Este replica preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, la afirmaţia reporterilor ziarului regional Informatorul Moldovei privind poziţia fruntaşă în domeniu a judeţului Suceava.

În Suceava se lucrează la infrastructura rutieră, fie că-i drum naţional, judeţean, comunal, se lucrează la alimentări cu apă, canalizări, aducţiuni de gaz metan, la dezvoltarea sectorului privat pe turism de toate categoriile, iar obiectivul de bază al CJ este transformarea Bucovinei într-o alternativă la Valea Prahovei.

Rep: Dle preşedinte, Suceava e pe primul loc la accesarea fondurilor europene şi oricine trece prin judeţ vede că se lucrează. Care-i reţeta succesului?

Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur: Nu Suceava e pe primul loc. Iaşul, fiind pol de creştere economică este mai sus. Din acest motiv i se alocă din start 120 milioane euro pe Programul Operaţional Regional (POR). Şi apoi nu poate fi vorba că Suceava intră în concurenţă cu altcineva. Dacă ne uităm la valoarea alocată Iaşului, pentru că e metropolă, observăm că e mai mare. Bine, acolo e vorba şi de zona metropolitană în care intră mai multe comune limitrofe.

Ca accesare, în general, însă şi eu cred că noi am grăbit lucrurile, am puţină experienţă şi ştiu ce înseamnă să faci treburile la timp. Judeţul Suceava are proiecte multe şi în general regiunea Nord Est e fruntaşă în ţară la accesarea fondurilor. Aş începe cu POR, unde noi avem în multe domenii proiecte în derulare. În primul rând, pe drumuri, avem peste 30 milioane euro, dar şi celelalte judeţe au. Nu ştiu dacă la ei se lucrează, dar la noi toate drumurile prinse în proiecte sunt în lucru. Unele sunt finalizate deja. Şi mai avem o listă de aşteptare. Un alt proiect mare pe polul de dezvoltare urbană este Cetatea de Scaun. Valoarea proiectului este de 22 milioane euro. Suceava e primul oraş din ţară care a depus proiect pe această măsură şi s-a aprobat. Alt proiect aflat în faza licitaţiei este cel privind modernizarea centrului civic al municipiului Suceava. Aici e meritul primarului Lungu. Modernizarea include parcări subterane, asfaltări de drumuri principale în municipiu, amenajări de spaţii verzi, iluminat public şi aşa mai departe. Prin investiţiile derulate şi proiectele ce urmează să înceapă Suceava suportă o modernizare masivă. De asemenea, avem proiectul pentru şoseaua de centură. Anul acesta ne-am propus finalizarea a 5,6 kilometri, sunt zece milioane euro alocaţi anul acesta şi probabil lucrările vor fi mai mari de suma asta. Urmărim ca sectorul care se finalizează din şoseaua de centură să primească traficul greu care vine dinspre Fălticeni şi merge spre Rădăuţi. Un proiect IPSA, de 52 milioane euro, pentru municipiul Suceava e alt proiect mare. Acesta presupune înlocuirea infrastructurii de apă şi canalizare, iar lucrările sunt spre final acum. La nivel de judeţ am început alte două proiecte mari, de aproape 50 milioane euro, pe colectare, prelucrare şi gestionare deşeuri. Acest proiect presupune amenajarea a 7 000 puncte de colectare, vreo 7 staţii de prelucrare a deşeurilor în judeţ şi două gropi de gunoi. Deja am semnat contractul pentru prima groapă de la Moara care a început. Am înaintat documentaţia şi la sfârşitul anului vom avea licitaţia pentru cel mai mare proiect, în valoare de 120 milioane euro, pentru alimentare cu apă şi canalizare în judeţ. Sunt în jur de 100-150 000 de cetăţeni care vor benefica de apă curentă şi canalizare în judeţ. Proiectul este pe Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu. Sigur şi oraşele din judeţ au proiecte. Fălticeniul are un proiect pe dezvoltare de 6 milioane euro, care-i aproape finalizat şi înseamnă modernizare străzi. Câmpulung, Vatra Dornei, Rădăuţi au proiecte pentru şosele de centură pregătite, de asemenea Fălticeniul are proiect în acest sens. Un alt aspect important e legat de drumul naţional 17 care anul acesta se va finaliza şi acum arată deja a şosea europeană, de la Suceava spre Vatra Dornei şi în continuare spre Cluj. Cred că trebuie să aducem în atenţie şi faptul că 18 comunităţi au deja proiecte de dezvoltare aprobate, în Programul de dezvoltare rurală pentru modernizarea satului românesc, pe măsura 3.2.2. Mai sunt alte comunităţi care trebuie să <<intre>> acum, deci dacă mergeţi în judeţ veţi vedea că se lucrează. Găsiţi şantiere în multe zone ale judeţului, unde se realizează reţele de apă, canalizări, săli de sport, drumuri şi multe alte obiective.

Un alt proiect important este cel privind modernizarea spitalelor din Suceava, Rădăuţi şi Siret. Deja spitalul judeţean din Suceava a beneficiat de investiţi în ultimii doi ani şi acum o să descoperiţi o transformare majoră, de la spaţii verzi, locuri de parcare, până la modernizarea şi dotarea secţiilor spitaliceşti. 17 secţii sunt deja modernizate şi urmează celelalte. Aici noi am început un proces amplu de modernizare, iar CJ s-a implicat în forţă, am alocat mulţi bani.

