Decât mulţi funcţionari care mai mult încurcă, mai bine puţini, bine plătiţi şi buni profesionişti

De ce mint cu neruşinare liderii sindicali de teapa lui Vasile Marica de la Sed Lex? De ce sunt nemulţumiţi românii de instituţiile statului? De ce nu sunt autostrăzi şi drumuri bune? De ce sistemul de sănătate omoară? De ce sistemul de învăţământ dă naştere la analfabeţi cu diplome? De ce funcţionarii publici şi multe alte categorii de bugetari nu-şi fac treaba? De ce Justiţia condamnă găinarii şi lasă liberi mafioţii (aici intră şi politicieni)? De ce se risipeşte banul public şi nimeni nu răspunde? De ce să plătim în 2010 sporuri pe care unii funcţionari le-ar fi primit în 2004? De ce să plătim în 2010 pensii de sute de milioane lei vechi? De ce să nu încaseze statul român 600 milioane euro din contractul păgubos făcut de Adrian Năstase şi Dinu Patriciu pentru rezervele de petrol ale României? Zeci de întrebări cu un singur răspuns: un sistem prost creat de comuniştii lui Iliescu îmbrăcaţi în haine capitaliste, un fel de oligarhie comunistă, căruia acum i-a venit scadenţa.

A ajuns funia la par

Nici nu ştim de unde să începem cu înşiruirea aberaţiilor create în timp, din 1990 până în 2010, cărora le-a venit scadenţa acum. Iar scadenţa o plăteşte tot poporul minţit cu neruşinare de două decenii.

Regimul Iliescu, în vreo 14 ani, nu trebuia să angajeze atât de multe rude şi slugi politice în instituţiile statului. Nu trebuia să promoveze ideea că poţi sta acasă iar statul e obligat să-ţi asigure traiul. Nu e posibil ca jumătate din populaţia României să beneficieze de ajutoare sociale sub diverse forme. ~n orice localitate cât de mică se găsesc oameni cu stare, însă primesc ajutoare sociale ori subvenţii de la stat fără nicio logică. ~n acelaşi timp, toţi „urlă” că vor drumuri, apă la robinet, canalizare, curent electric pe orice deal, gaz metan, şcoli moderne etc. Dar statul cu ce să le facă, dacă jumătate din populaţia ţării „fură” din banii statului în loc să contribuie la buget prin muncă?

Guvernul Tăriceanu nu trebuia să tripleze numărul instituţiilor publice pe care să le populeze cu mult popor şi prost pregătit popor, dar bine văzut de partidul care e în toate! ~n aproape 3 ani de guvernare liberală au fost angajaţi în sectorul bugetar peste 600 000 oameni şi s-au cheltuit pentru clientela politică peste 3 miliarde euro!

Acum a venit ceasul scadenţei. Al 13-lea ceas, că al 12-lea a trecut demult! Dacă au fost umflate structurile de stat cu 600 000 de oameni, atunci 600 000 să fie trimişi la muncă în sectorul privat. Că de muncă este, poftă de muncă nu prea este! Atenţie, nu e vorba de dat afară şi lăsat fără un loc de muncă, aşa cum spun neprofesioniştii de la televiziunile lui Vântu şi Voiculescu, realitatea şi antenele. Cei mai mulţi indivizi, care au populat instituţiile statului în ultimii ani, nu ştiu să facă nimic sunt nişte rataţi. Nu sunt profesionişti care s-au pregătit pentru acele posturi iar acum rămân „pe drumuri”. Tot aceşti „năpăstuiţi” au plătit nişte diplome la „Universitatea X şi 0”, iar acum au pretenţii de lefuri pentru studii superioare. Un exemplu în acest sens îl reprezintă lucrătorii angajaţi cu miile la Direcţiile de Asistenţă Socială din toate judeţele. Aceştia au intrat cu studii medii întâi, ca muncitori necalificaţi. Apoi au plătit nişte diplome şi cică au studii superioare. Dar fac acceaşi muncă necalificată. Supraveghează persoane cu handicap. Aşadar, munca nu s-a schimbat, e aceeaşi muncă necalificată, dar ei au pretenţii şi chiar primesc salarii mari pentru că au studii superioare… {i mai grav e că în unele centre de asistenţăsocială există mai mult personal de supraveghere decât asistaţi.

