Gospodărită bine, comuna Preuteşti din judeţul Suceava cu peste 7 000 de locuitori face investiţii importante şi în timp de criză

Comună mare, nevoie de investiţii după mărime şi proiecte la fel de importante am găsit la Preuteşti în judeţul Suceava, ceea ce arată că dezvoltarea unei comunităţi depinde în primul rând de administraţia locală şi vrednicia primarului.

Investiţii din bugetul local de vreo 15 miliarde lei vechi şi anul acesta, din care cea mai importantă priveşte modernizarea prin betonare a unor drumuri, proiect pe măsura 3.2.2 în lucru, pentru realizarea reţelei de canalizare şi construcţia unei grădiniţe noi, alimentare cu apă finalizată ce aşteaptă să fie dată în folosinţă după terminarea canalizării, şcoală nouă prin Banca Mondială la care se aşteaptă începerea lucrărilor, sprijin pentru biserici, modernizarea unităţilor de învăţământ, acestea sunt câteva reuşite ale primarului Alexandru Aniţa pentru comuna Preuteşti.

„În fiecare an am reuşit să facem investiţii şi din bugetul local. Procentul de colectare a taxelor şi impozitelor locale a fost de 95% anul trecut şi astfel am primit un buget care ne permite să facem şi investiţii. Dacă ne ajută Dumnezeu, anul acesta şi la anul vom termina de betonat toate centrele localităţilor. Anul acesta sper să betonăm circa 3 kilometri de drum. Avem în lucru şi proiectul cu fonduri europene pe măsura 3.2.2 însă, dar drept să vă spun dacă ar fi să mai încep o dată nu aş face-o. E prea multă birocraţie, apar contestaţii peste contestaţii şi până începi lucrarea efectiv durează mai bine de un an”, spune primarul Alexandru Aniţa.

Modernizarea comunităţii continuă an de an în „ciuda” crizei…

Lângă Fălticeni, la vreo 5 kilometri, începe comuna Preuteşti din judeţul Suceava, o comună cu peste 7 000 de locuitori, care poate fi considerată motorul dezvoltării zonei, prin proiectele şi investiţiile derulate în ultimii ani.

Nici n-am ieşit bine din Fălticeni, că am ajuns la intrarea în comuna Preuteşti. După trecerea peste nivel cu calea ferată am întâlnit o mică unitate de producţie unde sunt asamblate case din lemn. „Proba” sau „modelul” arată trecătorului prin zonă că intrat în patria a meşterilor în lemn renumiţi în ţară şi peste hotare. E primul argument pentru a vizita comuna Preuteşti şi întreaga zonă. Dar în comună mai găsim 7 biserici şi 3 mănăstiri, adevărate monumente de spiritualitate, unele cu sute de ani vechime, peisaje deosebit de frumoase, oameni vrednici şi oportunităţi ce pot fi exploatate. Apropierea de oraşul Fălticeni şi investiţiile publice în modernizarea comunităţii derulate în ultimii ani au făcut comuna mult mai atractivă pentru dezvoltarea unor activităţi economice.

Pe drumul judeţean cam plin de gropi două utilaje se chinuiau să înceapă treaba, respectiv astuparea gropilor. Şi era ora 9,00! Dar acesta-i alt subiect. Mai trebuie precizat că drumul judeţean e prins şi într-un proiect amplu de modernizare, dar până vor începe lucrările e bine că se astupă gropile.

Când am ajuns în centrul comunei, primarul era afară şi vorbea cu muncitorii care lucrau la un gard de fier forjat la căminul cultural. Ca la oamenii gospodari! Ulterior ne-a spus că în acea zi avea şi o licitaţie pentru modernizarea unor drumuri. „Am făcut şi anul trecut, facem şi anul acesta investiţii atât din bugetul local cât şi pe proiecte. Avem o licitaţie pentru betonarea a trei kilometri de drum. Anul acesta şi la anul cred că terminăm de betonat centrele localităţilor. În fiecare an am făcut investiţii şi din bugetul local. Aş spune că ne avantajează formula de calcul a bugetului, în funcţie de mărimea comunei, numărul de locuitori şi procentul de colectare a taxelor şi impozitelor locale. Anul trecut am reuşit să realizăm un procent de 95% la colectarea taxelor locale”, spune primarul Alexandru Aniţa.

Un alt fapt demn de remarcat este legat de gospodărirea judicioasă a banului public la Preuteşti. Un kilometru de drum betonat se realizează aici la un preţ de circa 5 miliarde lei vechi. Asta ar trebui să dea de gândit altor administraţii locale şi, în special, judeţene, unde un kilometru de drum asfaltat, de o calitate mult mai slabă, costă şi 25 miliarde lei vechi.

Dacă anul trecut a fost finalizat cu succes proiectul pentru alimentarea cu apă a localităţii, cu fonduri guvernamentale, prin ordonanţa 7, anul acesta se lucrează la canalizare şi, speră primul gospodar, ca până la sfârşitul acestui an să fie gata. „Avem în lucru şi un proiect pe FEADR, măsura 3.2.2, în valoare de 2,5 milioane euro, care include reţea de canalizare cu staţie de epurare, construirea unei grădiniţe noi şi betonare drumuri. După finalizarea canalizării vom da în folosinţă şi alimentarea cu apă, pentru că altfel nu ne dă voie legea. Reţeaua de alimentare cu apă e finalizată de anul trecut.