„Interesul meu este să aduc turişti în pensiunile noastre şi să mergem şi noi dincolo în Ucraina să ne vindem marfa…”

Nemulţumirea mea mare este legată de drumurile judeţene. Mai avem multe drumuri judeţene de modernizat. Dar avem şi programe transfrontaliere cu Moldova şi Ucraina, în special cu Ucraina. Chiar astăzi (joi, 10 iunie, n.r.) avem o întâlnire strategică, unde discutăm programe cu partea ucraineană. Sunt programe de până la 10 milioane euro ca valoare. Interesul meu este modernizarea drumului care să ajungă la Izvoarele Sucevei şi să vină şi ucrainienii cu un drum spre Izvoarele Sucevei, în aşa fel încât Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei să fie <<legate>> de drum şi de frontieră ca să vină turişti în pensiunile noastre şi să mergem şi noi dincolo şi să vindem marfa. Noi am asfaltat drumul, mai avem 7 km până în frontiera cu Ucraina, deci la noi este foarte simplu. Vrem ca şi ucrainienii să prindă un drum strategic spre graniţă, apoi să modernizăm punctul de graniţă şi tot în acest proiect vreau să mai prindem un drum forestier, Bobeica se cheamă, de la Izvoarele Sucevei, care coboară pe Valea Bistriţei Aurii, ca să legăm Valea Dornelor de Izvoarele Sucevei şi de Ucraina. |stea sunt proiecte pregătite şi aşteaptă evaluarea la comisia pentru proiecte transfrontaliere. Acesta ar fi unul dintre proiectele strategice mari care va lega cu Ucraina acea zonă de munte cu potenţial turistic. Alt proiect strategic este regularizarea râurilor Siret şi Suceava. Prin acest proiect încercăm să regularizăm râurile cu tot cu afluenţi, atât la noi cât şi la ucrainieni. Interesul nostru este să fie integral, să existe puncte de colectare şi secţiuni cu zone de inundare controlată. Dacă odată vine Siretul mare, fie la noi fie la ei, noi trebuie să ştim ce suprafeţe sacrificăm, ca să salvăm sate în aval. Aici lucrăm la o strategie în proiectul transfrontalier, cu staţii hidrologice la distanţă care să transmită automat nivelul apei, la fel cum e şi pe Prut.

„Suceava este alternativă la Valea Prahovei…”

Revenind la Suceava, eu cred că trebuie să ne implicăm mult în proiecte de turism. Adică, proiectul nostru mare a fost şi rămâne să transformăm Bucovina într-una din destinaţiile atractive şi într-un brand al României. Pe lângă Delta Dunării, cetăţile medievale din sudul Transilvaniei, Bucovina are ce arăta. Şi atunci acest proiect }inut al mănăstirilor care l-aţi văzut începe de la indicatoare rutiere, parcări, ghiduri, popasuri pe cumpăna apelor, pe panorame, ca să vezi cu binoclul până departe, până la tot ce înseamnă centre de informare turistică. Acum se construieşte la Suceava un centru naţional de informare turistică, apoi construim un centru al pelerinilor la Gura Humorului, pentru că am început şi proiectul Pelerin în Bucovina şi vrem aici să încurajăm această formă de turism. Până la urmă, turismul de pelerinaj aş putea spune că e de criză, nu-ţi trebuie mulţi bani să vii în pelerinaj cu cortul la Putna.

În aceste proiecte am implicat foarte mult pensiunile şi asociaţiile din turism. Şi sunt, avem aproape 400 de pensiuni. Asta arată că Suceava a devenit alternativă la Valea Prahovei şi o spun categoric, cu responsabilitate pentru că aici găsim preţuri mici, iar gastronomia te ademeneşte în zonă. Asta le-am spus mereu oamenilor, să-şi promoveze ceea ce ştiu să facă mai bine. Am făcut eforturi şi i-am luat la Viena, la Bruxelles ca să le fac reclamă.

FGCR are filială regională la Suceava

Mai avem o prioritate acum şi vă spun în premieră, mâine (vineri, 11 iunie, n.r.) lansăm la Suceava filiala pe Moldova a Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), pentru investiţii în agricultură garantate de stat. Interesul nostru este să încurajăm micii fermieri, în parteneriat cu băncile, să le garanteze împrumuturi mai ales tinerilor care nu au cu ce garanta.

Tot prioritate este promovarea produselor bio; aici iar ne luptăm destul de tare pentru promovarea lor. N-am eu pârghii, ca şi CJ, dar ce depinde de mine, promovarea, acţiuni naţionale şi internaţionale, mă implic. De exemplu, acum ne chinuim să deschidem o reţea de magazine, cu produse din Bucovina, în Bucureşti. Pentru început vor fi mai multe magazine în sectorul 3 şi în sectorul 6. Cerere există. Sunt producători, cum e baciul de la Câmpulung Moldovenesc, cu produse din carne pe care le vinde în Piaţa Amzei şi oamenii stau la rând ca să cumpere. Noi am înfiinţat Asociaţia Produs în Bucovina, are 83 de membri, în special procesatori şi vrem să ieşim în ţară şi în afară ca să-şi vândă produsele. Avem mărul de Fălticeni, caşcavalul de Dorna, preparatele din carne şi fel de fel de produse bio căutate pe piaţă, dar încă nu îndeajuns cunoscute pentru că nu li s-a făcut reclamă, promovare. Astea sunt în linii mari, priorităţile Consiliului Judeţean Suceava şi ale mele acum. Dar sunt şi neîmpliniri, nu putem spune că am rezolvat totul. Pe infrastructură, anul trecut s-a lucrat bine, se lucrează şi anul acesta şi e un pas mare înainte. (În numărul viitor citiţi despre bogăţiile Bucovinei şi punctele de atracţie ale Sucevei, dar şi în legătură cu proiectele de 1,2 miliarde euro iniţiate până acum în acest judeţ al Moldovei.) (EL)