată. Sunt mulţumit de ce am reuşit să fac pentru oamenii din comuna mea dar voi fi foarte fericit atunci când voi reuşi să finalizez toate proiectele pe care mi le-am propus pentru modernizarea comunei Rediu”, ne-a spus în încheiere Vasile Haidău, primarul comunei ieşene Rediu. (Marius HERMENIUC)

Cel mai mare proiect european pe linie de educaţie
Cel mai mare proiect pe linie de educaţie din judeţul Iaşi dar şi din Moldova se derulează în prezent în comuna Dumeşti şi de el mai beneficiază comunele Aroneanu şi Horleşti. „Este vorba despre un proiect POSDRU pentru prevenirea abandonului şcolar de care beneficiază 640 de levi din comuna noastră şi din comunele partenere. Este un proiect destul de cosistent în valoare de 3,5 milioane de euro pecare îl derulăm în parteneriat cu o organizaţie nonguvernamentală din judeţul Timiş. Proiectul se întinde pe o perioadă de 24 de luni timp în care elevii vor fi pregătiţi de 120 de cadre didactice specializate în diverse domenii. Pe perioada derulării proiectului elevii primesc burse lunare în valoare de 200 de lei pentru fiecare elev iar profesorii impicaţi în proiect primesc şi o indemnizaţie diferită de salriul lunar pe care îl primesc de la şcoală. Scopul declarat al proiectului este aşa cum v-am mai precizat prevenirea abandonului şcolar crae din păcate a devenit un fenomen foarte periculos pentru viitorul societăţii noastre. Comuna noastră poate oferi toate condiţiile necesare desfăşurării unui astefel de proiect pentru că şcolilele noastre pot asigura prin dotările de care dispun toate condiţiile necesare derulării unor astfel de proiecte”, ne-a mai precizat Mihai Sabaiduc, primarul comunei ieşene. Localitatea dispune de 5 şcoli moderne ditre care cea mai importantă este Şcoala de Arte şi Meserii de la Dummeşti unde învaţă nu mai puţin de 454 de levi.

Investiţii pentru viitorul comunei
Lucrările care s-au făcut în ultimii ani în domeniul infrastructurii de transport şi celelalte investiţii care au avut rolul de a dezvolta comuna Dumeşti au atrs în zonă o serie de investitori serioşi care care nau înţeles mesajul transmis de administraţia condusă de Mihai Sabaiduc şi şi-au deschis în comiună o serie de afaceri care asigură locuri de muncâ şi nu în ultimul rând venituri proprii pentru bugetul local. „Investitorii vin în moment ce le asiguri utilităţile necesare dezvoltării unei afaceri. Dacă ai drumuri de pământ şi apa în fundul pământului nun poţi spune că vei atrage îinvestiţii în comuna ta. Noi le asigurăm tot ceea ce este necesar pentru dezvolatrea unor afaceri durabile. Am considerta mereu că este necesr să fim flexibili faţă de investitorii care manifestă interes pentru a dezvolta afaceri în comuna nostră şi nu să îi împovărăm din start cu taxe şi impozite. Chiar în prezent se lucrează  la noi în comună la înfiinţarea unei sere în valoare de 3 milioane de euro lucrare ce va fi finalizată în luna februarie şi va reprezenta una din afacerile mari şi foarte bună care se va desfăşura în comuna noastră. Tot în acest domeniu la noi în Dumeşti a fost înfiinaţt un depozit de legume fructe în valoare de 5 milioane de euro şi o secţie de snacksuri de cartofi. Agricultura a fost şi este un domeniu de viitor şi trebuie să ştim să ne gospodărim cât mai bine pentru a folosi cât mai judicios această bogăţie pe care o avem şi care o constituei terenul arabil de foarte bună calitate”, ne-a mai spus primarul comunei Dumeşti.
O altă investiţie de anvergură şi care va aduce venituri considerabile primăriei acestei comune este un parc eolian, posibil cel mai mare din Moldova. „În momentul în care acest parc eolian va începe să producă, primăria va beneficia de o redevnţă considerabilă care ne va permite derularea de noi investiţii în comună.”, ne-ami decalrat Mihai Sabaiduc.

Multă muncă şi continuitate
L-am întrebat pe primarul comunei Dumeşti în finalul discuşiei pe care am purtat-o săptămâna trecută care etse secretul reuşitelor sale în domeniul administraţiei şi al atragerilor investitorilor în comuna pe care o conduce de 12 ani încoace. Ne-a răspuns senin că nu este niciun secret la muncă ci este se npoate vorbi despre foarte multă muncă, serozitate, devotament şi continuitatea în funcţie a unei echipe de succes. „Nimeni nu poate să nu reuşească în orice domeniu dacă respectă aceste principii. M-am bucurat şi mă bucur de înţelegere locuitorilor comunei Dumeşti care mi-au fost mereu aproape şi cărora vreau să mle mulţumesc şi pe această cale şi să-i asigur că atunci când inevestiţiile în domeniul economic care s-au făcut în comuna noastră în ultimii ani vor funcţiona la întreaga capacitate viaţa noastyră a tututor se va schimba mult în bine. Vor fi mult mai multe fonduri la bugetul local din care vom derula noi investiţii pentru modernizartea comunei”, ne-a mai spus Mihai Sabaiduc, primarul comunei ieşene Dumeşti. (Marius HERMENIUC)

Loteria Naţională a fost sub conducerea lui Voiculescu prin Liliana Mincă şi aceasta şi-a răsplătit stăpânul desfiinţând tipografia Loteriei şi dând unei tipografii a lui Voiculescu să tipărească revista Loteriei. Iată numai câteva aspecte ale încrengăturilor securisto-mafiote care s-au perpetuat şi s-au îmbunătăţit din 1990 încoace. Există motive ca foştii securişti, acum mari oameni de afaceri şi politicieni, să fie îngrijoraţi şi să vrea căderea regimului Băsescu? Există. Aşa că manifestaţiile de stradă sunt nişte manipulări ordinare, iar la umbra unor cetăţeni naivi aceşti mafioţi vor să schimbe regimul ca ei să prospere în continuare.

În decembrie 1989 a fost un război psihologic la cote de neimaginat. S-a spus că sursele de apă sunt otrăvite de terorişti, obiective importante ale ţării sunt în pericol, au fost chemaţi oamenii să le apere (pentru a fi împuşcaţi ca lovitura de stat să fie revoluţie) şi aşa s-a creat haos, iar de scăpat au scăpat regizorii acelei mascarade. Istoria se repetă acum la peste două decenii distanţă. Se vorbeşte de dictatură, se vorbeşte de sărăcie lucie, se aruncă pe piaţa informaţiilor cele mai năstruşnice idei. Cine face aşa ceva? Oameni specializaţi şi şcoliţi la şcoala fostei Securităţi. Iar naivii cred şi ies în stradă.

În condiţiile în care România stă mult mai bine din punct de vedere economic faţă de alte ţări cu pretenţii din Europa, ce ar însemna trimiterea în haos? Ar însemna intrarea statului în faliment şi adio salarii la stat, adio pensii, adio fonduri europene, adică o întoarcere în timp cu vreo 20 de ani. Să presupunem că ar veni la putere oamenii lui Voiculescu, Niculae şi ai altor foşti securişti. Ce s-ar întâmpla? Hoţia ar fi ridicată la rang de lege, s-ar consuma în câteva luni toate rezervele adunate în ultimii ani şi apoi ţara ar intra în faliment. Dar înainte de asta mafioţii ar pune mâna pe tot ce mai are statul român. Cât despre cei ce strigă acum că au pensii mici, nu le vor mai avea nici pe acestea. Să ne aducem aminte cum majoritatea cetăţenilor afirmau în 2004 că emigrează în Congo dacă mai vine la putere PSD şi Adrian Năstase, din cauza nivelului ridicat al corupţiei la care se ajunsese.

De bine de rău, ultimii trei-patru ani au adus investiţii importante în comunităţile locale, chiar dacă nu la nivelul optim. Haosul ar duce ţara în colaps. Dar naivii, care se lasă prostiţi de războiul psihologic lansat de foştii securişti acum anchetaţi de procurori, nu pot înţelege aceste aspecte. Unii încasează 50-100 lei pentru a urla în stradă, alţii sunt învăţaţi să se bată cu jandarmii, tot pe bani, bineînţeles, iar o mică parte ies în stradă dintr-o naivitate greu de închipuit. Şi sunt destui care ştiu să speculeze naivitatea românilor.

Legea sănătăţii nu contează cât de bună sau rea este, contează mai mult un om care poate avea puncte de vedere diferite, motivate de afinităţi sau interese politice şi financiare.

Sunt două teme care n-au nicio legătură una cu alta, dar sunt „dezbătute” pe toate feţele de toate cozile de topor care cred că ştiu orice şi se autodenumesc „analişti”. În niciuna din cele două teme nu se discută pe fondul problemei ci aşa zisele dezbateri ţin doar de forma problemei. Mircea Lucescu e o vedetă nu? Şi dacă e o vedetă poate încălca legea, grav este dacă vatmanul care conducea tramvaiul regulamentar nu a făcut tot posibilul să-i dea prioritate lui Mircea Lucescu! Acesta este mesajul subliminal transmis de televiziunile care nu mai ştiu ce prostii să scoată în evidenţă pentru a câştiga în audienţă. Dar degeaba că în fiecare zi tot mai mulţi români sunt scârbiţi, îngreţoşaţi de calitatea tot mai slabă a mesajului public transmis de aceste aşa zise televiziuni de ştiri, însă acesta e alt aubiect. Problema de faţă e cum românii sunt atât de leneşi încât să dorescă doar motivaţii simple într-o cauză complicată, adică să privească doar la forma problemei şi să creadă că au rezolvat-o. Probabil din acest motiv şi pentru că merg cu puhoiul şi „e la modă” tot mai mulţi români merg la biserică, dar nu se abţin de la a face păcate uriaşe. Bineînţeles că aici avem şi exemple „celebre” de mârlănoi cu bani care din păcate sunt şi personaje politice şi care au transformat instituţia carităţii în bravadă.

