Google

„N-am putut trece linia de sosire…”

Written on:June 14, 2010
Comments
Add One

Încălcând orice „reguli” primarul Constantin Chirilă a reuşit să dea startul dezvoltării în toate planurile la Prisăcani, în judeţul Iaşi

„Din cauza multitudinii de probleme restante, chiar dacă s-au iniţiat în ultimii doi ani investiţii mari, nu pot spune că am trecut linia de sosire. De fiecare dată trebuie să ne întoarcem, ba să rezolvăm probleme privind arhiva, ba la legislaţia privind fondul funciar şi numai cu sportul am început de la zero, iar rezultatele (medalii, diplome şi acţiunile care au promovat comunitatea) sunt excelente”, afirmă primarul Constantin Chirilă.

PrisacaniProiect pe măsura 3.2.2. aprobat la finanţare, care include înfiinţarea reţelei de canalizare şi construcţia pe 8 kilometri, cu staţii de repompare şi staţie de epurare, la Moreni şi Prisăcani, amenajarea stadionului comunal şi a centrului comunei, cu alei pietonale, apoi modernizarea a câte două uliţe în fiecare sat, anul acesta, investiţia ridicându-se la 150 000 lei, demersuri cu succes pentru asfaltarea drumului judeţean care traversează comuna, rezolvarea problemei privind transportul copiilor care învaţă la licee din Iaşi, promovarea sportului, în special a sportului cu balonul oval, „pentru că sportul educă şi formează caractere”, după cum afirmă primarul Chirilă, fost sportiv de performanţă, schimburi de experienţă cu „rudele” din Franţa, acestea sunt câteva reuşite ale administraţiei locale în doar doi ani de când la cârmă se află primarul Constantin Chirilă.

Omul sfinţeşte locul…

Nu degeaba am dat un titlu simbolic acestui reportaj din comuna Prisăcani judeţul Iaşi. Regula cu omul sfinţeşte locul e valabilă peste tot, însă aici, unde aproape două decenii nu s-a mişcat mai nimic, unde prin „definiţie” se spune că zona ar fi caracterizată de o sărăcie cruntă, unde în 2008 era noroi peste tot, iar prin centrul comunei trecea un drum plin de gropi, de nici autobuzele dinspre Iaşi nu „intrau”, unde atmosfera era tristă în 2008 aproape de lehamite, totul pare că a renăscut şi chiar dacă e situaţie de criză la Prisăcani se lucrează, iar eforturile administraţiei locale se văd permanent în obiective realizate, în promovarea zonei, în acţiuni care mai de care mai interesante.

Cea mai mare investiţie din istoria comunei trebuie să înceapă. Proiectul cu fonduri europene în valoare de 2,5 milioane euro se află în faza de execuţie şi include canalizare cu staţii de repompare şi staţie de epurare, amenajarea stadionului, alei pietonale pe 3 kilometri şi amenajarea centrului comunei.

Dacă până nu demult, la Prisăcani se ajunge „dând prin gropi” iată că s-au găsit soluţii, la insistenţele primarului Constantin Chirilă, pentru a se asfalta drumul judeţean care traversează comuna. Acum la Prisăcani se ajunge pe un drum asfaltat, iar zona a devenit mult mai căutată. Are potenţial agricol, are oameni gospodari care zi de zi identifică soluţii pentru a dezvolta diverse activităţi, dar mai are şi o echipă de succes în fruntea administraţiei locale. Şeful administraţiei locale a pus accent pe valorile comunei, elevii şi tinerii, pe promovarea sportului ca „obiect” de educaţie a voinţei şi de formare a caracterului fiecărui copil sau tânăr. Altfel spus, aici am găsit o manieră de abordare aparte în ceea ce priveşte problemele de ansamblu ale comunităţii. Am „căzut” la Prisăcani chiar după o manifestare de excepţie, Memorialul Nicolae Balcan, manifestare organizată de Federaţia Română de Rugby, Primăria comunei Prisăcani, AS Prutul Prisăcani, CS Pilierul Prisăcani. A fost prima ediţie a manifestării, s-a desfăşurat pe stadionul comunal, transformat în stadion de rugby, au participat AS Nordic Sport Dorohoi, CS Şc Gura Humorului, Şcoala generală Gârbeşti, CS Rugby Paşcani, CS Şc Bârlad, Gr Şc Unirea Paşcani, SC Cozmesti, CS Şc LPS Suceava, CS Şc Unirea Iaşi, AS Pilierul Prisăcani şi s-a bucurat de un succes enorm şi de apreciere, atât din partea celor care au concurat, dar mai ales din partea comunităţii. Iată că se petrece şi ceva bun la Prisăcani, iar cotidianul monoton a dispărut, spuneau cei mai mulţi dintre cetăţenii prezenţi la manifestare.

„Întreaga activitate pe linie sportivă a echipei din primărie este voluntară. Dar sportul formează caractere şi noi trebuie să avem grijă de copiii noştri. Alături de acest grup de iniţiatori urmează să se alăture nume mari din rubgy-ul românesc care vor ajuta la identificarea talentelor tinerilor noştri în acest frumos sport. De ce să nu credem că şi de aici se va forma viitorul nucleu de stejari al României?

