Comuna Coarnele Caprei din judeţul Iaşi riscă să rămână izolată din cauza drumului judeţean devenit aproape impracticabil

Proiect integrat aprobat la finanţare, şcoli modernizate, drumuri comunale asfaltate şi pietruite, apă curentă, canalizare, multe proiecte aflate în diferite stadii, aşa arată pe scurt activitatea administraţiei locale din comuna Coarnele Caprei din judeţul Iaşi, în fruntea căreia se află medicul veterinar Constantin Grigoraş.

Drumul judeţean Sârca-Belceşti-Coarnele Caprei, devenit proape impracticabil pe anumite porţiuni, constituie o piedică în dezvoltarea comunei. Demersurile întreprinse de primarul Grioraş Constantin n-au găsit ecou până acum la Consiliul Judeţean.

„Cea mai mare problemă o constituie drumul judeţean de acces în comună. Degeaba ai apă curentă, drumuri comunale asfaltate, canalizare, dacă nimeni nu vine aici din cauza drumului judeţean. Şi o altă problemă este legată ordonanţa 34 privind achiziţiile publice. De un an avem aprobat la finanţare proiectul integrat şi încă n-a intrat în lucru din cauza unor constestaţii absurde. Totodată, avem multe proiecte eligibile care aşteaptă finanţare. Am fost la Bruxelles în vizită de lucru împreună cu mai mulţi primari şi am întrebat şi eu de ce este atâta birocraţie la aprobarea fondurilor europene. Ştiţi ce mi s-a răspuns? Că noi, românii, punem condiţii aberante, nu europenii. De acolo sunt impuse doar câteva principii clare. Şi atunci trebuie făcută ordine la noi, în România. Ce pot să vă spun, viitorul aplicării proiectelor de investiţii, care-s legate de dezvoltarea comunei şi atragerea unor investiţii private depinde strict de modificarea ordonanţei 34”, spune vizibil nemulţumit primarul comune Coarnele Caprei.

O comună cu oportunităţi, „uitată” de autorităţile judeţene

Cine vede eforturile aleşilor locali pentru modernizarea comunităţilor şi birocraţia românească sau indiferenţa unor autorităţi şi instituţii ale statului îşi dă seama că e foarte greu să se dezvolte comunităţile, să răsară activităţi private care să aducă bunăstare în mediul rural. Nu se poate ca un proiect cu finanţare europeană, de peste 2 milioane euro, să nu poată fi aplicat din cauza unor imbecilităţi legislative inventate de partea română…! Europa dă banii, îi pune la dispoziţia comunităţilor, dar comunităţile nu-i pot cheltui în folosul oamenilor pentru că nişte conţopişti din unele instituţii ale statului inventează reguli care mai mult încurcă. De la aprobarea unui proiect european până la aplicare poate dura şi mai mult de un an sau există şi riscul ca banii europeni să se piardă. Aici suntem!

Chiar de la prima vizită în comuna Coarnele Caprei am găsit atmosferă de lucru, am găsit proiecte de investiţii importante care pot crea aici un mediu favorabil dezvoltării diverselor activiăţi economice. După un an de la prima vizită ne aşteptam să găsim în lucru proiectul integrat dar n-a fost să fie. Am descoperit că n-a trecut de faza licitaţiei pentru execuţie. Şi asta din cauza unor „afacerişti” cu firme care au sediul în maşină specializaţi în contestaea licitaţiilor. Aceştia au transformat licitaţiile în surse de venit. „Am obţinut banii la acest proiect mai uşor decât post să-i cheltui! E aberant. Sper ca la toamnă să intre în lucru investiţiile din acest proiect. Am fost şi eu la Bruxelles şi am întrebat de ce se accesează atât de greu fondurile europene şi mi s-a răspuns că de la Comunitatea Europeană sunt stabilite doar câteva principii, în rest toată birocraţia ne aparţine. Altfel spus ne furăm căciula singuri! Mai mult de atât, au spus că lucrătorii de la agenţia pentru fonduri europene (SAPARD) nu sunt acolo ca să controleze, ei sunt pentru a îndruma pe cei ce iniţiază proiecte. Realitatea la noi e cu totul alta”, spune vizibil nemulţumit de situaţie primarul Grigoraş Constantin. Şi are dreptate. Dar nu e singurul. Toţi edilii locali care au proiecte cu finanţare europeană aprobate au spus că a doua oară n-ar mai urma acelaşi drum. Sunt multe avize, autorizaţii, chiar şi pentru o virgulă te întoarce din drum şi astea toate pentru ca sutele de agenţii, direcţii, servicii populate de slugi de partid să mânânce „pâine” albă.

„Nu mai vreau proiecte europene. Nu mai vreau bani europeni. Vă daţi seama că la măsura 1.2.5 au fost depuse 110 de proiecte şi sunt bani pentru 80? Ce înseamnă asta? Că am cheltuit mulţi bani cu proiecte pe care se depune praful. În ghidul pentru măsura 1.2.5 se precizează că poţi opta pentru 12 kilometri de drumuri pietruite sau 4 kilometri de drumuri asfaltate. 700 de proiecte, la nivel naţional, sunt pentru pietruire şi asta din motivul că se realizează cu aceiaşi bani drumuri mai multe. Au revenit apoi şi au spus că dacă mai multe proiecte au punctaj egal vor avea prioritate cele pentru asfaltare. Inventând condiţia asta e clar că sute de proiecte vor fi eligibile dar nu vor primi finanţare. Dar nu puteau enunţa această condiţie de la început sau nu puteau spune <<domle’ atâţia bani sunt, nu faceţi proiecte mai multe>>? Nu, au spus să facă toată lumea proiecte. Ba mai mult de atât, se vorbeşte la nivel central că primarii nu fac proiecte. E aberant”, a spus în continuare primarul de la Coarnele Caprei.