Revenind la problema judecată doar după formă, vedem zi de zi „lenea” şi prostia celor care cred că fac agenda publică a românului de rând. Accidentul în care a fost implicat Lucescu e o ilegalitate de competenţa legii penale, dar acest aspect e spus doar aşa în treacăt în timp ce se pune accentul pe viaţa lui Mircea Lucescu, performanţele sportive ale acestuia, adică orice altceva în afară de fondul problemei: Mircea Lucescu era un participant la trafic şi încălcând legea a comis un grav accident de circulaţie. Asta trebuie să vadă toţi şi să înţeleagă că nimeni nu este mai presus de lege. Din păcate, „ştiriştii” şi „comentatorii” sunt plătiţi să transmită alt mesaj decât cel normal şi legal.

Al doilea subiect pe agenda publică este SMURD. În proiectul Legii Sănătăţii nu se spune că Serviciul Medical de Urgenţă al statului va fi desfiinţat. Se spune că pot să apară şi operatori privaţi. Aceşti alţi operatori pot fi Consilii Locale, Consilii Judeţene, dar şi firme private. Ce e rău în asta? E rău oare că autospecialele de pompieri şi medicale nu vor mai fi cumpărate doar de stat şi doar de la prietenul lui Raed Arafat? Pentru că până acum doar o firmă din Cluj a vândut statului echipament pentru serviciile de urgenţă. Iar această firmă e patronată de un prieten al fostului şef al SMURD, Raed Arafat. Dar şi acest aspect e mic în raport cu importanţa proiectului legislativ aflat în dezbatere publică. De ce oare cei ce spun că fac agenda publică nu dezbat toate capitolele legii sănătăţii? Pentru că n-ar mai fi interesant pentru ei, deoarece chiar are modificări în interesul pacienţilor. Şi cine-i plăteşte pe ei? Pacienţii, cetăţenii sau politicienii pentru a face scandal şi a provoca haos?

Noua lege a sănătăţii va reduce risipa din sistem şi va creşte calitatea actului medical. Deja reprezentanţii companiilor de asigurări au vorbit şi de eliminarea celebrei şpăgi dată doctorilor. Avem şi cifre relevante în sprijinul reformei în Sănătate. Dacă în 2001 Sănătatea primea un miliard euro, în 2011 acelaşi domeniu a primit 5 miliarde euro. Iar calitatea actului medical, condiţiile din spitale, acordarea medicamentelor compensate şi gratuite celor care au cu adevărat nevoie lasă de dorit. Ba chiar putem vorbi şi de o degradare continuă a sistemului medical şi asta e în defavoarea cetăţenilor acestei ţări. E în favoarea însă a şmecherilor din sistem, a politicienilor care au „tras” bani mulţi de la stat via sistemul de sănătate, e în favoarea farmaciştilor şi a companiilor de medicamente şi a cadrelor medicale cu susţinere politică. În concluzie, dacă s-ar provoca mai puţină isterie naţională şi s-ar discuta calm pe legea sănătăţii şi pe orice alt subiect de interes public, dar disecând fondul problemei nu discutând pe formă şi isteric, atunci opinia publică ar fi mult mai bine informată. În ultimii ani însă toate problemele mari de reformare a României au fost aduse în derizoriu prin discuţii despre formă, despre iniţiatori, despre originea unor personaje politice, adică s-a discutat numai despre bâzdâgănii ca nu cumva românul să vadă fondul problemei. La fel s-a întâmplat şi-n cazul regionalizării, când se spunea oamenilor că desfiinţarea judeţelelor îi va face să meargă pe distanţe lungi pentru a-şi rezolva anumite probleme. Dar ce probleme poate avea un cetăţean la şeful regiunii? Acesta se ocupă cu strategia regională de dezvoltare, nu cu semnarea vreunei autorizaţii sau cu ajutorul social. Din păcate presa naţională s-a prostituat într-un grad care aproape că aducere atingere siguranţei şi bunăstării cetăţeanului. Dar asta-i democraţia, costă, cum spunea un om politic…

Calatoria spre Italia intrerupta de politistii de frontiera galateni
Poliţiştii de frontieră galateni din cadrul S.P.F. Oancea au retinut in zona de responsabilitate o persoana din Republica Moldova care a trecut ilegal frontiera peste raul Prut, cu intentia de a se deplasa in Italia pentru a-si gasi de lucru.
Astfel, in data de 09.01.2011, orele 23.15, politistii de frontiera din cadrul Sectorului Politiei de Frontiera Oancea, judetul Galati, au observat cu ajutorul autospecialei cu termoviziune Land Rover o persoana care se deplasa dinspre raul Prut, spre interiorul tarii.
In urma declansarii unei actiuni specifice condusa in teren de seful turei de serviciu, in jurul orei 23.30 a fost retinuta o persoana de sex masculin.
Din cercetarile efectuate si din declaratiile barbatului, politistii de frontiera au stabilit ca acesta se numeste Alexandru E., cetatean din Republica Moldova, in varsta de 31 ani care a intrat ilegal in Romania, traversand raul Prut cu ajutorul unei camere de tractor si care urma sa fie preluat de pe DN26 comunicatia Galati- Murgeni de doi conationali care se deplasau cu un autoturism marca Mercedes, acestia urmand sa intre legal in Romania prin PTF Oancea.
Ca urmare a masurilor specifice intreprinse, politistii de frontiera au depistat autoturismul in cauza si au procedat la legitimarea ocupantilor acestuia care au fost identificati in persoana numitilor Ruslan C. si Cristian L. in varsta de 28 si respectiv 19 ani, ambii cu cetatenie romana si R. Moldova.
La controlul efectuat asupra autoturismului in bagajele aflate in portbagaj a fost descoperit un pasaport romanesc pe numele unui cetatean roman in care era aplicata fotografia lui Alexandru E, document cu ajutorul caruia Alexandru E. intentiona sa ajunga in Italia pentru a-si gasi un loc de munca.
Politistii de frontiera au intocmit lucrare penala cetatenilor Ruslan C. si Cristian L sub aspectul savarsirii infractiunii de „complicitate la intrarea in tara prin trecere ilegala a frontierei de stat” si lui Alexandru E. sub aspectul savarsirii infractiunilor de „intrarea in tara prin trecerea ilegala a frontierei de stat” si „complicitate la fals material in inscrisuri oficiale”.
Comunicat al Serviciului Teritorial al Politiei de Frontiera Galati.

Dosar penal pentru braconaj piscicol
In urma unei actiuni desfasurate de politistii de frontiera botosaneni, trei cetateni romani s-au ales cu dosar penal pentru braconaj piscicol, dupa ce au fost depistati pescuind cu plasa monofilament intr-o zona interzisa.
In data de 10.01.2012, in jurul orelor 13.45, politistii de frontiera din cadrul Sectorului Politiei de Frontiera Darabani, aflati in executarea unei actiuni pe linia combaterii braconajului piscicol, au descoperit intr-o amenajare piscicola naturala (denumita popular Balta Capitanului) cu canal de legatura cu raul Prut trei cetateni romani care pescuiau cu unelte interzise de lege.
Dorel S., de 44 de ani, Viorel S., de 45 de ani si Cristi S., de 20 de ani efectuau activitati de pescuit cu patru plase monofilament, cu lungimi de 30 de metri, respectiv 50 de metri.
Politistii de frontiera au intocmit pe numele celor trei barbati lucrare penala pentru savarsirea infractiunilor de braconaj piscicol, documentele urmand a fi inaintate Parchetului de pe langa Judecatoria Darabani.
Comunicat al Serviciului Teritorial al Politiei de Frontiera Botosani.

Informaţii suplimentare
În cursul anului 2011 Serviciul pentru Imigrări Iaşi a emis străinilor un număr de 373 autorizaţii de muncă.
La nivelul judetului Iasi cei mai mulţi cetăţeni provin din state precum China 157, Sri Lanka 125, Albania 31, iar domeniile de activitate conform clasificaţiei COR pentru care au fost solicitate autorizaţiile de muncă sunt: zidar pietrar 148, dulgher 70, fierar 36.

Autorizaţia de muncă este documentul oficial care dă dreptul străinului, cetăţean al unui stat din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, să desfăşoare activităţi lucrative în România. Solicitarea pentru eliberarea unei astfel de autorizaţii se adresează Oficiului Român pentru Imigrări de către angajator, persoană fizică sau juridică.

Pentru a obţine mai multe informaţii despre angajarea în muncă a cetăţenilor străini pe teritoriul României, angajatorii pot accesa site-ul Oficiului Român pentru Imigrări la adresa http://ori.mai.gov.ro, unde pot găsi legislaţia în vigoare în domeniu, precum şi actele, documentele şi taxele necesare.

