Aproape de Gura Humorului, în Bucovina, un brand al României, aşa cum spune preşedintele CJ Suceava Gheorghe Flutur, la Capu Câmpului, am găsit adevăraţi gospodari, conduşi spre dezvoltare de un primar cu tradiţie

Proiect pe măsura 3.2.2 aprobat la finanţare, care include modernizare drumuri prin asfaltare, alimentare cu apă şi canalizare, construcţia unei grădiniţe şi dotarea căminului cultural, şcoli modernizate, drumuri pietruite în toată comuna, sprijin pentru biserici, activităţi gospodăreşti permanente care constau în decolmatarea pâraielor, a canalelor, dar şi intervenţii pentru consolidarea malurilor râului Moldova, proiect pentru apărări de mal tot pe Moldova, acestea sunt câteva activităţi de pe agenda de lucru a primarului cu tradiţie Gheorghe Cajvan.

„Dacă-ţi place ceva, niciodată nu e greu şi spun asta din experienţă. Lucrez în administraţie din 1982, am fost şi vicepreşedinte, viceprimar cum este acum, înainte de 1990, atunci erau alt gen de probleme pentru că nici măcar porcul, vaca sau căţelul din ogradă nu erau ale gospodarului, iar acum sunt alte probleme, însă repet nu e greu atunci când faci munca din plăcere, cu pasiune, te implici şi nu stai să aştepţi. Sunt mândru că am reuşit să avem o colaborare bună cu toate instituţiile din comună, dar am reuşit în acelaşi timp că creăm o legătură strânsă cu oamenii şi toţi ne implicăm în activităţile gospodăreşti din comună”, spune primul gospodar al comunei Capu Câmpului.

Dezastrele naturale trebuie prevenite

Înainte de intrarea în Gura Humorului, călătorul întâlneşte un indicator spre Capu Câmpului, Valea Moldovei. Câţiva kilometri de drum ca-n palmă, care şerpuieşte prin păduri seculare creând un peisaj de vis, te aduce în centrul comunei Capu Câmpului. Trecătorul este plăcut impresionat de curăţenia păşunilor care străjuiesc drumul judeţean de acces în comună, de casele mai noi sau mai vechi toate cu o arhitectură parcă desprinsă dintr-un tablou şi tabloul e completat de oamenii parcă mai frumoşi la trup şi la suflet. E Bucovina, un brand al României, aşa cum îi place preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava să afirme. Şi afirmaţia are un substrat solid pentru că aici viaţa are parcă alt curs, mai frumos, datorită peisajelor Dumnezeieşti, dar şi mai greu, pentru că nimic nu este lăsat la voia întâmplării, totul este făcut cu meticulozitate şi totul e aşezat gospodăreşte.

Am ajuns în această zonă a Bucovinei în timpul ploilor care au produs nenorocire în unele localităţi ale Sucevei. În centrul comunei, aproape de primărie, un buldoexcavator lucra în albia unui pârâu, scoţând piatra şi nisipul adus de ape pentru a preveni ieşirea din matcă şi inundarea caselor din apropiere. M-am gândit atunci la zicala că Dumnezeu îţi dă dar nu-ţi bagă în traistă şi că în primul rând trebuie să te ajuţi singur. Am văzut un exemplu concludent şi parcă realitatea a devenit deodată mai frumoasă. Oamenii de aici au înţeles că trebuie să se ajute singuri întâi, să prevină, să combată şi nu să stea cu mâinile întinse. De fapt nici nu există astfel de obiceiuri prin zonă.