Un alt exemplu de mulţi şi … prin instituţiile statului îl găsim la Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice din fiecare judeţ. Administraţia Finanţelor Publice trimite corespondenţă tuturor agenţilor economici, pe banii contribuabililor, evident, fără să conteze dacă o firmă are sau nu datorii la Fisc. Pentru un leu datorie un contribuabilul primeşte un plic pentru care AFP a plătit 8 lei Poştei Române. Ba chiar şi pentru zero lei datorie AFP cheltuie 8 lei ca să trimită un plic unui agent economic! Unde este eficienţa?

Când am sesizat acest aspect ni s-a spus că documentele sunt generate automat de calculator. Păi dacă există calculator care face treaba în locul oamenilor de ce mai sunt atâţia funcţionari? Ce ar trebui făcut? Dacă angajaţii plătiţi de stat nu sunt în stare să trieze corespondenţa şi s-o trimită doar pe cea care trebuie, atunci trebuie disponibilizaţi, trimişi să-şi caute de muncă în altă parte. Adresele generate de calculator trec prin mâinile mai multor funcţionari de la AFP. Aceştia le pot citi iar pe cele cu un leu datorie sau chiar cu zero lei datorie nu le trimit, numai ca să cheltuie nişte bani aiurea. Asta în situaţia în care calculatorul nu poate fi programat să „genereze” cum spun funcţionarii numai pentru societăţile cu datorii. {i e doar un exemplu minor, care arată că risipa e generalizată.

Ce să mai spunem de faptul că un kilometru de drum costă la Vaslui de două ori mai mult decât la Suceava sau la Bacău de trei ori mai mult decât la Galaţi?

Unii mor în spitale, alţii ies rataţi de pe băncile şcolii…

Personalul medical vrea aceleaşi venituri aberant de mari, medicii de familie vor să primească sume cât mai mari, dar să nu-şi respecte programul, să pretindă şpagă, cei din spitale nu răspund când se îmbolnăveşte pacientul din cauza mizeriei din unităţile spitaliceşti, iar frişca de pe tort este Casa de asigurări de sănătate. Acesta-i sistemul de sănătate care înghite sume uriaşe anual, dar nu are medicamente pentru bolnavi, nu eliberează medicamente compensate decât celor cu „pile”, pentru că restul medicamentelor gratuite (plătite din bugetul de stat) sunt comercializate ilegal de medici. Altfel spus, unii medici în cârdăşie cu farmaciştii fură medicamentele destinate pensionarilor şi altor categorii care ar trebui să beneficieze de gratuităţi. {i tot medicii protestează!

Revenind la Casa de asigurări de sănătate trebuie spus clar că instituţia a fost creată de Guvernul Năstase pentru a închide gura sindicaliştilor. Unii lideri sindicali mai guralivi au fost cumpăraţi cu posturi în Consiliile de Administraţie ale Caselor Judeţene pentru Asigurări de Sănătate, ba chiar unii au ajuns manageri chiar dacă nu erau decât nişte bieţi strungari de profesie.

~n sistemul de învăţământ situaţia este la fel. Cadrele didactice profesioniste, îndrăgostite de profesie, tac şi-şi fac treaba, înţeleg situaţia dar tot aceşti profesori sunt dezavantajaţi. Rar găseşti directori de şcoli ajunşi acolo pe criterii de competenţe. Cei mai mulţi sunt neprofesionişti dar slugi politice şi pentru acest „merit” primesc lefuri uriaşe.

La fel se petrec lucrurile şi-n breasla funcţionărimii. Jumătate dintre funcţionarii publici sunt angajaţi să stea degeaba. Afirmaţia reiese din cifre. Din 2007 până în prezent au fost angajaţi peste 600 000 funcţionari. Statul mergea în 2007 cu aproape 800 000 angajaţi, iar acum sunt aproape 1,5 milioane şi merge mult mai prost. Asta ne arată că toţi cei 600-700 000 bugetari trebuie să dispară din sistem, că sunt plătiţi degeaba.