Fiecare ulicioară este piteruită
Gheorge Gurzun se află acum la sfârşitul celui de-al treilea mandat de primar al comunei şi spune că este mulţumit de ce a reuşit să realizeze pentru oamenii care i-au acordat de atâtea ori încrederea. Ar fi putut face mult mai multe dacă situaţia economică generală ar fi permis-o şi dacă ar fi fost un traseist politic care să schimbe partidele după cum bate vântul. „Încă de când am intrat primar mi-am propus să rezolv problema drumurilor comunei care erau în ultimul hal. Am reuşit cu puţinii bani pe care i-am avut să ne ocupăm în permanenţă de această problemă deosebită şi acum pot să spun cu mâna pe inimă că am reuşit şi am pus piatră pe fiecare ulicioară din comuna Ciorteşti. Din forţe proprii am reuşit şi am asfaltat unele sectoare de drum comunal dar am fi putut face mult mai mult dacă factorul politic nu şi-ar fi băgat coada şi proiectele europene pe care le-am întocmit, pe care le-am depus şi pentru care am cheltuit bani, ar fi primit finanţare. De exemplu, am făcut un proiect la măsura 322 prin care am fi putut să asfaltăm o bună parte din drumurile comunei. Nu pot să spun că proiectul nu a fost bun pentru că a trecut prin comisia tehnică, a fost declarat eligibil dar fără finanţare. Am sperat că vom primi bani pentru acest proiect deoarece avem foarte multe de făcut în comuna noastră dar banii la acest capitol s-au dus spre alte orizonturi mult mai portocalii. Ne rămâne aşa cum am păţit mereu să ne descurcăm singuri şi să asfaltăm sectoare de drum din bugetul propriu care nu este de speriat dar lucrările trebuie făcute. Oamenii văd că în alte comune se face şi vor şi ei şi este foarte greu să spui că nu se poate. Suntem nevoiţi să găsim soluţii pentru a rezolva şi problema asfaltului la noi în comună pentru că drumurile asfaltate nu mai sunt de mult un moft ci o strictă necesitate. Avem în lucru acum drumul care face legătura între satul Ciorteşti şi DN 24 pe care îl vom asfalta în primăvara acestui an şi în funcţie de banii de care vom dispune vom încerca să mai asfaltăm unele sectoare de drum de maximă importanţă. Ne este greu să ne descurcăm doar cu bani din forţe proprii dar asta este. Ar fi fost foarte bine dacă fondurile europene s-ar fi alocat pe criterii care să ţină de nevoile reale ale unei comunităţi şi nu de culoarea politică a primarului comunităţii respective. Mentalitatea aceasta păguboasă aduce deservicii imense comunităţilor care au nevoie stringentă de investiţii serioase aşa cum este şi comunitatea noastră. Cheltuim sume mari pentru întocmirea unui proiect în care ne punem speranţele pentru ca acesta să ajungă într-un fişet ministerial dat uitării din cauză că primarul unei comune nu corespunde din punct de vedere politic cu partidul aflat la guvernare. Guvernarea trece, partidul trece dar lucrările rămân şi dacă se fac oamenii vorbesc de bine pe cei care au contribuit la realizarea lor, dacă nu se fac mânia oamenilor se va îndrepta asupra celor care le-au împiedicat. Cam asta este cu asfaltul în comuna Ciorteşti, cât am avut bani am făcut cât vom avea vom mai face. Drumurile comunei noastre nu sunt dintre cele mai proaste pentru că mereu am executat lucrări de pietruire şi întreţinere aşa că în caz de nevoie Ambulanţa sau Pompierii pot interveni în orice zonă a comunei noastre. În primăvara acestui an vom reuşi să asfaltăm drumul de care am mai vorbit şi pot să spun că la acest capitol, cu puţinii bani pe care i-am avut la dispoziţie, mă pot declara mulţumit de ceea ce am reuşit să realizez pentru oamenii comunei mele. Mai sunt multe de făcut dar totul va depinde de situaţia economică a ţării. Dacă se va reveni la normal voi face tot ce îmi stă în putere pentru a atrage în comuna noastră cât mai multe fonduri necesare asfaltării drumurilor comunale şi săteşti”, ne-a declarat Gheorghe Gurzun, primarul comunein Ciorteşti.

Şcoli exemplare
Un motiv de mândrie pentru primarul Gheorghe Gurzun de la Ciorteşti sunt şcolile comunei care arată într-adevăr exemplar. „Am acordat şcolilor o atenţie deosebită pentru că sunt cartea de vizită a comunei noastre şi trebuie să asigurăm generaţiei de mâine toate condiţiile normale de studiu şi de viaţă. Şcolile noastre sunt renovate şi utilate cu tot ceea ce este necesar desfăşurării unui proces de învăţământ modern. Pentru încălzirea lor am reuşit şi am montat sisteme centralizate pe lemne şi energie elecrică crescând astfel gradul de rentabilitate şi igienă în unităţile de învăţământ. Am reuşit cu bani puţini să facem o şcoală modernă. Cu aceleaşi fonduri alţii nu o dădeau nici la roşu. Noi am finalizat-o. Am prins un proiect prin Administraţia Fondului de Mediu pentru construirea de parcuri. Am considerat că cele 10 miliarde de lei vechi pe care le avem pentru realizarea acestui obiectiv să le folosim pentru înfiinţarea parcurilor în apropierea şcolilor creând astfel şi locuri de joacă pentru copii şi contribuin şi prin acest mod la creşterea nivelului de educaţie al copiilor. Nu cred că la Ciorteşti, un cadru didactic sau un părinte se poate plânge că nu sunt condiţii moderne de învăţământ”, ne-a mai spus primarul comunei Ciorteşti. Aici există 5 şcoli şi 3 grădiniţe în care învaţă 624 de elevi. Primarul ne-a mai spus cu mândrie că şcolile şi drumurile comunei sunt cele mai mari realizări ale perioadei de când ocupă funcţia de prim gospodar al comunei.

Proiecte de viitor
Planurile de viitor ale primarului Gheorghe Gurzun pentru comuna Ciorteşti sunt multe şi în discuţia pe care am purtat-o domnia sa a făcut o selecţie a celor mai importante pe care le are în vedere pentru viitorul apropiat. „Mai sunt atâtea de făcut pentru a aduce comuna la un grad de civilizaţie ridicat încât mi-ar rebui să vorbesc ore în şir. Principala problemă pe care vreau să o realizez în viitorul apropiat este cea a aducţiunii de apă şi a canalizării în comună. Toate sursele de finanţare pe care le-am găsit ne impun aducerea apei din subteran deşi noi avem sursă de apă de suprafaţă foarte bună pe care în viitorul apropiat sper că o vom valorifica. Am depus proiecte în acest sens şi avem veşti bune că şi problema aducţiunii de apă şi a canalizării va fi rezolvată. Alte planuri de viitor pe care le am sunt legate tot de asfaltarea drumurilor comunale şi săteşti. Vom găsi până la urmă resursele care să ne permită asfaltarea celor mai importante sectoare de drumuri din comună. Sper să găsim surse de finanţare serioase care să ne permită să aplicăm în Ciorteşti proiectele pe care le-am întocmit şi care au fost puse de guvernanţi pe lista lungă de aşteptare. Timpul nu are răbdare, lumea se modernizează şi noi nu putem rămâne în urmă pentru că aşa vrea nu ştiu ce ministru sau mai ştiu eu care parlamentar. Suntem obligaţi să ieşim în faţa oamenilor cu tot ceea ce este modern şi să găsim soluţii viabile pentru dezvoltarea comunei noastre. Dacă nu vom fi ajutaţi ne vom descurca singuri aşa cum am făcut-o de atâtea ori”, a concluzionat dialogul primarul comune ieşene Ciorteşti. (Marius HERMENIUC)

Proiectul la măsura 322 în valoare de 2,5 milioane euro este într-o fază avansată şi înseamnă asfalt, apă curentă şi canalizare cu staţie de epurare pe arterele principale din Bălţaţi, centru de zi pentru bătrâni şi dotări pentru Ziua comunei Bălţaţi. Este cea mai mare investiţie din comună în ultimii 20 de ani şi din păcate sunt cârcotaşi care au vrut să împiedice derularea acestui proiect. Fostul primar al comunei a făcut zeci de reclamaţii, ba chiar a inventat că o mică suprafaţă de teren ar fi proprietatea lui cu scopul de a opri investiţiile în proiectul la măsura 322. Cum tot răul e spre bine, vorba moldoveanului hâtru şi gospodar, iată că primarul Vasile Aştefanei a găsit soluţii pentru continuarea acestor mari investiţii în comuna Bălţaţi şi derularea altora mai mici necesare modernizării comunităţii pentru că procesul de dezvoltare înseamnă nu numai drumuri bune şi utilităţi, ci şcoli moderne, proiecte sociale şi culturale, stimularea elevilor care obţin rezultate bune la şcoală, adică o paletă largă care include tot ce înseamnă o creştere sănătoasă a comunităţii.
Pentru eforturile depuse în stoparea investiţiilor în comuna pe care a condus-o opt ani, fostul primar Hlihor merită oprobiul comunităţii. Ar trebui să se ruşineze numai la gândul că a încercat să lucreze împotriva comunităţii în care trăieşte. Să vă fie ruşine dle Hlihor! este mesajul transmis acum la început de an de către mai mulţi săteni cu care am stat de vorbă.