Asfalt pe uliţe, centru îngrijire copii, canalizare în satul Arama…

Proiectul integrat pe măsura 3.2.2, ce trebuie să intre în lucru, include asflatarea mai multor uliţe pe o distanţă de 7 kilometri, construcţia unui centru de îngrijire pentru copii şi reţea de canalizare în satul Arama. Canalizarea la Coarnele Caprei se realizează pe alt proiect. Toate formalităţile sunt îndeplinite, nu urmează decât să înceapă lucrările, dar după ce se finalizează licitaţia de execuţie. Iar până atunci mai durează. „Vin toţi neisprăviţii la licitaţie şi contestă. De fapt asta e intenţialor să conteste, cu asta se ocupă. De ce nu sunt lăsat să lucrez? Eu am pus condiţia ca firma de construcţii să acorde 7 ani garanţie la drumurile executate. Au contestat. Şi ştiţi cum se întâmplă dacă nu punem astfel de condiţii? Vine o firmă oarecare face o lucrare de mântuială, încasează bani mulţi, iar după an an sau doi, drumul se strică, iar peste cinci ani când vine finanţatorul (Comunitatea Europeană) şi verifică Primăria este vinovată. Comunitatea locală trebuie să dea banii înapoi dacă firma de construcţii n-a făcut lucrarea de calitate. E abrsurd, pentru că nu mă lasă să lucrez în condiţii de calitate, dar sunt pus să plătesc dacă lucrarea nu respectă termenii de calitate. Nu mai vreau fonduri europene şi cei mai mulţi primari sunt de aceeaşi părere, dacă nu se modifică ordonanţa 34 privind achiziţiile publice. Şi dacă tot este autonomie locală, de ce nu sunt obligat să-mi asum doar responsabilităţi?”, mai afirmă primul gospodar al comunei Coarnele Caprei.

„Şi drumul „aerian” e cu gropi la Coarnele Caprei …”

Aşezată într-o zonă deosebit de frumoasă, cu potenţial agricol, oameni harnici, comuna Coarnele Caprei este atractivă. Are drumuri comunale bune, după aplicarea proiectului integrat vor fi şi mai bune, are apă curentă, canalizarea e în lucru, gazul metan poate fi adus, deci îndeplineşte toate condiţiile pentru dezvoltarea anumitor activităţi private care să creeze locuri de muncă şi conducă la creşterea nivelului de trai. Are însă o mare problemă. E vorba de drumul judeţean, care începe de la drumul european Iaşi-Târgu Frumos, trece prin Belceşti şi ajunge în Coarnele Caprei. Pe anumite porţiuni acest drum e aproape impracticabil. Nici distribuitorii de mărfuri sau autobuzele de transport public nu prea mai au curajul să se aventureze pe acest drum. „Şi prin aer cred că sunt gropi la Coarnele Caprei…! Am peste 20 de adrese depuse la Consiliul Judeţean. Mi se spune permanent că se va face. Nu mai ştiu ce să fac. Ultima dată mi s-a spus că suntem luaţi în calcul pentru 2011, când e posibil să intre la proiectare. Dar pe acest drum există proiect întocmit în urmă cu câţiva ani, pentru care s-au plătit 10 miliarde lei vechi. De ce nu este reactualizat acel proiect? Ce pot să mai spun, dacă nu se reabilitează drumul judeţean nimeni nu vine la Coarnele Caprei. Degeaba avem noi utilităţi şi drumuri comunale asfaltate dacă nu se poate ajunge aici din cauza drumului judeţean…”, îşi continuă expunerea primarul Grigoraş.

În ultimii ani, la capitolul reuşite intră modernizarea şcolilor din comună, modernizarea drumurilor, apă curentă, proiect de canalizare în satul centru de comună şi alte obiective de investiţii care au schimbat radical viaţa acestei comunităţi. Dovada cea mai bună că primarul se implică în dezvoltarea comunităţii şi oamenii au văzut acest lucru şi-l apreciază este procentul de 94 la sută obţinut în 2008, la al doilea mandat de primar al comunei Coarnele Caprei.

„Mai avem proiect pentru bază sportivă, la căminul cultural, obiectiv cum nici în Iaşi nu găseşti, mai trebuie vreo 5 miliarde lei vechi, avem apoi proiect pentru panouri solare şi alte proiecte aşteaptă să intre în lucru. Dar de ce-s vinovat eu că am proiecte? Unii colegi fără proiecte au primit mai mulţi bani de la Consiliul Judeţean”, a concluzionat primul gospodar.

Nu e prima comună unde constatăm că nu sunt atât de bine „priviţi” primarii care se implică, au multe proiecte şi vor să fructifice oportunităţile existente. În ciuda acestor neajunsuri, Coarnele Caprei se va dezvolta într-un ritm susţinut, iar zona va atrage multe investiţii private… (CT)