
« Nu au reuşit să profite… | Acasa | „Mergem înainte, pentru că nu se poate altfel” »
Adaugat pe Mar 08 in categoria | Botosani |
Susţine inginerul agronom Marinel Stredie, edilul şef al comunei botoşănene Cristineşti şi singurul primar ecologist din Moldova
Situată în partea de Nord-Vest a judeţului Botoşani, comuna Cristineşti se află la 18 kilometri de municipiul Dorohoi iar prin poziţia sa, în partea de vest, se mărgineşte cu Ucraina. În prezent, harta administrativ teritorială a comunei este alcătuită din satele: Dragalina, Dămileni, Cristineşti, Baranca, Poiana şi Fundu Herţii, aşezări care numără un total de 3 900 de locuitori. Conducerea comunei este asigurată de primarul Marinel Stredie, ajutat în treburile obştii de viceprimarul Vasile Azoicăi şi secretara Mariana Roman.
De profesie inginer agronom, Marinel Stredie se află la cel de-al doilea mandat consecutiv de primar, de fiecare dată candidând din partea Partidului Ecologist Român. De altfel, ca o curiozitate, Marinel Stredie este singurul primar ecologist din Moldova şi al treilea din ţară, la această oră mai fiind doi primari PER, în judeţele Constanţa şi Covasna.
Amintiri despre primul mandat
În vara anului 2004, de pe poziţia de director al SC Agromec Dragalina SA, o fermă vegetală cu 1 600 hectare în exploatare, inginerul agronom Marinel Stredie s-a decis să se arunce în vâltoarea campaniei electorale pentru funcţia de primar al comunei Cristineşti. În afară de experienţa de manager al unei ferme agricole, Stredie nu avea la acea vreme nici un dram de experienţă politică şi nu fusese anterior nici măcar consilier local al comunei. Susţinut de prieteni, candidatul Marinel Stredie a reuşit să ajungă în turul doi al alegerilor, etapă din care s-a detaşat câştigând primul mandat de primar al comunei Cristineşti. „A fost greu la început. În afara unei experienţe de conducere şi a lucrului cu oamenii, mare lucru nu prea ştiam despre problemele adminstraţiei locale. La început de mandat am reuşit să câştig un proiect PHARE, privind modenizarea administraţiei publice locale. Valoarea proiectului a fost atunci de 60 000 euro, astfel că am reuşit să achiziţionez calculatoare şi mobilier pentru dotarea primăriei. Din start, când am intrat primar, nu mi-a plăcut aspectul exterior şi interior al primăriei, dar în timp am reuşit să rezolv şi această problemă. Tot în primul mandat, printr-un program de dezvoltare rurală am reabilitat prin pietruire un drum sătesc, pe două tronsoane: de la DJ 298 la şcoala şi biserica din satul Fundu Herţii şi din acest sat către moară şi livadă, pe o lungime totală de 2,7 kilometri. Una dintre problemele grave cu care m-am confruntat atunci a fost stoparea tăierilor ilegale din pădurile private. Am reuşit să mobilizez oamenii din sat şi de la societatea Agromec Dragalina şi am stopat fenomenul. Este bine că, de vreo trei ani, s-a dat o lege care obligă instituţiile silvice să păzească şi proprietatea privată. În perioada 2004-2008 am construit o sală de educaţie fizică şi sport în satul Dragalina, prin Compania Naţională de Investiţii şi am reabilitat sediile şcolii vechi şi şcolii noi din Cristineşti, cu bani de la bugetul local şi din fondurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării. În fiecare am alocat fonduri pentru reabilitarea drumurilor din comună”, a spus primarul Marinel Stredie.
În prima jumătate a anului 2008 a fost pornită execuţia noului sediu de primărie, o investiţie finanţată din fonduri locale şi pe care primarul Stredie o vede inaugurată, cel mai sigur, anul viitor. Prin programul „Economia bazată pe cunoaştere”, cu un buget de 200 000 dolari, a fost realizat un punct de acces public la internet, într-un spaţiu pus la dispoziţie de Primărie. Şi cele mai importante realizări ale primului mandat au fost prezentate de primar, nu înainte de a face o precizare: „Când am intrat primar nu le-am promis nimic oamenilor. Doar le-am spus că voi face tot ce este posibil să redau demnitatea comunei Cristineşti pentru a fi pe o poziţie fruntaşă la nivelul judeţului”.
Modernizarea infrastructurii este prioritară în actualul mandat
La ora apariţiei acestor rânduri, deja din al doilea mandat de primar au trecut un an şi opt luni, perioadă în care Marinel Stredie nu a încetat să contribuie la dezvoltarea comunei. La sfârşitul anului trecut, în cadrul unui proiect pentru dezvoltarea comunităţilor de romi, a avut loc închiderea proietului de înfiinţare a unei ferme de capre în satul Baranca. Primăriei a pus la dispoziţie o suprafaţă de 34 hectare de păşune şi astfel la Baranca a fost înfiinţată o stână unde lucrează persoane de etnie romă care îngrijesc 200 de capre, achiziţionate din fonduri europene. Stâna a fost racordată la utilităţi, apă curentă şi curent electric, iar în cadrul spaţiului aferent există o cameră care va avea destinaţie ca secţie de prelucrare a laptelui. Proiectul, în valoare de 68 000 euro, a fost pus în practică şi datorită contribuţiei financiare, de 11 800 euro, a Consiliului local Cristineşti. Un alt proiect, de o importanţă majoră pentru comună, a fost depus în cadrul Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), la Măsura 322. Respectivul proiect presupune: canalizare, staţie de epurare, modernizarea a 12 km de drumuri comunale şi săteşti, construirea unei grădiniţe în satul Dragalina şi reabilitarea Căminului cultural din Cristineşti. „De asemenea, am depus un proiect pentru construcţia unei baze sportive la Dămileni, bază care va cuprinde: terenuri de volei, handbal, tenis şi vestiare. Am primit 1,5 miliarde lei vechi şi acest proiect se află deja în construcţie. Cu fonduri de la Ministerul Culturii, dorim construirea unui cămin cultural în satul Fundu Herţii şi aşteptăm finanţarea pentru că proiectul a fost câştigat cu punctaj maxim”, a mai menţionat primarul Stredie. O altă reuşită a edilului comunei este retrocedarea a 50 hectare de pădure către proprietarii de drept, în zona satului Fundu Herţii.
Un obiectiv pe care primarul Marinel Stredie îl doreşte realizat în actualul mandat este modernizarea prin asfaltare a drumului judeţean care leagă comunele Pomârla – Cristineşti – Ibăneşti, cu legătură către punctul vamal de la Racovăţ, spre Ucraina. „Din punct de vedere financiar, 2010 este un an greu dar am speranţă că voi reuşi, cu ajutorul angajaţilor din primărie şi consilierilor locali, să realizăm o parte din programele propuse”, a concluzionat primarul comunei Cristineşti. (Gabriel BALAŞA)

| Da o nota acestui articol: | |
Trimite pe messenger |