„O să reuşim până la urmă şi oamenii o să fie mulţumiţi şi mândri că trăiesc la Bălţaţi…”
Traversată de drumul european Iaşi-Târgu Frumos, comuna Bălţaţi devine pe an ce trece tot mai europeană, datorită investiţiilor în modernizare iniţiate de administraţia locală condusă de ambţiosul primar Vasile Aştefanei. Cu oameni gospodari şi mândri, ce locuiesc pe aceste meleaguri de sute de ani, cu oportunităţi de dezvoltare, comuna Bălţaţi are toate argumentele unei dezvoltări sănătoase. Dar e greu să realizezi ceva bun în România fără să apară şi cârcotaşii, acei oameni mici la suflet care cred că ei sunt în centrul Universului şi nimic nu trebuie făcut de altcineva fără ca ei să-şi dea acordul şi să-şi aroge meritele. E trist că-n vremurile moderne în care trăim asemenea interese mărunte ar putea să influenţeze negativ dezvoltarea unei comunităţi. Pentru că dezvoltarea ţării în general se face de jos în sus, iar comuntăţi sărace nu pot genera o ţară bogată.
Comuna Bălţaţi a intrat în era dezvoltării, după cum am precizat şi cu alte ocazii, iar când vezi că totul în jur se dezvoltă şi întâlneşti oameni care zi de zi se gândesc şi lucrează pentru modernizarea comunităţilor în care trăiesc nu poţi nega realitatea şi trebuie să te bucuri de reuşite. De ajuns a stat comuna Bălţaţi în noroi, parcă a spus primarul Vasile Aştefanei, când a iniţiat mai multe proiecte de asfaltare a unor drumuri. Şi a reuşit, cu toate piedicile întâmpinate. Din bugetul local a reuşit să asfalteze un drum la Sârca, iar în proiectul cu fonduri europene se asfaltează de la drumul european spre instituţiile de învăţământ, biserică, până la cimitir. Apoi pe arterele principale din Bălţaţi, în acelaşi proiect, s-au montat reţele de apă şi canalizare pentru ca gospodarii să aibă în locuinţe apă curentă. „În acest proiect intră cam jumătate din sat, urmând să facem noi extinderi de reţele”, spune optimist primarul Aştefanei. Şi tot în acest proiect de 2,5 milioane euro mai intră construcţia şi dotarea unui centru de zi pentru bătrâni, achiziţia unor utilaje pentru întreţinerea drumurilor, capitol realizat, utilajele fiind acum la dispoziţia comunităţii şi dotarea cu cele necesare Festivalului comunei. După cum spuneam şi anterior acest mare proiect are povestea lui. Fostul primar al comunei, care a condus comunitatea „după ureche” 8 ani, a încercat pe toate căile să împiedice aprobarea proiectului cu fonduri europene. Din păcate acesta ocupă în prezent o funcţie publică graţie apartenenţei la partidul de guvernământ. Probabil cei din conducerea PDL nu ştiu ce „poamă” bună au la organizaţia din Bălţaţi şi de aceea i-au dat prin „concurs” o funcţie într-o instituţie a statului. Cum ulciorul nu merge de multe ori la apă pentru că se sparge la un moment dat, aşa şi fostul primar este pe cale să piardă sprijinul partidului (sprijinul oamenilor din comună l-a pierdut) dacă merge în continuare pe acţiuni distructive. Organizaţia noastră a făcut o sesizare la primul ministru şi la preşedintele ţării în care am prezentat situaţia şi vom vedea ce opinii au reprezentanţii celor mai înalte instituţii din statul român cu privire la împiedicarea derulării unor investiţii cu fonduri europene de către un slujbaş al statului.
Revenind la proiectul cu fonduri europene mai trebuie spus că a fost iniţial aprobat, după care s-a revenit, iar în final a primit finanţare. Spre mulţumirea şi bucuria oamenilor din comuna Bălţaţi, acest proiect cu fonduri europene a intrat în lucru, datorită în primul rând insistenţei primarului Vasile Aştefanei.
Dar nu numai aceste investiţii sunt în atenţia primarului de la Bălţaţi. Şcolile au fost modernizate în funcţie de fondurile avute la dispoziţie, a fost amenajată o piaţă ţărănească dar şi aici mai este de lucru, Moş Crăciun a venit şi anul acesta la copiii din Bălţaţi iar în ultima zi a anului a fost în centrul comunei un adevărat Festival de datini şi obiceiuri.
„În toată dorinţa mea de a face treabă, pentru că de asta am candidat la fotoliul de primar, în condiţiile în care o comună situată la drumul european era în urma multor alte comunităţi situate cine ştie pe unde, m-a împiedicat fostul primar. A vrut să blocheze proiectele iniţiate, iar la proiectul la măsura 322 a vrut să împiedice construcţia unei staţii de pompare. A spus că acel teren este al lui, dar comunitatea are carte funciară pe acea mică suprafaţă de teren. El a venit cu nişte acte din 1997, dar de atunci de când spune că este proprietatea lui şi până acum n-a plătit impozit la Primărie, nu a spus nimic, doar acum a venit când au început lucrările la staţia de pompare. Evident că investiţiile merg în continuare, dar a iniţiat mai multe procese. De fapt face sesizări la toate instituţiile statului chiar de când a pierdut fotoliul de primar. Mai trist este că unele instituţii ale statului îl sprijină. Dar vom reuşi până la urmă deoarece eu cred că buna credinţă şi dorinţa de dezvoltare a unei comunităţi vor învinge. E vorba de 2 ari de teren, iar când au intrat utilajele la lucru, el a venit să împiedice. Au fost la faţa locului şi vreo 50 de oameni care au încercat să discute cu Hlihor, să-i spună că se face pentru comună, dar acesta a replicat: <<Ce comună? Ce a făcut comuna pentru mine?>> Interesant este că la întocmirea proiectului am primit donaţie, de la un cetăţean care deţine acel teren, suprafaţa necesară amplasării staţiei de pompare. Din 2009 au început demersurile dar până la începerea construcţiei n-a venit nimeni să revendice. A fost la faţa locului acum şi cel care i-a vândut terenul lui Hlihor şi a afirmat că nu acela este terenul, dar el nimic, a făcut scandal. Dacă a văzut că nu poate aşa, a făcut reclamaţie la Mediu cum că am fi amplasat staţia de epurare în intravilanul satului. Nu e adevărat, pentru că acolo, pe terenul în dispută, se amenajează doar o staţie de pompare. Staţia de epurare e la mare distanţă de sat”, a spus primarul Aştefanei.

Lista investiţiilor continuă
Administraţia locală nu s-a oprit doar la proiectul mare ci a iniţiat şi are aprobat un alt proiect la măsura 125 tot pe fonduri europene pentru asfaltarea a 6 kilometri de drumuri. „Pe siteul APDRP scrie că proiectul de la Bălţaţi este eligibil. Vrem să modernizăm câteva drumuri destinate căruţelor şi utilajelor agricole ca variante la drumul european. Avem în lucru baza sportivă şi proiectul la ordonanţa 7 pentru poduri şi podeţe. Am cheltuit partea noastră de cofinanţare şi aşteptăm bani de la Guvern pentru continuarea acestor investiţii.
Pe plan cultural stăm puţin mai bine. Suntem în discuţii avansate de colaborare cu localităţi din Republica Moldova şi împreună vrem să depunem proiecte transfrontaliere pentru a obţine finanţare europeană. Discutăm înfrăţirea cu localitatea Coloniţa ce aparţine de Chişinău, condusă de primăriţa Angela Zaporojan. A fost aprobată Hotărârea de Consiliu Local şi urmează să semnăm documentele. De asemenea, avem discuţii cu primarul comunei Vărzăreşti, Mihai Lungu, pentru iniţierea unui proiect transfrontalier de 3 milioane euro. Ei au acolo o mănăstire veche şi vor să amenajeze drumul până la acest obiectiv turistic, apoi vor să amenajeze Casa de cultură şi sediul primăriei. Noi la Bălţaţi vrem să facem reparaţii capitale la Căminul cultural, să construim un sediu de primărie cu materiale uşoare, unde vom putea amenaja un ghişeu unic, în aşa fel încât cetăţeanul care vine la primărie să poată primi informaţia necesară şi să i se rezolve problema în timp scurt. Apoi vrem să modernizăm iluminatul public pe drumul european şi să continuăm lucrările de amenajare la piaţa ţărănească. Mai avem în vedere construcţia a două pasarele pietonale peste drumul european. Vrem astfel să micşorăm riscul producerii accidentelor de circulaţie. Totodată vor avea loc mai multe schimburi culturale între Bălţaţi şi Vărzăreşti. Acestea sunt alte proiecte pe care le demarăm, dar din păcate activitatea noastră e blocată uneori de instituţii ale statului care trebuie să verifice sesizări aberante. Totuşi sunt mulţumit de cât am reuşit să facem, chiar şi-n condiţii mai grele”, a concluzionat dialogul primarul comunei Bălţaţi, Vasile Aştefanei.
Încheiem reportajul de faţă exprimându-ne speranţa că tot mai multe comunităţi locale se vor dezvolta într-un ritm susţinut şi atunci putem vorbi că suntem cu adevărat în Europa. (EL)

La faţa locului casiera le-a spus poliţiştilor că în timp ce se afla de serviciu la casă s-a prezentat un tânăr care a dorit să plătească marfa cu 39 bonuri de masă, iar în urma verificării lor cu lampa cu ultraviolete s-a constatat a fi false.

Persoana în cauză a fost identificată ca fiind  B. CONSTANTIN, de 23 ani, din com. Sineşti, administrator la o societate comercială din această localitate.  Poliţiştii au mai constatat că pe cele 39 bonuri de masă erau trecute cu pixul datele de identificare ale altei persoane, despre care B. Constantin a declarat că le-a scris personal.

În cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de “Fals în înscrisuri”. Cercetările continuă pentru a se clarifica această situaţie, urmând a fi luate măsurile legale.

La faţă locului poliţiştii au depistat pe B. DANIEL, de 48 ani, din Iaşi, fără ocupaţie care a fost condus la sediul poliţiei pentru cercetări. Au fost identificate totodată şi părţile vătămate, respectiv administratorii magazinelor, care au formulat plângere privind comiterea infracţiunii de distrugere, prejudiciul fiind de circa 1000 lei. În cadrul cercetărilor suspectul şi-a recunoscut faptele, fiind acuzat de comiterea infracţiunii de distrugere. Faţă de acesta s-a luat măsura reţinerii pe o perioadă de 24 ore urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi cu propunerea luării măsurii arestării preventive.

În cadrul cercetărilor efectuate, poliţiştii Compartimentului Furturi din genţi şi buzunare au identificat pe M. CRISTINEL, de 40 ani, din Podu Iloaiei ca fiinf prezumtivul autor al acestei fapte. În urma probatoriului administrat, susnumitul a fost reţinut pe baza de ordonanţă pentru 24 ore pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, urmând ca la data de 14 decembrie sa fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi cu propunere de arestare preventivă.