Cine protestează?

O parte a presei „toacă” zi de zi tema unui protest general, ba chiar încearcă să acrediteze ideea unei revoluţii sociale. Nimic adevărat în aceste afirmaţii. Cu tot sprijinul acestei prese de partid la cel mai mare protest din ultima perioadă abia dacă s-au adunat câteva sute de oameni. Angajaţii din sectorul bugetar, că ei ar trebui să reprezinte armata de protestatari în opinia acelor lucrători în presă, care mai au bun simţ şi văd realitatea, nu ies în stradă pentru că ştiu ce muncă depun şi ce lefuri primesc. ~n sinea lor îşi dau seama că statul risipitor nu poate rezista la nesfârşit.

La fel, majoritatea covârşitoare a pensionarilor. {i nici n-ar avea dreptul să iasă în stradă aceste categorii sociale. E prima dată în istoria postdecembristă a României când toţi bătrânii, indiferent dacă au muncit sau nu în viaţa lor activă, primesc un sprijin de la stat (pensie socială). {i atunci apare întrebarea cine şi de ce protestează? Păi sunt nemulţumiţi magistraţii, parlamentarii şi alţi funcţionari ori foşti lucrători la stat care vor avea pensii mai mici şi venituri mai mici, dar egale cu munca prestată şi contribuţia fiecăruia la fondul de pensii. Nu poţi să ai pretenţii la nesfârşit să primeşti nişte bani nemunciţi.

{i uite aşa am ajuns la fundul sacului, adică în ceasul al 13-lea, iar funia s-a strâns tare lângă par şi ne sufocă. Fără economiile anunţate de preşedinte România poate călca lejer pe urmele Greciei. Dar nu se ştie dacă ţara noastră va fi salvată de UE.

Cum se vor aplica reducerile de salarii, pensii, subvenţii?

Acest moment trebuia să vină. Era un dezmăţ generalizat. Dacă „Geonel” sau „Floricică”, politicieni de frunte, visau noaptea frumos lângă o damă de lux, a doua zi propuneau dublarea salariilor şi pensiilor. Ceilalţi de teapa lor, care au intrat în politică pentru că nu prea ştiu să facă altceva, prindeau din zbor iniţiativa şi o treceau prin Parlament. {i aşa devenea lege. Niciunul însă n-a spus celor mulţi care acum vor fi afectaţi că acele majorări se vor face pe datorie. Ce gospodar serios angajează familia în datorii ca să plece în concediu la mare? Aşa trebuia gândit şi la nivel naţional. N-avem bani, cheltuim cât avem, nu aruncăm cu banii în câini fără să intereseze cine va plăti aceste datorii. „De ce au risipit, au furat, banii obţinuţi din privatizări şi cum ne reduc nouă pensiile?”, m-a întrebat o pensionară care a spus că primeşte 700 lei lunar. Ce poţi să răspunzi la o astfel de întrebare? Tare curios aş fi ce ar răspunde Tăriceanu că el a risipit 3 miliarde euro sau Năstase care a dat rezervele de petrol pe nimic lui Patriciu, devenit acum un foarte … inteligent om de afaceri…!

Că a ajuns funia la par am înţeles. Important acum este modul de aplicare a acestor reduceri. Dacă tot cei mulţi cu venituri (salarii şi pensii) mici vor suporta greul, iar parlamentarii, de exemplu, se vor plimba în străinătate pe banii statului, atunci nu e bine. Deja Mircea Geoană se plânge săracul că senatorii nu mai au bani pentru a se deplasa în străinătate, când vor şi unde vor…! Neruşinare, în condiţiile în care un pensionar cu 500 lei pensie va primi mai puţin vreo 6 luni, ca România să nu intre în faliment… Dar aşa politicieni avem! Ei se îngrijesc de deplasările în străinătate nu de soarta celor mulţi! Aşadar, totul în acest moment depinde numai de modul cum se vor aplica reducerile. Cum se vor aplica în teritoriu măsurile adoptate la centru… (EL)