Rubrică realizată de prof. Maria Şalaru. Interpretă de folclor românesc

Consiliul Judeţean Vrancea, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vrancea, Primăria şi Consiliul Local al Comunei Năruja, judeţul Vrancea, au organizat la sfârşitul lunii iunie cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Comoara Vrancei, la care au participat grupuri vocale, grupuri instrumentale, solişti vocali şi solişti instrumentali de muzică folclorică românească din judeţele Bacău, Vrancea, Iaşi, Suceava şi Bistriţa Năsăud.

A fost pentru mine, dragi cititori, un nou prilej de a mângâia inima Vrâncioaiei, de a săruta pe suflet urmaşii ei şi ai feciorilor ei, fii de legendă ai neamului moldovean viteaz, iubitor de libertate, păstrător al cântecului înveselitor, de dor sau jale, al versului, portului şi dansului popular, care i-au dat în istorie identitatea, rostul şi credinţa! Am sorbit aerul veacurilor Vrancei, aşezată la răspântii de principate, desfăcute şi readunate de atâtea ori în cursul istoriei ţării. Mi-am scufundat ochii în apele Nărujei, ce-au rotit şi poate mai rotesc şi acum pietre de moară cioplite de tatăl meu, pietrarul şi dascălul de la Delenii Ieşilor, Ilie Şalaru. Pietrele acestea de ani şi ani au râşnit şi timpul şi grâul pâinii dulci! Am lăcrimat cu cerul! Oceane de ape au curs pe Moldova, de veacuri, dar ca acum, în ultimii ani, când norii plumburii întunecă la nesfârşit cerul şi sufletele, parcă niciodată nu au adus atâtea drame asupră-ne. Ape şi drame e Moldova, din nou! Crestele munţilor Vrancei la care priveam aşteptând un semn mi-au îngăduit speranţa că viitorul copiilor noştri va fi mai frumos şi mai bun; manifestări ca acest festival aduc această speranţă pe arcul orizontului lor.

Vremea neprielnică ne-a reunit pe toţi – interpreţi, juriu şi spectatori – în Căminul Cultural de la Năruja, gospodărit de prezbitera din comună, un om numai suflet şi un suflet numai omenie şi lumină. Este de înţeles că nu s-a putut organiza un spectacol în aer liber, în amfiteatru, un spaţiu în faţa căruia se deschide un peisaj montan magnific şi, de aceea, directorul festivalului, Eugen Dănuţ Stoianof a optat pentru Căminul Culural.

Am făcut parte din juriu, dragi cititori, împreună cu Steluţa Popa (etnomuzicolog), Ileana Vieru (redactor muzical la Societatea Română de Radiodifuziune), Eugen Dănuţ Stoianof, (director la instituţia organizatoare), Nicolae Galaton (director Centrul de Cultură Bistriţa Năsăud). Premiile au fost distribuite astfel: premiul I la secţiunea Grupuri vocale – Grupul Vocal Bărgăuanca din Fundul Bârgăului, Bistriţa Năsăud; premiul II – Grupul Muguraşii din Paltin, jud. Vrancea; premiul III – Grupul Vocal din Năruja, Vrancea; menţiune – Grupul Vocal din Reghiu, Vrancea.

La categoria Solişti vocali au fost premiaţi: premiul I – Simona Mazăre din Dumbrăveni, judeţul Suceava, 14 ani; premiul II – Mariana Hurjui din Năruja, Vrancea; premiul III – Maria Cozmina Cornea, din Nistoreşti, Vrancea, 16 ani; menţiuni – Silvia Bordeianu din Bacău, 14 ani şi Eugenia Horoba din judeţul Bistriţa Năsăud.

La secţiunea Solişti instrumentişti au fost laureaţi, în ordinea premiilor: Florin Sas din Bistriţa Năsăud (taragot); Toader Fega, din Nistoreşti, Vrancea, (cimpoi); Ion Stanciu din Nereju, Vrancea (cimpoi, fluier, caval); Toader Tigăroi din Bistriţa Năsăud (vioară).

La secţiunea Grupuri instrumentale, au fost premiaţi: Grupul de fluieraşi din Scobinţi – Iaşi; Cimpoieşii din Nistoreşti – Vrancea; Fluieraşii de la şcoala Paltin – Vrancea; Taraful de la Nereju şi Buciumaşii din Spulber – Vrancea.

Concurenţii au fost acompaniaţi de Grupul instrumental Dor Românesc din Bistriţa Năsăud, sub bagheta dirijorului Anghel Urs. Am susţinut recitaluri, eu, Domnica Dologa şi Alexandru Pugna.

Cu aceasta îmi iau din nou rămas bun de la cititorii noştri. Pe săptămâna viitoare, când le doresc un cer înseninat şi să le ajute Dumnezeu ca apele revărsate peste casele şi câmpiile lor, să se întoarcă în matcă, spre a ne readuna, ca să rezidim casele, să ştergem lacrimile şi să o putem lua de la capăt!