Ospitalier, ca un adevărat bucovinean şi gospodar, primarul a început dialogul cu subiectul zilei, ploile care nu mai contenesc şi crează probleme. „Am convocat consiliul pentru situaţii de urgenţă şi ne-am deplasat în locurile în care ştim noi că ar putea fi probleme. Am supravegheat toată noaptea şi la podul peste Moldova, care face legătura cu drumul naţional Gura Humorului-Fălticeni, am făcut apărări de mal, punând copaci pe care i-am ancorat, în aşa fel încât apa să nu rupă malurile iar podul să rămână undeva între ape sau, mai rău, să fie luat de ape. Intervenim cum putem ca să evităm pericolul. Dacă mai lăsam patru-cinci ore, apa aproape că lua podul. Am fixat copaci pe maluri în apropierea podului ca apa să fie dirijată pe sub pod să nu mai rupă din maluri. Dar ceea ce am făcut noi este pe moment. Se mai putea întâmpla ceva mult mai grav şi anume ca viitura să ajungă la bazinul de apă care alimentează Suceava. Şi am intervenit permanent în 2002, 2005, 2008, de câte ori a fost nevoie. S-au făcut şi lucrări pe malul stâng al râului Moldova în urmă cu câţiva ani, iar acum este un proiect pentru consolidarea malurilor râului în amonte şi în aval pe câţiva kilometri. Să vedem când vine finanţarea. În rest, după cum aţi putut vedea, se lucrează cu utilajul primăriei la decolmatarea pârâului în punctele unde ar putea ieşi din matcă şi la decolmatarea altor canale. Pârâul respectiv are o lungime mare, de unde pleacă şi până se varsă în Moldova merge vreo 10 kilometri. Dar din moment ce e decolmatat îşi face loc şi poate curge. Mai trebuie făcute gabioane şi apărări de mal, dar să vedem de unde mai facem rost de fonduri. Ne mai trebuie bani şi pentru combustibil, că utilaje avem la primărie. Şi tot cu aceste utilaje, cu material pietros de balastieră, am pietruit aproape toate drumurile. Se lucra la pietruirea drumurilor când au venit ploile. După ce vor conteni reluăm lucrările. Dacă nu avem drumuri accesibile nu putem vorbi de dezvoltarea comunei. E bine că avem balastieră pe raza comunei şi avem la cine solicita sprijin când este nevoie. Problema cea mai importantă acum e regularizarea râului Moldova”, a spus pentru început primarul Gheorghe Cajvan.

Primar cu tradiţie…

I-am spus primului gospodar că am fost impresionaţi de păşunile bine îngrijite şi de curăţenia din comună, toate acestea creând o atmosferă de lucru, o atmosferă normală. „Sunt mândru că începe lumea să conştientizeze şi se implică mai activ în viaţa comunităţii. Apropo de păşuni care arată frumos, să ştiţi că de două-trei ori pe lună facem acţiuni comune pentru curăţarea păşunilor. Probleme mai sunt că există unii oameni care mai aruncă gunoaie, dar îi descoperim şi-i atenţionăm să nu mai facă aşa ceva. Suntem în secolul al XXI-lea şi cum ne place acasă, în casă, unde dormim şi stăm să fie curat, aşa trebuie să fie şi-n comună. Şi apoi eu am un obicei: la mine trebuie să fie mai frumos decât în altă parte. Am văzut judeţul în lung şi-n lat, am fost şi-n ţară şi peste tot unde am găsit ceva interesant am reţinut şi am aplicat. Mai mult de atât, eu ascult sfaturile bătrânilor. Am unul acasă, tatăl meu de 86 ani şi permanent îmi spune că trebuie să se vadă ceva în urma mea, ca primar, la fel cum au făcut tatăl lui care a fost primar în satul Brăieşti comuna Cornu Luncii timp de 19 ani, iar bunicul din partea mamei a fost primar aici. Aşa suntem noi, aşa e zona, aşa sunt oamenii de aici, învăţaţi cu munca, responsabili şi mândri”, mai afirmă primarul Cajvan.

„Dacă nu punem toţi umărul ne va fi greu…”

Pentru nimic în lume primul gospodar, familia domniei sale şi oamenii de aici n-ar suporta să nu lupte permanent pentru a fi în frunte. E o mândrie a locului şi asta se traduce prin gospodării frumoase, bine îngrijite, prin biserici care parcă vor să ajungă la cer, adevărate monumente de frumuseţe şi spiritualitate, prin instituţii publice bine gospodărite, dar şi printr-o colaborare permanentă şi strânsă între instituţiile locale şi oameni.