şi că a discutat telefonic cu administratorul magazinului, care l-a trimis la magazin să ridice suma de 500 lei. Vânzătoarea i-a dat suma de 500 lei, acesta i-a eliberat o chitanţă, după care a plecat grăbit din magazin. Ulterior victima şi-a dat seama că a fost păcălită.

În urma investigaţiilor efectuate de poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale a fost identificat prezumtivul autor al faptei, respectiv G. Marin, de 35 de ani, din mun. Braşov, cunoscut în evidenţe ca infractor voiajor. În prezent se continuă cercetările pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale, recuperarea prejudiciului cauzat şi luarea măsurilor legale ce se impun.

Echipa de poliţişti din cadrul Secţiei nr 8 Poliţie Rurală Leţcani şi Serviciului de Ordine Publică care s-a deplasat la faţa locului  a găsit bovina sustrasă, abandonată pe marginea drumului judeţean 282 E din satul Rediu. Animalul a fost predat părţii vătămate.

În cadrul anchetei efectuate a fost identificat şi prezumtivul autor al furtului, respectiv N. Bogdan, de 22 ani, din comuna Voinesti, jud Iasi, care cu ocazia audierilor a recunoscut fapta comisă.

În cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârsirea infractiunilor de furt calificat si violare de domiciliu calificată. Suspectul a fost reţinut pentru 24 ore, fiind introdus în arestul IPJ Iaşi, urmând ca în cursul zilei de 13.12.2011 acesta sa fie prezentat Parchetului de pe lânga Judecatoria Iaşi cu propunere de arestare preventivă pe o durată de 29 zile.

„Avem multe proiecte la care trebuie cofinanţare dar ne-am descurcat. Terminăm stadionul dar nu-l putem da încă în folosinţă pentru că a fost secetă şi din cauza lipsei apei nu am putut uda gazonul. Am fost nevoiţi să facem altă instalaţie de la conducta principală pentru a avea apă. De asemenea, se lucrează la construcţia unui dispensar nou în Balş. Dispensarul va fi terminat anul viitor şi e realizat din fonduri proprii. Va avea cabinete medicale, sală de tratament, cabinet stomatologic, farmacie. Ar fi fost gata anul acesta pentru că alocasem toţi banii necesari, dar am avut de cofinanţat unele proiecte şi a trebuit să utilizăm o parte din fonduri în acest scop. De asemenea, suntem pe final cu parcul. S-a muncit mult însă rezultatele se văd”, a spus primarul Constantin Apostol.

„Am creat condiţii pentru dezvoltarea unor investiţii private…”

De la Târgu Frumos către Botoşani pe drumul naţional, călătorul trece prin comuna Balş. O comună cu rezonanţe istorice, o comună de oameni gospodari şi mândri, care de la an la an se dezvoltă. Şi chiar într-un ritm susţinut. Aşa că nu este departe de statutul de comună europeană. Administraţia locală a reuşit să realizeze aducţiunea de gaz metan, alimentare cu apă, să modernizeze drumurile şi să iniţieze proiecte pentru asfaltarea mai multor sectoare de drumuri, să amenajeze un parc deosebit în centrul comunei, să realizeze o bază sportivă pentru tinerii comunei, să construiască un dispensar în satul Balş, clădirea fiind „la roşu”, acestea sunt câteva dintre investiţiile iniţiate anul acesta, în an de criză economică, iar toate aceste investiţii publice au creat mediul favorabil dezvoltării în ansamblu a comunităţii. „Am păstrat şi câteva suprafeţe de terenuri pe care le putem pune la dispoziţia unor eventuali investitori. Acum când am creat baza infrastructurii, avem apă curentă, gaz metan, drumuri, nu rămâne decât să găsim soluţii pentru atragerea de investiţii”, a spus primarul de la Balş.

Pe drumul naţional spre Botoşani, prima comună după Târgu Frumos este Balş. Nu mult după intrarea în comună trecătorul întâlneşte un parc modern şi pentru o clipă se gândeşte că-i în Occident. Mergând mai departe vedem şcoli frumos amenajate, trotuare pe marginea drumului naţional, iar în satul Balş am văzut o construcţie nouă despre care am aflat că va fi dispensar cu sală de tratamente, cabinet stomatologic şi farmacie. Vizibilă de la drumul naţional este şi baza sportivă modernă construită recent. Să vezi atâtea obiectve realizate în perioadă de criză înseamnă multă muncă şi preocupare din partea administraţiei locale, înseamnă fonduri europene, guvernamentale şi locale investite în viitorul comunităţii. Pentru că modernizarea unei comunităţi înseamnă dezvoltare pe toate planurile: economic, social, cultural.

„2011 a fost un an potrivit. Terminăm stadionul care putea fi dat în folosinţă, dar din cauza secetei n-am putut uda gazonul şi am fost nevoiţi să facem altă instalaţie de apă. Parcul este spre finalizare. Avem un proiect în programul Casa Verde implementat la şcoala din Boureni. S-a muncit mult la parc pentru că a fost o sumă mică alocată la amenajarea terenului şi acolo au fost izvoare, deci s-a executat un volum mare de lucrări. Apoi în proiect era prevăzută o fântână arteziană de 2 metri diametru, dar am modificat şi am făcut fântână arteziană de 6 metri diametru. Dacă tot facem ceva să fie frumos pentru comunitate, aşa am gândit.

Apoi am reuşit şi am dat drumul la gaz în comună, la apă curentă, la dispensarul din Boureni se lucrează, urmând să facem dispensar şi la Balş. Am câştigat de asemenea un proiect prin care vom amenaja 10,5 kilometri de piste pentru bicilişti care de fapt vor fi trotuare, adică vor avea dublă întrebuinţare. Mai trebuie să facem o grădiniţă la Balş şi mai avem un proiect câştigat pentru amenajarea unui cămin social destinat copiilor defavorizaţi. Toate aceste aspecte privite în ansamblu arată că am atins principalele probleme şi nevoi ale comunei şi eu cred că merita comuna Balş şi un parc de agrement precum cel pe care-l finalizăm acum. Locul de acolo parcă era destinat parcului. Un alt proiect pe care-l avem aprobat vizează modernizarea a 8 kilometri de drumuri cu fonduri europene pe măsura 125. Adunând utilităţile (apă curentă, gaz metan), drumurile modernizate, putem spune că s-a creat o bază pentru dezvoltarea comunei din toate punctele de vedere”, a mai spus primarul comunei Balş.

Şi pentru cine nu ştie comuna este reînfiinţată în 2005, deci cu atât mai greu a fost să se aplice aici o serie de proiecte de anvergură. Însă rezultatele adunate acum vorbesc de la sine. Mai mult de atât, o mare parte din timp administraţia locală a fost ocupată cu problemele de fond funciar, pentru că în vechea organizare administrativă s-au făcut destule… greşeli. Şi totuşi atunci când există voinţă, pasiune, bună credinţă iată că se poate. Aşa se contruieşte, la drumul european o comună europeană.

„Sunt mulţumit dacă şi oamenii sunt mulţumiţi…”

Nimic nu se compară cu mulţumirea oamenilor, a comunităţii în general pentru că munca unui ales local înseamnă mai bine pentru cei ce l-au ales. Tocmai spre această concluzie am primit răspunsul la întrebarea dacă există satisfacţie la nivelul conducerii administraţiei locale pentru reuşitele de până acum. „Tot ce s-a făcut s-a realizat cu dragoste, cu suflet şi ştiu că munca mea e răsplătită pentru că investiţiile erau necesare. Dacă vrei să fii civilizat trebuie să ai de toate. Şi eu sunt mulţumit în raport cu mulţumirea oamenilor. Mai vreau acum să punem în valoare potenţialul comunei. Avem oportunităţi care încă nu sunt exploatate.

În ceea ce priveşte investiţiile nu ne putem opri aici. Avem şi un proiect în programul naţional de dezvoltare a infrastructurii rurale pentru asfaltarea a 6 kilometri de drum. Se va asfalta drumul Balş-Coasta Măgurii şi un drum la Boureni spre zona de vii a satului. Pe restul drumurilor am dus piatră şi le-am amenajat bine. Erau zone în care nu se putea intra dacă ploua. Mai avem un proiect pentru alimentare cu apă la Coastă Măgurii. Acolo trebuie adusă apa din reţea şi pompată într-un bazin de unde va merge în cădere în tot satul Coasta Măgurii. În acelaşi timp, am sprijinit bisericile pentru că şi aceste instituţii sunt ale comunităţii, iar acum vom găsi soluţii pentru a fi racordate la reţeaua de gaz metan, am asigurat iluminatul public permanent, pentru că dacă vrei să fii comună civilizată nu poţi sta pe întuneric. S-a lucrat mult şi la şcoli şi încă mai avem de lucru.

Şi pe latură socială avem un proiect la Ministerul Muncii depus pentru un centru de informare şi specializare în domeniul ocupării forţei de muncă”, a mai afirmat primarul Constantin Apostol.

Important este că în timp de criză se fac investiţii mari, ba chiar cum afirmam şi cu altă ocazie ultimii ani reprezintă perioada cea mai bună în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţilor locale. Numai cine nu vrea nu vede această realitate.

Sfârşitul anului bate la uşă şi gândurile şefului administraţiei locale de la Balş se îndreaptă pline de speranţe spre anul viitor. Pentru comunitatea domniei sale vrea ce-i mai bun, dorindu-le în acelaşi timp oamenilor putere de muncă, sănătate şi un an nou cu multe realizări. (EL)

La data de 8 decembrie, in jurul orelor 17.00, pe timpul desfasurarii unei actiuni specifice pe linia prevenirii si combaterii traficului ilicit cu tigari politisti de frontiera din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni au solicitat inspectorilor vamali efectuarea unui control amanuntit asupra unui autovehicul marca Opel inmatriculat in judetul Iasi.

