Este titlul unei recente declaraţii politice susţinute în această săptămână de Gheorghe Marcu – senator PSD de Botoşani şi pe care o reproducem în totalitate: „Declaraţia politică vine ca o reacţie la comentariul făcut de oficialul BNR, Nicolae Cinteză, cu privire la efectele aplicării OUG 50/2010 în care afirmă următoarele: „Băncile aşteaptă ca unele prevederi să le solicite reglementatorului, adica statului român. Instituţiile statului nu ar trebui să se implice în aşa ceva. Este aberant.”

Faţă de remarca precizată sunt câteva intrebari la care trebuie găsite şi răspunsuri. Cum nu trebuie ca instituţiile statului să se implice în aşa ceva? Care sunt obligaţiile BNR-ului? Cine aberează de fapt?

Amintim distinsului oficial că în conformitate cu prevederile legilor româneşti, una din principalele atribuţii ale BNR îl reprezintă autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare. În acelasi timp, amintita instituţie trebuie să apere interesele statului român şi indirect  interesele cetăţenilor României. Cu o indiferenţă sau complicitate plasată în zona  nisipurilor mişcătoare şi cu o atitudine pasivă din partea celor care trebuiau să aibă o atitudine clară şi realistă am externalizat sistemul bancar, externalizând practic „sângele economiei româneşti“. Astfel, pentru circa 5 miliarde euro am înstrăinat zeci de miliarde euro, iar acum, pentru a răspunde nevoilor sociale tot mai acute, suntem constrânşi să apelăm la împrumuturi. Nemaiavând lichidităţi, cu naivitate şi incompetenţă din partea unora, dar cu rechinism din partea altora, şi având acordul marilor maeştri ai pieţelor financiare internaţionale, statul român a fost pus să ia credite de aproximativ 20 miliarde euro, din care circa 17 miliarde euro au fost şi vor fi folosiţi pentru capitalizarea băncilor cu capital străin din România. Sunt banii noştri? Nu. Noi vom rambursa acest împrumut ? Da. Un lucru este cert: împrumutul va fi plătit de românul onest şi cinstit cu complicitatea şi ipocrizia aşa – zisului român destept. Tot pentru oficiali BNR, precizez că instituţia în care activează este parte componentă al Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară şi au obligaţia să conlucreze cu celelalte autorităţi pentru reglementarea, supravegerea şi controlul pieţelor componente ale sistemului fiscal. OUG 50/2010,  reprezintă practic transpunerea Directivei 48/ 2008 a Comisiei Europene, cea care  reglementează contractele de credit pentru consumatori în arealul Uniunii Europene. Aceasta directivă trebuia implementată în legislaţia româneasca până la data de 11 iunie 2010. Oare şi actele normative emise de instituţiile europene sunt aberante ?

Potrivit datelor statistice, aproximativ 4,5 milioane persoane au cel puţin un credit, numărul lor depăşind numărul  total de salariaţi. Fiind această situaţie, nu putem să fim indiferenţi de  modul cum sunt trataţi cetăţeni români în relatia cu băncile privind creditele bancare. Actul normativ stabileşte criterii de bun simţ, privind drepturile clienţilor bancari de a şti ce plătesc de a-şi cunoaste comisioanele şi de a avea acces la formulele de calcul ale dobânzilor.Aceiaşi atitudine de sprijin pentru cetăţenii lor am remarcat-o şi în celelate state, membre ale Uniunii Europene.

Sunt revoltat de  opinile  părtinitoare ale unor oficiali din BNR  care fac dificilă separaţia dintre loialitatea lor faţă de statul român  şi implicit faţă de cetăţenii României şi acea ipocrizie a purtătorilor de gulere albe atât de des utilizată în domeniul bancar, motiv pentru care am intitulat aceasta declaraţie simplu: Cămătăria patronată de BNR”.