La drumuri, după cum spuneam şi anterior, modernizăm din bugetul local câteva sectoare, ne mai rămân pentru anul viitor în jur de 2 kilometri şi terminăm cu toate centrele localităţilor. Am vrut ca fiecare localitate a comunei să aibă centrul modernizat după care continuăm cu alte proiecte. Mai avem, de asemenea o investiţie de modernizare a unui drum, prin Hotărâre de Guvern. Drumul face legătura cu satul Valea Glodului şi mai departe cu Hârtop, fost sat al comunei Preuteşti care s-a transformat în comună. Ei au obţinut trei kilometri şi noi patru în aşa fel încât să fie modernizat tot drumul respectiv. La drumuri stăm bine, toate sunt pietruite şi întreţinute permanent”, mai spune în continuare primul gospodar al comunei Preuteşti.

„Mai avem de construit încă o şcoală nouă şi o grădiniţă şi problema spaţiilor de învăţământ e soluţionată…”

Fiind aproape de Fălticeni am vrut să aflăm dacă elevii nu preferă să meargă la şcolile din oraş. Primarul Aniţa a negat categoric şi a spus că şi la Preuteşti este învăţământ de calitate, iar şcolile asigură condiţii bune pentru copii. „La Preuteşti sau la Fălticeni nu-s tot profesori? De învăţat învaţă şi aici şi acolo. Avem profesori buni în comună, iar noi ne preocupăm să le asigurăm condiţii, inclusiv să le decontăm naveta. Avem 1 200 de elevi în comună şi zece şcoli. 4 au fost construite noi, una sper să fie construită anul acesta, proiectul e prin Banca Mondială şi trebuiau să demareze lucrările de anul trecut, dar nu ştiu de ce se întârzie. Am eliberat autorizaţie de construcţie anul trecut, au spus că vor face organizare de şantier în toamnă, dar n-a început lucrarea. Repet, nu-s fonduri guvernamentale, ci prin Banca Mondială şi mă tem să nu se piardă banii dacă nu începe lucrarea. Mai facem apoi o grădiniţă prin proiectul pe măsura 3.2.2, iar într-un sat trebuie să mai construim o şcoală, acolo fiind un număr mare de elevi şi se cam încheie cu investiţiile în acest domeniu. De asemenea, vrem anul acesta să facem un muzeu frumos al satului, o construcţie tradiţională.

Degeaba se spune că nu sunt atrase fonduri europene. Proiecte sunt, dar e foarte greoi traseul ce-l ai de urmat. Dacă ar fi să încep acum iarăşi nu ştiu dacă aş mai face-o… Mai degrabă faci din bugetul local o şcoală, o grădiniţă, un kilometru de drum. Am semnat contractul de finanţare pe măsura 3.2.2 de peste un an şi abia acum încep lucrările. Pe lângă birocraţie, apare problema contestaţiilor. Vin multe firme la licitaţii şi se contestă între ele, numai ca să întârzie lucrarea. Cred că aici ar trebui să se găsească soluţii. Vin firme din astea de apartament care, probabil, urmăresc să câştige nişte bani de la ceilalţi. Contestă caiete de sarcini, contestă rezultate şi aşa investiţia poate fi întârziată cu un an sau doi. La licitaţia pentru betonare drumuri s-au înscris 7 firme. Au venit şi din Iaşi. Unul chiar a contestat caietul de sarcini, dar ulterior şi-a retras contestaţia. Betonul nu poate fi adus de departe, iar firma care a contestat n-a găsit pe nimeni la Fălticeni care să-i dea beton. E lege care interzice să aduci betonul de la nu ştiu ce distanţă şi atunci a înţeles şi s-a retras. Dar e greoaie procedura şi din acest motiv multe investiţii se pierd”, mai spune vizibil nemulţumit de situaţie primarul Alexandru Aniţa.

Şi o altă problemă întâlnită la Preuteşti, dar şi în multe alte comune e legată de salariile funcţionarilor din administraţia publică locală. Măsura eliminării tuturor sporurilor afectează cel mai mult pe cei cu salarii mici. La Preuteşti şi în multe alte comune sunt funcţionari care pleacă acasă la sfârşit de lună cu 450 de lei în buzunar. Acesta nu se mai numeşte salariu. Şi la astfel de salarii n-o să mai găsim specialişti în administraţia publică locală. Chiar ne spunea primarul Aniţa că funcţionarul de la achiziţii publice a plecat din cauza salariului prea mic.

Grav e că n-au fost afectaţi prea tare toţi salariaţii din administraţie. Unii care lucrează la oraş sau la judeţ încă primesc venituri mari şi nici aşa nu sunt mulţumiţi şi vor să dea în judecată angajatorii…

Maniera de a gospodări veniturile comunei la Preuteşti ni s-a părut interesantă cu atât mai mult cu cât aici nu sunt persoane la ajutorul social. „În primul rând banii pentru ajutoare sociale ar trebui să-i luăm din bugetul local că nu mai vin de la Guvern. Apoi, nici oamenilor nu le-ar conveni pentru că sumele ce s-ar da ar fi mult prea mici şi de aceea preferă să-şi caute de lucru. Ştiu că sunt primării care n-au bani de salarii pentru că au 200-300 de persoane la ajutor social. Noi am preferat să angajăm 7 oameni la servicii publice, să-i plătim cu salariul minim pe economie şi să avem cu cine face treburile gospodăreşti. Acum aţi văzut că lucrau la gardul căminului cultural”, a continuat primul gospodar.

În ceea ce priveşte tradiţiile şi obiceiurile, primarul Aniţa spune că, la cumpăna dintre ani, la Preuteşti e adevărată sărbătoare. Ba chiar a fost realizat şi un film cu obiceiurile de iarnă care va fi postat pe pagina de internet a comunei.

După acest dialog şi după o vizită scurtă prin comună, ne-am convins de un adevăr ştiut de mii de ani: omul sfinţeşte locul… (EL)