In urma controlul amanuntit efectuat asupra autoturismului  mai sus mentionat, condus de ieseanul Marius P. in varsta de 30 ani, echipa formata din politisti de frontiera si inspector vamal a descoperit, ascunsa si nedeclarata, in aripile interioare ale autovehicului  cantitatea de 2.020  tigarete ( 2000 marca „Marble” si 20 marca „Golden Gate”)  inscriptionate Duty-free.

Conform preveerilor legale in vigoare barbatul a fost sanctionat contraventional cu amenda in valoare de 7.000 lei, intreaga cantitate de tigari a fost ridicata in vederea confiscarii si autoturismul a fost retinut pana la plata amenzii.

În Austria, de exemplu, statul are interes în dezvoltarea societăţii civile. Un tânăr care nu continuă studiile are de ales între a merge în armată sau a fi voluntar la o asociaţie timp de un an. E stabilit prin lege. Mulţi evident că aleg să fie voluntari şi merg de se înscriu în unele organizaţii ale societăţii civile. În România şi noţiunea de societate civilă a fost distrusă sau făcută după chipul şi asemănarea unor mafioţi care urmăresc de fapt numai interese personale şi de grup. De ce credeţi că a „luptat” la baionetă Cristian Pârvulescu pentru ca Geoană să ajungă preşedinte şi PSD la putere? Pentru a primi şi el un ciolan bun de ros. De ce credeţi că a luptat marele „dizident” Mircea Dinescu la aşa zisa revoluţie? Pentru ca să devină mare moşier cu domeniu. Şi de ce credeţi că tot Mircea Dinescu a „luptat” şi „luptă” împotriva lui Băsescu? Pentru că primea de la „prietenul” Vântu zeci de mii de euro pentru fiecare înjurătură adresată lui Băsescu.

Dar de ce nu există interes pentru dezvoltarea societăţii civile? Simplu. Dacă ar exista societate civilă acum Parlamentul actual ar fi fost desfiinţat. Motivul? Refuzul parlamentarilor de a transpune în practică hotărârea celor mulţi de la referendumul din 2008 pentru reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la un Parlament unicameral. Făcând o paralelă haideţi să vedem ce a făcut noul premier al Italiei în criză şi ce fac parlamentarii români în toată această perioadă de criză. Premierul Italiei a spus că lucrează fără salariu. Ai noştri ca brazii cu euroiii în conturi ascunse şi-au mărit pe timp de criză cheltuielile. Fiecare parlamentar toacă cel puţin 20 000 lei lunar din munca celor mulţi. Dacă ar exista societate civilă s-ar mai întâmpla aşa ceva? Nu. Pentru că s-ar înainta Parlamentului o iniţiativă legislativă din partea societăţii civile, a cetăţenilor, în scopul adoptării uneia sau a mai multor legi în folosul poporului. De asta nu vor parlamentarii şi politicienii în general să există societate civilă.

După revoluţia bunului simţ, acum Crin Antonescu şi-a adus aminte de societatea civilă. Dar de ce nu şi-a adus aminte când liberalii erau la putere? Acum şi-a amintit de societatea civilă pentru că el vrea la putere cu orice preţ şi crede că prin manevre de culise el, care nici nu ieşea parlamentar dacă se lua în calcul numărul de voturi obţinute în colegiul unde a candidat, vrea preşedintele României. Mai nou are şi păreri proaste despre poporul pe care vrea să-l conducă! De râsul curcilor am ajuns! Culmea tâmpeniei ar fi să ajungă preşedinte de ţară un individ care desconsideră poporul şi-l ia în derâdere dar încearcă să-l folosească din patru în patru ani la alegeri.

Aşadar, fără societate civilă nu putem avea pretenţia unor politicieni care să lucreze în folosul poporului…

Din prima locuinţă suspecţii au sustras haine, covoare şi alte bunuri în valoare de 10.000 lei, iar din a doua casă un televizor, un aragaz cu butelie, mai multe obiecte de îmbrăcăminte în valoare de 3.000 lei.

Până în prezent prejudiciul a fost recuperat în proporţie de 60%, cercetările continuă cu suspecţii în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt calificat.

Istoria comunei este bogată şi se scrie în continuare pentru că în ultimii ani, Bivolariul a cunoscut o puternică dezvoltare care în mare parte se datorează priceperii şi tenacităţii primarului Liviu Teodorescu. Comună mare formată din satele: Bivolari, Soloneţ, Tabăra, Buruieneşti şi Traian, aşezarea de pe malul Prutului numără 4 500 de suflete care se ocupă cu agricultura, cu creşterea animalelor atât la noi în ţară dar şi în Spania ori Italia având în vedere că şi de aici populaţia a plecat masiv la muncă în străinătate.

Majorat la primărie

Liviu Teodorescu lucrează în primăria comunei de 18 ani, mai bine spus şi-a făcut majoratul la primărie şi mare parte din această perioadă a fost edilul şef al comunei. A prins în funcţia de primar toate guvernele care s-au succedat la putere după Revoluţie şi cu fiecare în parte a trebuit să lucreze pentru a face din comuna Bivolari una dintre cele mai frumoase şi mai dezvoltate aşezări de pe întreaga Vale a Prutului. Cei care vor merge în această comună fie numai în treacăt vor vedea că nu sunt vorbe goale şi că în comuna aceasta chiar s-a făcut ceva, chiar dacă partidul din care face parte s-a aflat în opoziţie şi chiar dacă a fost şi este criză financiară. Aceasta e încă o dovadă că o mul sfinţeşte locul şi dacă este pricepere şi putere de muncă se pot face lucruri mari şi cu posibilităţi mici. Un exemplu în această privinţă este noul sediu al primăriei. Peste tot prin Moldova, am văzut sedii de primării impozante cu arhitecturi care de care mai futuriste. Au fost băgate în aceste clădirii zeci de miliarde. Unele au ieşit aşa cum trebuie, altele nu sunt decât nişte hanuri de prost gust în care au fost îngropaţi mulţi bani publici. La Bivolari, primarul Liviu Todorescu a reuşit să realizeze cu numai 3,5 miliarde de lei vechi una dintre cele mai moderne primării din Moldova renovând fosta creşă a CAP. „Vechea primărie nu mai corespundea cerinţelor dar mai ales volumului foarte mare de lucru pe care îl avem cu oamenii. În plus de asta nu este normal ca să faci lucrări de modernizare a comunei şi să funcţiionezi ca administraţie locală într-un sediu mai vechi de 100 de ani. Am apelat la resursele locale şi cu o sumă relativ mică am reuşit să construim un sediu de primărie care să le ofere funcţionarilor un climat de muncă normal şi în care oamenii care vin cu probleme la primărie să se simtă foarte bine. Am folosit sediul fostei creşe a CAP şi spun eu că este un sediu foarte bun şi modern”, ne-a declarat primarul comunei Bivolari. Centrul de comună din Bivolari este cu totul şi cu totul deosebit. Şcolilele comunei sunt modernizate şi dotate cu parcuri de joacă pentru copii. Instituţiile de interes public se prezintă foarte bine dar poate una dintre cele mai importante realizări pentru imaginea comunei este parcul cu aspect urban pe care primarul Teodorescu a reuşit să îl construiască în urma acceptării la finanţare a unui proiect pe mediu. Valoarea proiectului a fost de 12 miliarde de lei vechi şi finalizarea proiectului este cu totul şi cu totul deosebită. Parcul de la Bivolari se întinde pe o suprafaţă de 23 700 de metri pătraţi şi este prevăzut cu alei pietonale, bănci, alei întregi cu trandafiri, brazi ornamentali. Aici au fost amenajaţi nu mai puţin de 18 000 de metri pătraţi cu gazon iar iluminatul public este efectuat prin stâlpi de iluminat ecologic prevăzuţi cu celule voltaice. „Este unul dintre obiectivele dragi mie şi este o lucare care chiar reprezintă comuna noastră. Unii spun că nu le trebuie parcuri şi că banii ar fi putut fi folosiţi în alte direcţii. Eu spun că este un lucru minunat şi oamenii din comuna noastră chiar se pot bucura de această realizare”, ne-a mai spus primrul comunei Bivolari.

