Săptămâna trecută s-a dovedit a fi bogată cultural, astfel că în doar două zile s-au produs lansările a trei  apariţii editoriale. Vineri, 11 martie, în cocheta sală de lectură a Bibliotecii judeţene Mihai Eminescu, la conducerea căreia se află Cornelia Viziteu, în prezenţa a peste 50 de iubitori de carte, jurnalistul Ioan Rotundu Dângeanu şi-a lansat lucrarea Lumea lu’ Rotundu, o culegere de texte jurnalistice publicate în ultimii patru ani în presa botoşăneană. Cartea este a doua de acest gen, după ce în urmă cu trei ani un alt ziarist botoşănean, Traian Apetrei, îşi lansase cartea Bucuriile mele. Cunoscut pentru aciditatea exprimării şi a talentului de narator, Ioan Rotundu s-a dovedit de-a lungul a peste 15 ani de muncă jurnalistică un condeier apreciat de prieteni, dar şi de cei care s-au aflat în vârful peniţei sale critice. Lumea lu’ Rotundu este o carte de reportaje apărută la Editura Agata, condusă de Ion Istrate, un promotor al lucrărilor scrise de oamenii de cultură botoşăneni. „Lumea mea nu este tocmai una morală, motiv pentru care am încercat s-o mai dreg, completând-o cu o serie de reportaje din ţară, despre frumuseţile naturale, nealterate de imoralitatea clasei noastre politice… În volumul de faţă am dezvăluit metodele, mijloacele prin care politicienii au obţinut mult râvnitul mandat al funcţiei eligibile şi odată cu el succesul la privilegiile puterii. Insist să se înţeleagă că am făcut-o în scopul de a sancţiona public faptele reprobabile, pentru a feri generaţiile viitoare de comiterea aceloraşi greşeli şi nu pentru a ponegri sau supune oprobiului public personalitatea acestora. Dealtfel, majoritatea personajelor din cartea de faţă sunt cu cariera politică pe sfârşite, urmînd ca istoria şi divinitatea să le mai judece faptele”, a ţinut să menţioneze Ioan Rotundu în prefaţa lucrării sale. Iar pentru exemplificare, reproducem un fragment din reportajul intitulat Festivalul harbuzului, un debut cu ghinion, apărut pe 30 august 2008 şi unde printre altele se scrie: „Deşi invitat, preşedintele PDL, Cătălin Flutur, n-a onorat cu prezenţa festivalul. Lipsa sa poate fi pusă pe seama faptului că în Botoşani se desfăşura propriul său festival, cel al Berii devenit al Verii Timişorene. În schimb, portocaliul Mihai Tâbuleac a venit, a mâncat, a cuvântat şi a plecat însoţit, printre alţii de un personaj deşirat, despre care am aflat că-l cheamă Bulgaru şi că o perioadă a fost şeful contrabandei cu ţigări din zona Bulevardului, nu departe de sediul Poliţiei din Botoşani. N-am priceput ce rol avea el în preajma preşedintelui Tâbuleac, dar poate voi afla cândva”.

Iar sâmbătă, 12 martie, în sala de marmură a Teatrului Mihai Eminescu au avut loc lansările cărţilor Istoria teatrului la Botoşani, volumul 2, autor Ştefan Cervatiuc şi Recapitulare scrisă de Constantin Adam. Prezentată de scriitoarea şi poeta Lucia Olaru Nenati, fost director al teatrului botoşănean, Istoria teatrului la Botoşani, volumul doi, cuprinde viaţa culturală a urbei botoşănene din perioada 1900 – 1924 şi a fost editată în cadrul unui proiect susţinut de Primăria şi Consiliul local al municipiului Botoşani. „Teatrul are trecut şi viitor, are istorie care trebuie cunoscută de către botoşăneni şi nu numai. Este o carte fascinantă a iubirii de teatru de către publicul avizat al vremurilor trecute”, a spus Lucia Olaru Nenati. (Gabriel BALAŞA)