Şi dacă e vorba de echipă trebuie spus că într-o echipă de rugby trebuie să ai opt jucători puternici şi activi, doi uşori şi vicleni, patru solizi şi rapizi şi unul, la urmă, model de nepăsare şi sânge rece – aceasta este proporţia ideală şi printre oameni, ca echipa să fie de succes”, spune mândru de reuşită primarul Constantin Chirilă.

Biroul primarului de la Prisăcani a devenit neîncăpător în ceea ce priveşte trofeele şi diplomele obţinute în sport şi, mai nou, în activitatea şcolară. Competiţia a fost lansată şi cine nu are talent pentru sport intră în alt domeniu, mai afirmă primul gospodar. Colectivul de cadre didactice apreciat de administraţia locală stimulează copiii să participe la diverse acţiuni de creaţie şi rezultatele nu întârzie să apară. Până la urmă performanţa este cheia reuşitei în viaţă şi dacă e aşezată pe poziţia pe care trebuie atunci o comunitate are succes.

Spuneam de învăţământ şi nu putem omite manifestările de tipul Ultimul clopoţel din 2010 sau Zilele şcolii, activităţi care au bucurat în egală măsură elevii, profesorii şi părinţii. „Chiar dacă e criză economică, nu putem băga capul în nisip, copilul trebuie stimulat să se dezvolte, să aibă aspiraţii, să-şi cultive talentul. Asta facem prin aceste acţiuni. Şi tot pentru copii, pentru cei care au terminat opt clase aici şi învaţă acum la licee din Iaşi, am găsit o soluţie ca ei să facă naveta în condiţii optime şi să trăiască în continuare în familie, ceea ce cred că este mult mai bine pentru ei, dar şi pentru părinţi. Primăria nu cheltuie nimic, dar am găsit o variantă mult mai ieftină decât gazda în oraş, dar şi mult mai bună pentru copii.

Legat de elevi, de şcoală, am încercat să-i sensibilizăm şi în ceea ce priveşte curăţenia comunei. O dată pe săptămână, la Prisăcani, se desfăşoară Ziua Verde a comunei. În acea zi se adună gunoaie de prin comună şi astfel de mici încercăm să-i facem pe copii mai responsabili.

De asemenea, ne-am implicat în accesarea fondurilor europene de către tinerii din comuna noastră. Vreau să spun cu asta că nu numai investiţiile publice mari trebuie să le avem în vedere, pentru că viaţa unei comunităţi este complexă şi toate laturile sunt în atenţia noastră.

Apoi avem un parteneriat de succes cu localităţi din Franţa. Nu demult, o delegaţie formată din consilieri locali şi reprezentanţi ai Primăriei, alături de formaţia Muguraşii de la Şcoala de Arte şi Meserii Prisăcani, a răspuns invitaţiei autorităţilor din Saint Pierre les Elbeuf, Franţa, de a continua schimbul de experienţă. Prestaţia artistică deosebită a Muguraşilor de la Prisăcani şi frumuseţea dansului şi portului popular au cucerit inimile francezilor. Vizita a repezentat o deschidere pentru lansarea de noi proiecte împreună cu partea franceză. Înfrăţirea şi colaborarea strânsă a comunei Prisăcani cu una dintre cele mai dezvoltate regiuni din Franţa nu poate decât să ne aducă decât beneficii”, a mai spus în continuare primarul Constantin Chirilă.

Plan de modernizare a drumurilor în fiecare sat, „recuperarea” întârzierilor de tot felul şi alte investiţii ambiţioase…

Spuneam anterior că primul gospodar consideră că nu a reuşit să treacă linia de sosire. Fost sportiv de performanţă, lucrând apoi într-un domeniu unde e nevoie de iniţiativă, responsabilitate şi acum în fruntea comunei aplică aceeaşi strategie, am putea spune, adică urmăreşte succesul, dar e „faultat” de anumite restanţe, „cozi”.

A reuşit prin insistenţe ca accesul în comună să se facă pe un drum modernizat şi acum legătura cu oraşul e la îndemâna oricui. A luptat şi a reuşit să iniţieze lucrări de modernizare a unităţilor de învăţământ, a sprijinit bisericile, a insistat pentru modernizarea principalelor drumuri din comună, iar acum a ajuns la faza în care an de an se modernizează drumuri săteşti. Anul acesta administraţia locală va moderniza câte două uliţe în fiecare sat al comunei. Investiţia se ridică la 150 000 lei şi a început din satul Măcăreşti, localitatea cea mai îndepărtată de oraş. În total se vor moderniza 6 kilometri de uliţe. În fiecare sat se va începe cu drumul cel mai circulat, Poarta }ărnii cum îi spun sătenii. O altă acţiune în derulare este legată de „botezarea” străzilor şi uliţelor săteşti. Acţiunea e începută de anul trecut şi în acest sens au fost organizate mai multe dezbateri publice.

Aşadar, viaţa e altfel la Prisăcani, în judeţul Iaşi, pe malul Prutului şi ar putea fi măcar tot aşa în multe alte comunităţi, dacă oamenii aleşi să conducă destinele acelor zone ar „sfinţi” locurile…

„…Constat cu admiraţie că trăitorii Prisăcanilor sunt oameni harnici şi inimoşi…”, scrie regizorul şi actorul Ion Sapdaru în ziarul local. Mai spune omul de teatru că maşina roşie a primarului Constantin Chirilă e ca un utilaj de pompieri care aleargă peste tot unde „arde”… (CT)

Leave a Comment