Realizări contra curentului

Liviu Teodorecu este membru PSD şi ne-am fi aşteptat să întâlnim şi la domnia sa o atitudine ostilă actualei puteri politice aşa cum am întâlnit la mulţi dintre colegii săi de partid primari în comunele Moldovei. Liviu Teodorecu nici nu laudă Guvernul dar nici nu-l înjură. Este mulţumit de ce a reuşit să realizeze în ultimii ani în comună şi consideră că dacă s-a reuşit să se facă ceva acest lucru se datorează continuităţii sale în funcţie dar mai ales untităţii şi profesionalismului echipei pe care o are în subordine. Una dintre cele mai mari realizări ale actualului mandat al primarului Todorescu este accesarea finanţării unui proiect depus la măsura 322 care a avut rolul de a schimba mult în bine faţa comunei şi de a pune bazele unei noi perioade de modernizarte a Bivolarilor. „La acest proiect s-a muncit foarte mult şi a trebuit să trecem prin furcile caudine ale sistemului. Nu este foarte uşor să accesezi fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii pentru că sistemul de acordare a acestora este foarte complicat şi cerinţele sunt multe. Am fost norocoşi să primim finanţarea. Implementarea proiectului înseamnă mult pentru viitorul comunei noastre. În cadrul acestuia am asfaltat 5 kilometri de drumuri comunale în satele Bivolari, Soloneţ şi Tabăra, am modernizat şi dotat cu tot ceea ce este necesar căminul cultural şi am început construirea unei grădiniţe în satul Tabăra”, ne-a mai spus primarul comunei Bivolari. Alte proiecte vitale pentru comunitate pe care primarul Liviu Teodorescu le-a depus şi la care aşteaptă finanţare sunt; proiectul pentru construirea reţelei de canalizare în comuna Bivolari şi implementrea sistemului de iluminat public cu sursă de nergie alternativă. Primarul doreşte plantarea de stâlpi de iluminat dotaţi cu celule volatice care şi-au aratăt randamnetul şi utilitatea în parcul din centru civic al comunei. Gândurile de viitor ale primarului Liviu Teeodorescu pentru comuna Bivolari sunt mari şi mai trebuie numai ca situaţia financiară generală să devină mai bună pentru ca proiectele pe care le gândeşte pentru dezvolatrea comunei să prindă contur. Domnia sa ne-a mai spus că până la finanţarea unor noi proiecte şi începerea de noi investiţii în comună mai trebuie făcute unele lucruri care ţin numai de conştiinţa cetăţenilor. „Îmi doresc tot ceea ce este mai bun pentru comuna noastră şi pentru cetăţenii noştri. Îmi doresc ca învăţământul să fie mai de calitate pentru că am asigurat acestui segment toate condiţiile. Vreau ca la Bivolari să funcţioneze un liceu pentru că îndeplinim toate condiţiile transformării şcolii de arte şi meserii într-o unitate de învăţământ situată pe o treaptă superioară. Vreau ca agricultura să fie performantă şi produsele oamenilor să fie cumpărate la adevărata lor valoare şi nu în bătaie de joc cum se întâmplă acum. Îmi doresc multe lucruri bune pentru comuna mea. Am realizat destule dar întotdeauna este loc şi de mai bine. Nu ne-am propus să facem minuni dar când îţi afci treaba cum trebuie apar şi rezultatele. La sfârşitul acestui an le urez truturor oamenilor din comuna Bivolari multă sănătate şi fericire şi sper că anul care va veni va fi mai bun şi vom putea să realizăm împreună lucruri mult mai bune şi mai măreţe decât cele pe care le-am făcut până acum”, ne-a spus în încheiere primarul Liviu Teodorescu. (Marius HERMENIUC)

Pe parcursul acţiunii au fost verificate 285 de autorisme, fiind aplicate 194 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 28 000 lei. Totodată, pentru nerespectarea legislaţiei rutiere au fost reţinute în vederea suspendării 39 de permise de conducere, fiind ridicat şi un certificat de înmatriculare.

În noaptea de 28 spre 29 noiembrie, orele 02.00, o patrulă din cadrul Secţiei 7 de Poliţie Ion Neculce  a prins în flagrant pe H. Bogdan, de 19 ani, din com.Brăieşti, jud.Iaşi, care conducea autoturismul poprietate personală prin centrul comunei susmenţionate fără a poseda permis de conducere. Întrucît prezenta halenă alcoolică a fost testat cu aparatul drager, rezultatul fiind de 0,36% alcool pur în aerul expirat.

În ambele cazuri au fost întocmite dosare penale,  şoferii fiind transportaţi la spital pentru recoltarea de probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au identificat prezumtivul autor al acestei fapte, respectiv pe S. Ionut, de 27 ani, din Holboca, stabilindu-se că acesta, în data de 28 noiembrie, a pătruns în locuinţa părţii vătamate, pe uşa ce nu era asigurată şi a sustras bunurile menţionate anterior. Până în prezent a fost recuperat laptop-ului, care a fost restituit proprietarului.
Cercetările continuă, în vederea recuperării în totalitate a prejudiciului, în sarcina suspectului reţinându-se comiterea infracţiunii de furt.

În dimineaţa zilei de 29 noiembrie, Secţia 2 Poliţie Rurală Ciurea a fost sesizată de B. Elena, de 62 ani, din com. Mogoşeşti, jud. Iaşi, despre faptul că în perioada 21-27 noiembrie, persoane necunoscute, prin forţarea unui geam, au pătruns în locuinţa fiului său, care locuieşte în aceeaşi localitate şi care în prezent se află plecat în Italia, de unde au sustras un TV, un LCD, 2 DVD, mai multe obiecte de îmbrăcăminte şi alte aparate electrocasnice, valoarea prejudiciului fiind de 10 000 lei.

În cadrul anchetei efectuate de poliţişti a fost identificat V. Constantin, de 40 de ani, din com. Mogoşeşti, jud. Iaşi, stabilindu-se că acesta este prezumtivul autor al faptei şi că în perioada susmeţionată, prin forţarea unui geam din partea din spate a locuinţei, a pătruns în locuinţă în mai multe rânduri, de unde a sustras mai multe bunuri. În timpul cercetărilor au fost recuperate şi predate părţii vătămate o parte din bunuri, în valoare de 5 600 lei.

În cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, iar suspectul a fost reţinut pentru 24 de ore urmând ca în ziua de 30 noiembrie să fie prezentat instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă

Comuna Sireţel este una dintre cele mai frumoase din nord-vestul judeţului Iaşi şi are o particularitate care îi conferă un aer misterios şi străvechi: peste jumătate din suprafaţa de 5 590 de hectare a comunei este acoperită de codri seculari aşa cum este şi făgetul secular de la Humoşu, principalul obiectiv turistic al comunei. Aşeazată între nişte dealuri de o frumuseşe monumentală, comuna Sireţel este formată din satele: Sireţel, Slobozia, Bezerlogi, Satu Nou şi Humoşu. Populaţia comunei depăşeşte cu puţin 4 000 de suflete şi se ocupă cu creşterea animalelor, agricultura şi cu munca la pădure. Sireţelul este un important bazin pomicol aici existând numeroase livezi de pomi fructiferi şi o adevărată tradiţie pentru această ocupaţie. La prima vedere comuna arată foarte bine din punct de vedere gospodăresc. Drumurile sunt îngrijite şi cele care nu sunt asfaltate sunt pietruite şi întreţinute cu simţ de răspundere. Şcolile comunei funcţionează în clădiri moderne ca şi celelalte instituţii de interes public.

Un primar harnic dar fără „noroc” politic

Din 2004, primar al comunei este Gheorghe Ancuţa, un om despre care oamenii din Sireţel au numai vorbe bune şi care s-a străduit în aceşti ani să facă ceva pentru comunitatea care l-a ales în două rânduri să le reprezinte interesele. „E greu să faci multe pentru oamenii tăi mai ales când partidul pe lista căruia ai fost ales s-a aflat mai mult în opoziţie. La noi nu contează partidul ci omul cu realizările şi eşecurile sale. Oamenii noştri sunt cuminţi şi înţelegători dar nu le vine nici lor bine când văd că în alte comune cu mult mai puţine probleme se alocă fonduri cu nemiluita numai datorită faptului că primarul este reprezentatntul partidului aflat la putere. Banii ar trebui acordaţi în funcţie de nevoile unei comunităţi şi nu trebuie luat în calcul că primarul de la Sireţel nu face politica nu ştiu cărui partid. Dacă Guvernul nu alocă fonduri primarilor pe care nu-i controlează politic măcar să nu ne pună beţe în roate atunci când facem proiecte şi dorim să accesăm fonduri europene. La Bruxelles nu se ţine cont de culoarea politică. Acest lucru se întâmplă numai aici la noi aşa cum se întâmpla în vremea domniilor fanariote. Să nu creadă cineva că nu am reuşit să facem proiecte pentru dezvoltarea comunei. Am făcut proiect pentru accesarea de fonduri europene la măsura 322 dar ne-a fost întors din drum din cauza unor chichiţe pe care numai nişte funcţionari răuvoitori puteau să le găsească. Problema este că fiecare proiect pe care îl facem implică foarte mulţi bani pentru firmele de proiectare şi consultanţă şi multe alte cheltuieli. Dacă faci proiectul respectiv şi îţi este mereu respins îţi vine să te laşi păgubaş şi să cauţi şi alte surse de finanţare nu numai de acestea care se acordă pe criterii politice”, ne-a declarat Gheorghe Ancuţa, primarul comunei Sireţel. Proiectul întocmit de primăria acestei comune viza cele mai mari investiţii care au fost făcute vreodată în caeastă zonă. „Proiectul cuprinde modernizarea prin asfaltare a unor drumuri comunale, construirea reţelelor de apă potabilă şi canalizare, construirea şi dotarea unui cămin cultural nou dar nu a fost să fie. Suntem puşi pe lista de aşteptare şi sperăm să răsară soarele şi pentru oamenii din comuna noastră. Sperăm din tot sufletul ca situaţia economică generală să se redereseze şi să putem accesa fondurile necesare implementării acestui proiect pentru că nu este un moft ci o strictă necesitate. Consider că numai cu finanţări europene mai putem face ceva pentru modernizarea infrastructurii de transport pentru că banii de la Consiliul Judeşean sunt puţini şi cu toate acestea pe noi ne-au ajutat foarte mult. Datorită unui proiect al Consiliului Judeţean pe teritoriul comunei noastre au fost asfaltaţi 5 kilometri de drum judeţean ceea ce nu este deloc puţin. În ciuda greutăţilor cu care ne-am confruntat şi pe care le întâmpinăm zilnic în activitatea noastră, am reuşit în ultimii ani să modernizăm o serie de drumuri comunale şi săteşti. Am reuşit asfaltarea nui drum comunal pe o distanţă de 1 kilometru. Printr-un proiect finanţat de SAPARD am reuşit asfaltarea a 10 kilometri de drum care duce în satul Humoşu. Am construit 7 poduri şi podeţe pe care le-am realizat la cele mai înalte standarde de calitate şi în permanenţă am întreţinut reţeaua de drumuri comunale pietruite. Aceasta este destul de mare, are peste 20 de kilometri şi costurile pentru întreţinere sunt mari dar reuşim să ne descurcăm. Sper ca cei de la Consiliul Judeţean să găsească fondurile necesare să asfalteze drumul judeţean care leagă comuna Dolhasca de Hârlău şi care trece pe teritoriul comunei noastre pentru că este absolut necesar ca acest drum să fie modernizat. Pe porţiunea de drum care ne aparţine noi am făcut lucrări de întreţinere şi se poate circula în condiţii chiar civilizate”, ne-a mai spus Gheorghe Ancuţa.