„Dacă nu punem toţi umărul ne va fi greu, însă eu cred că am găsit calea dialogului şi am reuşit să avem o colaborare strânsă. Altfel spus toţi trebuie să lucrăm pentru dezvoltarea comunităţii şi să fim mândri că trăim aici. Ca primar al acestei comunităţi, am căutat să fiu în mijlocul cetăţenilor, iar când am fost sesizat asupra unor situaţii am lăsat totul şi m-am dus. Însă i-am solicitat şi pe ei, pentru că numai împreună reuşim”, a continuat primarul comunei Capu Câmpului.

Şcoli modernizate, proiect pe măsura 3.2.2, parc eolian, pensiune cu sală de sport…

În ceea ce priveşte învăţământul, comuna are în jur de 450 de copii care învaţă în condiţii bune. Mai este de lucru, afirmă primul gospodar, la o şcoală începută în 2008 şi realizată aproape 85%, unde mai trebuie bani. De fapt din 16 miliarde lei vechi, cât e valoarea proiectului, din care sunt realizate lucrări de circa 13,5 miliarde, s-au alocat în jur de patru miliarde, iar societatea de construcţii vrea să acţioneze în instanţă şcoala. Primarul speră să se aloce bani pentru a nu se ajunge în instanţă. „În decembrie anul trecut am primit de la CJ vreo 70 000 lei şi i-am dat constructorului. Noi suntem de bună credinţă şi cred că va înţelege constructorul. Avem, după cum spuneam şi anterior, o bună colaborare cu Şcoala, Biserica şi celelalte instituţii şi sunt mulţumit de colectivul de cadre didactice şi de rezultatele bune ale elevilor. Sunt convins că e greu să formezi caractere, să formezi oameni, dar dacă-ţi place reuşeşti”, a conchis primarul Gheorghe Cajvan.

În comună sunt două biserici şi un schit în pădure, iar ceea ce am văzut la una din biserici ne-a impresionat profund. Mergând prin comună alături de primar, care s-a declarat mândru să ne arate mai de aproape viaţa oamenilor de aici, am văzut că majoritatea drumurilor sunt pietruite, am văzut şcolile frumoase unde se formează viitorul comunităţii, biserica unde s-a construit recent o casă praznicală şi care-i păstorită de un preot tânăr şi vrednic. Oamenii şi primarul au avut numai cuvinte de laudă la adresa preotului.

În ceea ce priveşte proiectele şi investiţiile de viitor, pe locul întâi se situează implementarea proiectului pe măsura 3.2.2, care include alimentare cu apă şi canalizare, modernizare drumuri, construcţia unei grădiniţe şi dotarea căminului cultural. De asemenea, la Capu Câmpului se va realiza şi un parc eolian, iar iluminatul public se va face pe bază de lămpi cu baterii solare, ceea ce va conduce la o economie în bugetul local. „Mai avem depus un SF la măsura 1.2.5. A cu drumuri agricole, proiect la care avem punctaj maxim. Mai lucrăm acum la un SF la măsura 1.2.5 B pentru torenţi. De asemenea, se va construi la noi, cu sprijinul comunităţii şi din iniţiativa unei sportive de performanţă originară din Capu Câmpului, o sală de sport şi pensiune. Orice se construieşte în comunitate e bine venit”, a precizat primarul Cajvan.

Principiul după care se coordonează şeful administraţiei locale, dar şi comunitatea ar trebui să existe peste tot. „Întâi faci tu şi vezi dacă tu te comporţi corect în raport cu comunitatea şi apoi ai dreptul să ceri”, spune pe bună dreptate primul gospodar.
Ca urmare, permanent primarul s-a implicat în viaţa comunităţii, a ajutat pe cei săraci şi niciodată nu a stat indiferent la problemele din comună. La finalul dialogului şi după vizita prin comună primarul Cajvan a spus că e foarte mulţumit şi a avut noroc de soţie care i-a fost permanent alături şi l-a înţeles, pentru că în munca domniei sale nu e uşor, iar timpul alocat familiei este prea scurt.

Aşadar, prin eforturile administraţiei locale şi ale comunităţii în general, zona se dezvoltă, deja există mulţi amatori care-şi vor construi aici case de vacanţă. Şi când vezi şi întâlneşti asemenea situaţii realizezi că viaţa reală e diferită de cea pe care încearcă unii s-o impună… (CT)