Am remarcat în comuna Sireţel starea foarte bună în care se află şcolile de aici şi primarul ne-a spus că alături de drumuri, instituţiile de învăţământ au fost şi vor fi prioritare în activitatea sa. „M-am străduit ca şcolilor şi grădiniţelor din comună să le asigur mereu cele necesare şi aici nu mă refer numai la lemne de foc pentru că un învăţământ de calitate nu se poate face numai cu lemne în sobă. Le-am asigurat dotarea şi toate condiţiile de care au nevoie pentru a face un învăţământ de calitate la Sireţel. Am depus un proiect pentru construirea unei baze sportive la care aşteptăm finanţare şi care va fi foarte util şi şcolilor din comună”, ne-mai precizat primarul de la Sireţel. În legătură cu aducţiunea de apă şi construirea reţelei de canalizare, Gheorghe Ancuţa ne-a spus că Sireţelul face parte dintr-un proiect comun împreună cu Lespezi, Tătăruşi şi Cristeşti pentru a construi o reţea mai amplă de distribuţie a apei potabile care să fie adusă din acumularea de la Timişeşti şi a unei reţele de canalizare care să fie prevăzută cu staţii de epurare în fiecare unitate administrativă care face parte din acest proiect. „Este un proiect foarte mare şi sper ca în cel mai scurt timp să fie identificate fondurile necesare implementării ca să intrăm şi noi în rând cu lumea din acest punct de vedere”, ne-a mai spus Gheorghe Ancuţa.

Primarul de la Sireţel are dreptate. Sunt foarte multe lucruri de făcut şi numai cu sursele proprii ale comunităţii lucrări de anvergură nu se pot realiza. Pentru câţi bani a avut la dispoziţie administraţia comunei în ultimii ani s-au făcu destul de multe lucruri bune. „Eu nu pot să spun că nu sunt mulţumit de ceea ce am realizat în ultimii ani dar durerea mea cea mare este proiectul 322 care mi-a fost respins. Poiticul a intervenit în dauna noastră şi este trist că se întâmplă astfel de lucruri. Poate că anul care vine va aduce mai multă bunătate în inima celor responsabili de soarta comunelor şi vom intra şi noi în atenţia lor. Eu nu aştept pomană sau milă de la cineva. Doresc să-mi fie aprobate spre finanţare proiectele pentru care am muncit şi am cheltuit din banii comunei. Dacă aceste proiecte vor fi puse în aplicare vom putea spune că Sireţelul se apropie cu paşi mari de statutul de comună modernă”, ne-a spus în încheiere Gheorghe Ancuţa, primarul comunei ieşene Sireţel. (Marius HERMENIUC)

Perseverenţă şi hotărâre

Ca şi în alte zone ale Moldovei, comuna Belceşti, deşi este una dintre cele mai mari unităţi administrative ale regiunii, nu a beneficiat de proiecte majore de investiţii din cauza intervenţiei factorului politic. Primarii care s-au succedat la conducerea acestei comune nu au fost pe placul administraţiilor judeţene şi naţionale şi din această cauză multe primării din zonă le-au luat-o înainte celor de la Belceşti în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură şi în alte lucrări de dezvoltare a comunităţilor. Experienţa administrativă vastă a primarului Constantin Petraş a început să îşi spună cuvântul  şi la Belceşti lucrurile au început să se mişte. „Trebuie să faci orice pentru a rezolva problemele comunităţii care te-a ales. Trebuie să baţi la multe uşi care se deschid foarte greu, să ai răbdare şi să vorbeşti cu cei care au pâinea şi cuţitul. Trebuie să ştii exact ceea ce îţi doreşti pentru oamenii care te-au ales şi să îţi susţii idealul cât mai bine. Trebuie, în primul rând să fii un om corect şi trebuie să ai un dram de noroc pentru a convinge oamenii care te-au uitat atâţia ani să se uite şi peste problemele tale”, ne-a mai spus primarul comunei Belceşti. Domnia sa ne-a prezentat o serie din proiectele pe care le-a început în toamna acestui an şi care vor fi finalizate în cel mai scurt timp pentru a face loc altora pentru că nu de proiecte s-a plâns primarul Petraş ci de lipsa banilor pentru finanţarea lor. „Am fost prinşi în proiectul guvernamental pentru asfaltarea a 10.000 de kilometri în mediul rural şi am început asfaltarea drumului care leagă centrul de comună cu satul Liteni. Este o lucrare de mare anvergură care se întinde pe o suprafaţă de 4,4 kilometri şi este numai începutul planurilor noastre de asfaltare a drumurilor comunale şi săteşti. Pentru acest drum mă străduiesc să găsesc finanţare încă de când am intrat primar dar abia acum am reuşit prin foarte multă muncă să înduplec Guvernul să investească şi în comuna noastră. Sper ca situaţia economică generală să se redereseze şi cei în drept să găsească banii necesari pentru a ne finanţa proiectele la care s-a muncit atât de mult şi care ne sunt absolut necesare pentru dezvoltarea comunei.  Tot în domneiul infrastructurii de transport am reuşit să pietruim cu utilajele proprii încă 10 kilometri de drumuri comunale şi acest lucru nu poate decât să ne bucure pentru că a lucra cu utilajele noastre reprezintă cel mai bun mod  de  a face economii importante la bugetul local. Firmele care închiriază utilaje sau prestează lucrări de piteruire şi întreţinere a drumurilor au preţuri foarte mari şi în actualele condiţii economice nu ne-am fi permis să achităm facturile. Ar fi fost un efort financiar pe care nu ni l-am fi putut permite. De aceea, consider că achiziţionarea utilajelor de către primăria Belceşti a fost unul dintre cele mai bune lucruri pe care le-am făcut în acest mandat. Am vorbit despre economiile la bugetul local care sunt o mare prioritate pentru administraţia pe care o conduc şi vreau să vă dau următorul exemplu. Pentru lucrările de pietruire a drumurilor am cumpărat beton concasat de cea mai bună calitate care ne-a costat mult mai ieftin decât piatra şi acest lucru înseamnă încă o importantă economie la buget. Reţeaua nostră de drumuri comunale este foarte vastă şi mai este mult de lucru dar sper că vom reuşi să rezolvăm toate problemele în această direcţie.  În afară de lucrările la drumuri în această toamnă am reuşit să continuăm lucrările la aducţiunea de apă în satele Ulm şi Liteni  şi avem promisiuni ferme că vom primi finanţare pentru inceperea lucrărilor la proictul de construire a reţelei de canalizare. Sunt lucruri pe care le-am făcut într-un timp relativ scurt şi acestea sunt rezultatele strădaniei noastre pentru a dezvolta această comună minunată în care mai sunt atâtea de făcut. Sper ca oamenii din Belceşti să înţeleagă că peste tot este este foarte greu şi dacă reuşeşti să obţii bani pentru asfaltarea unui kilometru de asfalt este o mare realizare.”, ne-a mai spus primarul Constantin Petraş.

Şcolile sunt prioritare

Una din marile probleme cu care se confruntă comuna Belceşti este lipsa  clădirilor adecvate în care să funcţioneze şcolile. În urmă cu câţiva ani, Ministerul învăţământuluia început construcţia de şcoli noi în comuna Belceşti dar lucrările au stagnat din cauza lipsei de fonduri. Primăria s-a văzut pusă în faţa unei situaţii grave. „Şcolilele nu au mai fost finalizate din cauza lipsei banilor. Am bătut multe drumuri la minister pentru ale prezenta celor de acolo situaţia grea de aici de la noi. Este foarte greu ca 2000 de copii să înveţe în foste crâşme şi în clădiri care nu sunt propice desfăşurării unui proces de învţământ corespunzător. Suntem descoperiţi la acest capitol dar avem promisiuni că în cel mai scurt timp Ministerul Educaţiei va face eforturi finaciare pentru a rezolva problema locaţiilor de la Belceşti. Nu am avut nici bani pentru conservarea lucrărilor începute şi această situaţie în care se află şcolilele comunei reprezintă o adevărată piatră de moară în activitatea nostră a celor de la primărie. Suntem puşi în în situaţia de aştepta ca Guvernul să realizeze că de investiţia la şcolile din comuna noastră depinde viitorul a 2000 de elevi ceea ce reprezintă foarte mult , pentru că aceşti elevi reprezintă viitorul comunei noastre. Sper ca problema şcolilor să înceapă a fi rezolvată din primăvara anului viitor. Un alt lucru bun pe care l-am făcut în această toamnă a fost acela că am devenit acţionari la Gaz Nord –Est şi în cel mai scurt timp vom începe lucrările la aducţiunea de gaz metan în comuna Belceşti.

Tradiţii la Belceşti

Dacă sfârşitul acestui an a fost unul în care planurile de dezvoltare a comunei ale primarului Constantin Petraş au început să se transforme în realitate pură domnia sa consideră că oamenii de aici trebuie să aibă nişte sărbători de iarnă pe măsură. „La noi la Belceşti avem nişte obiceiuri de iarnă extraordinare. Măştile care sunt confecţionate la noi sunt unicat în Moldova iar tradiţiile sunt pe măsură. În preajma sărbătorilor vom organiza un spectacol în cadrul căruia vom prezenta toate tradiţiile existente în comuna noastră. Spectacolul va fi susţinut şi de celebra noastră formaţie de fanfară cu care ne mândrim şi care etse una dintre cele mai cunoscute din zona Moldovei. Oamenii din Belceşti merită acest spectacol cum de altfel merită să aibă o comună civillizată. Le mulţumesc pentru înţelegere şi răbdare şi poate anul care vine va fi unul mult mai bun pentru noi toţi”, ne- mai spus în încheiere Constantin Petraş, primarul comunei ieşene Belceşti. (Marius HERMENIUC)